03
Feb
2009
Cocos nucifera
Arbori si arbusti | Liliopsida

Denumire stiintificaCocos nucifera

Sinonime

Denumiri populare – Engleza: coconut, coconut palm; Palau: iru; Noua Guinee: niu; Portugheza: coco da Bahia, coco da India; Romana: cocos; Spaniola: cocotero, palma de coco; Germana: Kokospalme; Philipine – niyog; Rusa: kokos; Chineza: Yeh Tzu.

Distributie si Habitat – originara din coastele din sudul Asiei (Malezia, Indonezia, Philipine) si Melanesia.

Descriere – palmier monoic, cu o singura tulpina. Trunchi erect, gri, 20 m inaltime si 50 cm diametru. Frunzele sunt paripenat-compuse, 200-250 perechi de foliole linear-lanceolate. Frondele au 4,5-5,5 m lungime cu petiola care face un sfert din lungime. Foliolele au 1,5-5 cm latime. Petiolul si rahisul pot fi verzi sau bronz. Pe an cresc circa 12-18 frunze noi. Flori dispuse in inflorescenta tip spadix. Axul spadix-ului are 1-1,5 m lungime cu 40-60 brate. Florile barbatesti au periantul alcatuit din 6 tepale, 3,2 x 3,5 mm, inegale, imbricate, triangulare; 6 stamine. Florile femeiesti sunt globoase cu elementele periantului dispuse pe doua randuri, 30 mm diametru, ovar tricarpelar. Periantul persista la baza fructelor mature. Fruct drupa, epicarp neted, endocarp 2-5 mm grosime, mezocarp fibros, elipsoidala, cu 3 unghiuri, verde deschis, maroniu, portocaliu sau galben, 850-3700 g la maturitate. Semintele sunt maronii inchis, de regula este o singura samanta. n = 16. Pe an produce circa 50-80 de fructe.

Cerinte – temperatura minima 4-12 °C, temperatura maxima 28-37 °C, umiditate atmosferica de 85 %. Tolereaza temperaturile de 0 °C, solurile alcaline mai mari de pH 8 si solurile acide de pH 4-5 sau mai mari. pH-ul ideal este cuprins intre 5,5-7. Prefera solurile usoare si expozitiile insorite. Fertilizarea la 2 saptamani.

Propagare – prin seminte. Semintele se planteaza direct in solul pepinierei, la distante de 20 x 30 cm. Semintele trebuie plantate orizontal. Semintele se tin in pap 1-2 saptamani inainte de plantare. Solul ar trebui sa fie nisipos sau usor lutos, bine drenat. Are nevoie de lumina soarelui pentru a creste bine. Se uda regulat. Se pot face fertilizari cu potasiu, de alti fertilizanti nu are nevoie. Dupa 16 saptamani de la plantare, ar trebui sa apara primele frunzulite, si dupa 30 de saptamani, cand ar trebui ca planta sa aibe 3 frunze bine dezvoltate, se poate transplanta in locuri permanente. Se planteaza 3-6 palmieri la 4-5 m distanta. Gropile trebuie sa fie de 1/1/1 m, ar trebui facute cu 1-3 luni inainte de plantare.

Boli si Daunatori – Lepidoptera, defoliatori ai cocosului. Specii de Psychidae, Gelechioidea, si Zygaenidae consuma doar tesuturile superficiale, cauzand arii necrotice pe partea inferioara a frunzelor.

Parteneri naturali si de gradina – Ipomoea pes-caprae, Vigna marina, Ipomoea littoralis, Ipomoea macrantha, Lepturus repens, Paspalum vaginatum, Artocarpus altilis, Musa sp., Dioscorea sp., Colocasia esculenta, Saccharum officinarum, Aleurites moluccana, Schizostachyum glaucifolium, Zingiber zerumbet, Cordyline fruticosa, Broussonetia papyrifera, Coffea canephora.

Cultivaruri si Varietati – ‘Ceylon Tall’, ‘Indian Tall’, ‘Jamaica Tall’.

Proprietati si Utilizari – uleiul de cocos este folosit pentru produse cosmetice pentru ingirjirea pieli. Apa din semintele coapte are efecte diuretice. Miezul necopt este laxativ. Lichidul din interiorul semintelor este folosit ca bautura. Uleiul extras din miezul semintelor este folosit pentru gatit, margarina, inghetata.

100 g nuca de cocos contine: 346 calori, 3,5 g proteine, 35 g grasimi, 9,4 g carbohidrat, 4 g fibre, 13 mg calciu, 95 mg fosfor, 1,7 mg iron, 23 mg sodiu, 256 mg potasiu.

100 g lapte de cocos contine: 22 calori, 0,3 proteine, 0,2 grasimi, 4,7 carbohidrati, 20 mg calci, 13 mg fosfor, 25 mg sodiu, 147 mg potasiu.

Acolo unde se adapteaza la conditiile climatice se poate folosi ca arbore ornamental, de aliniament. Trebuie inlaturate frunzele uscate, si inflorescentele pentru a nu provoca daune.

  Cocos sp. se aseamana destul de mult cu Syagrus sp.; Cocos nucifera se diferentiaza prin florile femeiesti foarte mari cu tepale rotunde, fruct cu mezocarp fibros, si endosperm cu cavitatea centrala, partial umpluta cu fluid.

Bibliografie

Babasaheb B. Desai – Seeds Handbook – CRC, 2004

Beatrice H. Krauss, Martha Noyes – Plants in Hawaiian Medicine – Bess Press, 2001

David Pimentel – Encyclopedia of Pest Management – CRC, 2007

David W. Nellis – Seashore Plants of South Florida and the Caribbean – Pineapple Press, 1994

Frederic Rosengarten Jr. – The Book of Edible Nuts – Dover Publications, 2004

Gil Nelson – The Tree of Florida – Pineapple Press, 1998

James A. Duke – Handbook of Nuts – CRC, 2000

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Duranta erecta

Duranta erecta - arbust sau arbore mic, originar din America subtropicala, sudul Argentinei.

 
Cassia angustifolia

Cassia angustifolia - arbust ornamental, apartine familiei Fabaceae, originar din nordul Africii.

 
Rosa gallica L.

Arbust, 100-150 cm inaltime; sistem radical robust, lignificat, produce stoloni subterani. Tulpinile sunt verzi, cu puncte rosii. Frunze imparipenate; 3-7 foliole, ovale sau eliptice, sesile sau scurt petiolate, margine serata, suprafata superioara glabra si lucioasa, partea inferioara e mai deschisa si are numerosi peri glandulari

 
Liriodendron tulipifera - arborele lalea

Arbore monoic, 21-24 m inaltime; scoarta gri deschis, neteda in tinerete, mai tarziu se fisureaza longitudinal. Lemnul este usor, usor de lucrat, si adaptabil. Lujeri anuali sunt maronii. Frunze alterne, tri-lobate, lobul treminal este emarginat-truncat.

 
Punica granatum - rodia

Genul Punica cuprinde doua specii de arbusti sau arbori mici, originari din regiunile Mediteraneene, nordul Africii, Iran, si Afganistan. Frunze opuse, limb oval-lanceolat cu marginea intreaga. Flori rosii-portocalii, galbene sau albe. Fructe comestibile.

 
Liliopsida
Muscari neglectum

Muscari neglectum - geofita bulboasa, originara din nordul Africii, Europa si Asia, creste pe terenuri semiride, de la 0 la 800 m altitudine.

 
Sansevieria

Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica.

 
Yucca aloifolia

Yucca aloifolia - este originara din Mexic, creste in zonele de coasta, in padurile de pin, impreuna cu Yucca gloriosa, Yucca filamentosa, Opuntia ficus-indica, Sabal etonia si Sabal palmetto, pana la 1800 m altitudine.

 
Hemerocallis lilioasphodelus L.

Erbacee perena, creste in grupuri, rizom si radacini tuberoase fusiforme. Tulpina 1-1,3 m, erecta, usor ramificata. Frunze 30-90 x 1.0-2.5 cm, verzi, lineare, varf acut. Inflorescenta terminala, cimoasa, cu 6-12 flori. Tepalele 7-10 x 2-3 cm, galben lamai, tepalele exterioare au cca 1.5 cm latime, cele interioare au 2.5 cm latime, ovoide. Infloreste in iunie-iulie.

 
Allium cepa L. - ceapa

Erbacee bienala; bulb alb, auriu, rosu sau violaceu, 5-8 x 3-10 cm. Frunze persistente, 4-10, fistuloase, 30-100 x 3-20 mm. Inflorescenta umbela persistenta, erecta, compacta; spate caduce, ovate, ± egal, varf acut pana la acuminat.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri