03
Feb
2009
Cocos nucifera
Arbori si arbusti | Liliopsida

Denumire stiintificaCocos nucifera

Sinonime

Denumiri populare – Engleza: coconut, coconut palm; Palau: iru; Noua Guinee: niu; Portugheza: coco da Bahia, coco da India; Romana: cocos; Spaniola: cocotero, palma de coco; Germana: Kokospalme; Philipine – niyog; Rusa: kokos; Chineza: Yeh Tzu.

Distributie si Habitat – originara din coastele din sudul Asiei (Malezia, Indonezia, Philipine) si Melanesia.

Descriere – palmier monoic, cu o singura tulpina. Trunchi erect, gri, 20 m inaltime si 50 cm diametru. Frunzele sunt paripenat-compuse, 200-250 perechi de foliole linear-lanceolate. Frondele au 4,5-5,5 m lungime cu petiola care face un sfert din lungime. Foliolele au 1,5-5 cm latime. Petiolul si rahisul pot fi verzi sau bronz. Pe an cresc circa 12-18 frunze noi. Flori dispuse in inflorescenta tip spadix. Axul spadix-ului are 1-1,5 m lungime cu 40-60 brate. Florile barbatesti au periantul alcatuit din 6 tepale, 3,2 x 3,5 mm, inegale, imbricate, triangulare; 6 stamine. Florile femeiesti sunt globoase cu elementele periantului dispuse pe doua randuri, 30 mm diametru, ovar tricarpelar. Periantul persista la baza fructelor mature. Fruct drupa, epicarp neted, endocarp 2-5 mm grosime, mezocarp fibros, elipsoidala, cu 3 unghiuri, verde deschis, maroniu, portocaliu sau galben, 850-3700 g la maturitate. Semintele sunt maronii inchis, de regula este o singura samanta. n = 16. Pe an produce circa 50-80 de fructe.

Cerinte – temperatura minima 4-12 °C, temperatura maxima 28-37 °C, umiditate atmosferica de 85 %. Tolereaza temperaturile de 0 °C, solurile alcaline mai mari de pH 8 si solurile acide de pH 4-5 sau mai mari. pH-ul ideal este cuprins intre 5,5-7. Prefera solurile usoare si expozitiile insorite. Fertilizarea la 2 saptamani.

Propagare – prin seminte. Semintele se planteaza direct in solul pepinierei, la distante de 20 x 30 cm. Semintele trebuie plantate orizontal. Semintele se tin in pap 1-2 saptamani inainte de plantare. Solul ar trebui sa fie nisipos sau usor lutos, bine drenat. Are nevoie de lumina soarelui pentru a creste bine. Se uda regulat. Se pot face fertilizari cu potasiu, de alti fertilizanti nu are nevoie. Dupa 16 saptamani de la plantare, ar trebui sa apara primele frunzulite, si dupa 30 de saptamani, cand ar trebui ca planta sa aibe 3 frunze bine dezvoltate, se poate transplanta in locuri permanente. Se planteaza 3-6 palmieri la 4-5 m distanta. Gropile trebuie sa fie de 1/1/1 m, ar trebui facute cu 1-3 luni inainte de plantare.

Boli si Daunatori – Lepidoptera, defoliatori ai cocosului. Specii de Psychidae, Gelechioidea, si Zygaenidae consuma doar tesuturile superficiale, cauzand arii necrotice pe partea inferioara a frunzelor.

Parteneri naturali si de gradina – Ipomoea pes-caprae, Vigna marina, Ipomoea littoralis, Ipomoea macrantha, Lepturus repens, Paspalum vaginatum, Artocarpus altilis, Musa sp., Dioscorea sp., Colocasia esculenta, Saccharum officinarum, Aleurites moluccana, Schizostachyum glaucifolium, Zingiber zerumbet, Cordyline fruticosa, Broussonetia papyrifera, Coffea canephora.

Cultivaruri si Varietati – ‘Ceylon Tall’, ‘Indian Tall’, ‘Jamaica Tall’.

Proprietati si Utilizari – uleiul de cocos este folosit pentru produse cosmetice pentru ingirjirea pieli. Apa din semintele coapte are efecte diuretice. Miezul necopt este laxativ. Lichidul din interiorul semintelor este folosit ca bautura. Uleiul extras din miezul semintelor este folosit pentru gatit, margarina, inghetata.

100 g nuca de cocos contine: 346 calori, 3,5 g proteine, 35 g grasimi, 9,4 g carbohidrat, 4 g fibre, 13 mg calciu, 95 mg fosfor, 1,7 mg iron, 23 mg sodiu, 256 mg potasiu.

100 g lapte de cocos contine: 22 calori, 0,3 proteine, 0,2 grasimi, 4,7 carbohidrati, 20 mg calci, 13 mg fosfor, 25 mg sodiu, 147 mg potasiu.

Acolo unde se adapteaza la conditiile climatice se poate folosi ca arbore ornamental, de aliniament. Trebuie inlaturate frunzele uscate, si inflorescentele pentru a nu provoca daune.

  Cocos sp. se aseamana destul de mult cu Syagrus sp.; Cocos nucifera se diferentiaza prin florile femeiesti foarte mari cu tepale rotunde, fruct cu mezocarp fibros, si endosperm cu cavitatea centrala, partial umpluta cu fluid.

Bibliografie

Babasaheb B. Desai – Seeds Handbook – CRC, 2004

Beatrice H. Krauss, Martha Noyes – Plants in Hawaiian Medicine – Bess Press, 2001

David Pimentel – Encyclopedia of Pest Management – CRC, 2007

David W. Nellis – Seashore Plants of South Florida and the Caribbean – Pineapple Press, 1994

Frederic Rosengarten Jr. – The Book of Edible Nuts – Dover Publications, 2004

Gil Nelson – The Tree of Florida – Pineapple Press, 1998

James A. Duke – Handbook of Nuts – CRC, 2000

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Quercus robur - stejar pedunculat, tufan

arbore indigen (Romania), robust, 50 m inaltime, diametrul tulpinii 1-2 m; coroana larga, neregulata. Ritidom brun negricios, adanc brazdat. Coroana profunda si larga, cu ramuri viguroase, noduroase, intinse orizontal, putand acoperi la dezvoltarea maxima 200-300 mp. Lujerii anuali, vigurosi, muchiati, bruni-maslinii, glabri, cu lenticele mici, rare.

 
Angophora hispida Blaxell

Arbust sau arbore mic, 4-5 m inaltime. Scoarta gri-rosu, la inceput neteda, cu timpul se exfoliaza. Frunze opuse, sesile sau scurt petiolate, cordate, 5-10 x 2.5-4.5 cm, verde pal, pubescente. 3-7 flori intr-un corimb, 10-15 cm diametru. Sepale libere (dialisepal), verzi; petale libere (dialipetal), alb-crem. Infloreste in ianuarie. Fruct capsula.

 
Erica canaliculata

Erica canaliculata - arbust originar din sudul Africii, folosit ca specie ornamentala in parcuri si gradini.

 
Melaleuca lanceolata

Melaleuca lanceolata - specie originara de pe coasta vestica pana pe coasta estica a Australiei, se poate folosi ca specie ornamentala, in padurile de protectie, sau ca arbore de aliniament.

 
Cananga odorata

Arbore sempervirescent, 10-40 m inaltime; in cultura 3 m. Ramuri pendule sau usor erecte. Scoarta neteda, gri-albicioasa pana la argintie. Frunze alterne, verzi inchis, 7-20 cm lungime, usor pubescente, oblong-eliptice, nervura centrala proeminenta, margini intregi si ondulate, varf acut, baza acuta.

 
Liliopsida
Scilla bifolia L. - viorea

Planta erbacee perena, erecta; bulb 5-25 cm diametru, roziu, tunici maronii. 2 frunze bazale (rar 3-5), suprapuse, divergente, lanceolate, 10 x 0,3-1,5 cm, care imbratiseaza tulpina florala. Tulpina este cilindrica, 5-30 cm inaltime. Inflorescenta racem, 1-10 flori. Bractei absente, sau prezente ovat-lanceolate, circa 1 mm.

 
Bletilla striata

Originara din sudul Japoniei si China. Creste pe pante inverzite, la marginea padurilor si desisurilor, de la 1100 pana la 3200 m altitudine.

Bletilla este usor de crescut, pentru borduri umbrite, unde fac o combinatie perfecta cu ferigile.

 
Zantedeschia albomaculata

Zantedeschia albomaculata - planta perena, originara din Africa de S, folosita ca specie ornamentala.

 
Hedychium coronarium - white ginger

Erbacee perena, 1-1,5 m inaltme; rizom carnos. Frunze alterne, decidue, limb sesil 28-40 x 4-7 cm, ingust eliptic, apex lung-acuminat, baza acuta; glabre pe partea superioara, paroase pa partea inferioara. Inflorescente 4-10 x 3-6 cm. Bractei persistente, ovat-triangulare, verzi, 4-7 x 2-4 cm, margini membranoase.

 
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 
Start la gradinarit

... sau cel putin sper sa fie un start adevarat, sa nu mai vina alte ninsori si valuri de frig. 

 
Plante de semi-umbra

Cateva idei pentru o gradina umbrita. Daca v-ati plimbat prin padure stiti sigur ca sunt si plante carora le place umbra sau semi-umbra, si puteti folosii plantele originare sau varietatile horticole ale acestora pentru a crea o gradina de vis.

 
Va ganditi la primavara?

Inainte de a incepe perioada foarte incarcata de semanat si transplantat trebuie sa ne bucuram si de natura salbatica, de aceea abia astept sa se faca vremea umpic mai acceptabila pentru a iesi la Padurea Verde. Imi place sa ma plimb cu copii pe poteci si sa admir flora spontana si sa ascult cantecul pasarilor.

 
Sa incercam o gradina mov

Voi v-ati gandit cum o sa amenajati gradina anul viitor, sau preferati doar speciile perene ca sa nu aveti bataie de cap in fiecare an?

 

Categorii

Link-uri