03
Feb
2009
Cocos nucifera
Arbori si arbusti | Liliopsida

Denumire stiintificaCocos nucifera

Sinonime

Denumiri populare – Engleza: coconut, coconut palm; Palau: iru; Noua Guinee: niu; Portugheza: coco da Bahia, coco da India; Romana: cocos; Spaniola: cocotero, palma de coco; Germana: Kokospalme; Philipine – niyog; Rusa: kokos; Chineza: Yeh Tzu.

Distributie si Habitat – originara din coastele din sudul Asiei (Malezia, Indonezia, Philipine) si Melanesia.

Descriere – palmier monoic, cu o singura tulpina. Trunchi erect, gri, 20 m inaltime si 50 cm diametru. Frunzele sunt paripenat-compuse, 200-250 perechi de foliole linear-lanceolate. Frondele au 4,5-5,5 m lungime cu petiola care face un sfert din lungime. Foliolele au 1,5-5 cm latime. Petiolul si rahisul pot fi verzi sau bronz. Pe an cresc circa 12-18 frunze noi. Flori dispuse in inflorescenta tip spadix. Axul spadix-ului are 1-1,5 m lungime cu 40-60 brate. Florile barbatesti au periantul alcatuit din 6 tepale, 3,2 x 3,5 mm, inegale, imbricate, triangulare; 6 stamine. Florile femeiesti sunt globoase cu elementele periantului dispuse pe doua randuri, 30 mm diametru, ovar tricarpelar. Periantul persista la baza fructelor mature. Fruct drupa, epicarp neted, endocarp 2-5 mm grosime, mezocarp fibros, elipsoidala, cu 3 unghiuri, verde deschis, maroniu, portocaliu sau galben, 850-3700 g la maturitate. Semintele sunt maronii inchis, de regula este o singura samanta. n = 16. Pe an produce circa 50-80 de fructe.

Cerinte – temperatura minima 4-12 °C, temperatura maxima 28-37 °C, umiditate atmosferica de 85 %. Tolereaza temperaturile de 0 °C, solurile alcaline mai mari de pH 8 si solurile acide de pH 4-5 sau mai mari. pH-ul ideal este cuprins intre 5,5-7. Prefera solurile usoare si expozitiile insorite. Fertilizarea la 2 saptamani.

Propagare – prin seminte. Semintele se planteaza direct in solul pepinierei, la distante de 20 x 30 cm. Semintele trebuie plantate orizontal. Semintele se tin in pap 1-2 saptamani inainte de plantare. Solul ar trebui sa fie nisipos sau usor lutos, bine drenat. Are nevoie de lumina soarelui pentru a creste bine. Se uda regulat. Se pot face fertilizari cu potasiu, de alti fertilizanti nu are nevoie. Dupa 16 saptamani de la plantare, ar trebui sa apara primele frunzulite, si dupa 30 de saptamani, cand ar trebui ca planta sa aibe 3 frunze bine dezvoltate, se poate transplanta in locuri permanente. Se planteaza 3-6 palmieri la 4-5 m distanta. Gropile trebuie sa fie de 1/1/1 m, ar trebui facute cu 1-3 luni inainte de plantare.

Boli si Daunatori – Lepidoptera, defoliatori ai cocosului. Specii de Psychidae, Gelechioidea, si Zygaenidae consuma doar tesuturile superficiale, cauzand arii necrotice pe partea inferioara a frunzelor.

Parteneri naturali si de gradina – Ipomoea pes-caprae, Vigna marina, Ipomoea littoralis, Ipomoea macrantha, Lepturus repens, Paspalum vaginatum, Artocarpus altilis, Musa sp., Dioscorea sp., Colocasia esculenta, Saccharum officinarum, Aleurites moluccana, Schizostachyum glaucifolium, Zingiber zerumbet, Cordyline fruticosa, Broussonetia papyrifera, Coffea canephora.

Cultivaruri si Varietati – ‘Ceylon Tall’, ‘Indian Tall’, ‘Jamaica Tall’.

Proprietati si Utilizari – uleiul de cocos este folosit pentru produse cosmetice pentru ingirjirea pieli. Apa din semintele coapte are efecte diuretice. Miezul necopt este laxativ. Lichidul din interiorul semintelor este folosit ca bautura. Uleiul extras din miezul semintelor este folosit pentru gatit, margarina, inghetata.

100 g nuca de cocos contine: 346 calori, 3,5 g proteine, 35 g grasimi, 9,4 g carbohidrat, 4 g fibre, 13 mg calciu, 95 mg fosfor, 1,7 mg iron, 23 mg sodiu, 256 mg potasiu.

100 g lapte de cocos contine: 22 calori, 0,3 proteine, 0,2 grasimi, 4,7 carbohidrati, 20 mg calci, 13 mg fosfor, 25 mg sodiu, 147 mg potasiu.

Acolo unde se adapteaza la conditiile climatice se poate folosi ca arbore ornamental, de aliniament. Trebuie inlaturate frunzele uscate, si inflorescentele pentru a nu provoca daune.

  Cocos sp. se aseamana destul de mult cu Syagrus sp.; Cocos nucifera se diferentiaza prin florile femeiesti foarte mari cu tepale rotunde, fruct cu mezocarp fibros, si endosperm cu cavitatea centrala, partial umpluta cu fluid.

Bibliografie

Babasaheb B. Desai – Seeds Handbook – CRC, 2004

Beatrice H. Krauss, Martha Noyes – Plants in Hawaiian Medicine – Bess Press, 2001

David Pimentel – Encyclopedia of Pest Management – CRC, 2007

David W. Nellis – Seashore Plants of South Florida and the Caribbean – Pineapple Press, 1994

Frederic Rosengarten Jr. – The Book of Edible Nuts – Dover Publications, 2004

Gil Nelson – The Tree of Florida – Pineapple Press, 1998

James A. Duke – Handbook of Nuts – CRC, 2000

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Tipuana tipu

Tipuana tipu - arbore, originar din Bolivia, nordul Argentinei si Paraguay, este o specie comuna in padurile montane, formand asociatii cu Schinopsis hankeana, Schinus molle, Jacandra mimosaefolia, Acacia visco si Dodonaea viscosa.

 
Theobroma cacao

Theobroma cacao - arbore semi-deciduu originar din padurile tropicale ale Braziliei, Mexic si SUA.

Numele genului deriva de la grecul ‘ theos’ = zeu, si ‘broma’ = mancare, mancarea zeilor.

 
Tropaeolum tricolorum

Tropaeolum tricolorum - planta volubila, originara din America de S, Cile si Bolivia.

 
Ostrya carpinifolia

Ostrya carpinifolia -  utilizat ca specie ornamentala pentru parcuri si gradini sau aliniamente stradale.

Ostrya deriva de la grecul ‘Ostrya’, cu referire la forma bracteelor care protejeaza fructele.

 
Liriodendron tulipifera - arborele lalea

Arbore monoic, 21-24 m inaltime; scoarta gri deschis, neteda in tinerete, mai tarziu se fisureaza longitudinal. Lemnul este usor, usor de lucrat, si adaptabil. Lujeri anuali sunt maronii. Frunze alterne, tri-lobate, lobul treminal este emarginat-truncat.

 
Liliopsida
Encyclia hanburyi (Lindley) Schlechter, 1914.

Erbacee perena, sempervirescenta. Pseudobulb 8 x 4 cm. 1-2 frunze, eliptic-lanceolate, sau eliptic-oblonga, obtuze, 23 x 3 cm. Inflorescenta racem sau panicul, 100 cm lungime, 15-35 flori; floarea 5 cm diametru.

 
Calathea

Petiol lung, maroniu la baza. Frunza cu limb ovate pana la ovat-eliptic, varf scurt acuminat, baza rotunda sau obtuza, verde inchis pe partea superioara cu nervura centrala verde deschis, glabra cu exceptia nervurii. Inflorescenta terminala; spic lateral aplatizat, ingust oblong, 15-40 cm lungime; peduncul 25 cm lungime, 4,5-6 cm latime; bractei verzi-galbui

 
Scindapsus

Planta volubila, originara din Indonezia si Filipine. Frunze cordiforme, verzi cu pete albe, 6-8 cm lungime; petiol subtire, 3-4 cm lungime; frunzele adulte oblong-lanceolate sau cordiforme, 10-15 cm lungime, petiol 1,5-2 cm lungime.

 
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Lachenalia peersii

Numele genului este dat dupa numele profesorului elvetian de botanica, Werner de Lachenal.

Lachenalia este endemic in sudul Africii cu o larga distributie din sud-vestul regiuni Namibia, Provincia Cape.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri