03
Feb
2009
Cocos nucifera
Arbori si arbusti | Liliopsida
0
0

Denumire stiintificaCocos nucifera

Sinonime

Denumiri populare – Engleza: coconut, coconut palm; Palau: iru; Noua Guinee: niu; Portugheza: coco da Bahia, coco da India; Romana: cocos; Spaniola: cocotero, palma de coco; Germana: Kokospalme; Philipine – niyog; Rusa: kokos; Chineza: Yeh Tzu.

Distributie si Habitat – originara din coastele din sudul Asiei (Malezia, Indonezia, Philipine) si Melanesia.

Descriere – palmier monoic, cu o singura tulpina. Trunchi erect, gri, 20 m inaltime si 50 cm diametru. Frunzele sunt paripenat-compuse, 200-250 perechi de foliole linear-lanceolate. Frondele au 4,5-5,5 m lungime cu petiola care face un sfert din lungime. Foliolele au 1,5-5 cm latime. Petiolul si rahisul pot fi verzi sau bronz. Pe an cresc circa 12-18 frunze noi. Flori dispuse in inflorescenta tip spadix. Axul spadix-ului are 1-1,5 m lungime cu 40-60 brate. Florile barbatesti au periantul alcatuit din 6 tepale, 3,2 x 3,5 mm, inegale, imbricate, triangulare; 6 stamine. Florile femeiesti sunt globoase cu elementele periantului dispuse pe doua randuri, 30 mm diametru, ovar tricarpelar. Periantul persista la baza fructelor mature. Fruct drupa, epicarp neted, endocarp 2-5 mm grosime, mezocarp fibros, elipsoidala, cu 3 unghiuri, verde deschis, maroniu, portocaliu sau galben, 850-3700 g la maturitate. Semintele sunt maronii inchis, de regula este o singura samanta. n = 16. Pe an produce circa 50-80 de fructe.

Cerinte – temperatura minima 4-12 °C, temperatura maxima 28-37 °C, umiditate atmosferica de 85 %. Tolereaza temperaturile de 0 °C, solurile alcaline mai mari de pH 8 si solurile acide de pH 4-5 sau mai mari. pH-ul ideal este cuprins intre 5,5-7. Prefera solurile usoare si expozitiile insorite. Fertilizarea la 2 saptamani.

Propagare – prin seminte. Semintele se planteaza direct in solul pepinierei, la distante de 20 x 30 cm. Semintele trebuie plantate orizontal. Semintele se tin in pap 1-2 saptamani inainte de plantare. Solul ar trebui sa fie nisipos sau usor lutos, bine drenat. Are nevoie de lumina soarelui pentru a creste bine. Se uda regulat. Se pot face fertilizari cu potasiu, de alti fertilizanti nu are nevoie. Dupa 16 saptamani de la plantare, ar trebui sa apara primele frunzulite, si dupa 30 de saptamani, cand ar trebui ca planta sa aibe 3 frunze bine dezvoltate, se poate transplanta in locuri permanente. Se planteaza 3-6 palmieri la 4-5 m distanta. Gropile trebuie sa fie de 1/1/1 m, ar trebui facute cu 1-3 luni inainte de plantare.

Boli si Daunatori – Lepidoptera, defoliatori ai cocosului. Specii de Psychidae, Gelechioidea, si Zygaenidae consuma doar tesuturile superficiale, cauzand arii necrotice pe partea inferioara a frunzelor.

Parteneri naturali si de gradina – Ipomoea pes-caprae, Vigna marina, Ipomoea littoralis, Ipomoea macrantha, Lepturus repens, Paspalum vaginatum, Artocarpus altilis, Musa sp., Dioscorea sp., Colocasia esculenta, Saccharum officinarum, Aleurites moluccana, Schizostachyum glaucifolium, Zingiber zerumbet, Cordyline fruticosa, Broussonetia papyrifera, Coffea canephora.

Cultivaruri si Varietati – ‘Ceylon Tall’, ‘Indian Tall’, ‘Jamaica Tall’.

Proprietati si Utilizari – uleiul de cocos este folosit pentru produse cosmetice pentru ingirjirea pieli. Apa din semintele coapte are efecte diuretice. Miezul necopt este laxativ. Lichidul din interiorul semintelor este folosit ca bautura. Uleiul extras din miezul semintelor este folosit pentru gatit, margarina, inghetata.

100 g nuca de cocos contine: 346 calori, 3,5 g proteine, 35 g grasimi, 9,4 g carbohidrat, 4 g fibre, 13 mg calciu, 95 mg fosfor, 1,7 mg iron, 23 mg sodiu, 256 mg potasiu.

100 g lapte de cocos contine: 22 calori, 0,3 proteine, 0,2 grasimi, 4,7 carbohidrati, 20 mg calci, 13 mg fosfor, 25 mg sodiu, 147 mg potasiu.

Acolo unde se adapteaza la conditiile climatice se poate folosi ca arbore ornamental, de aliniament. Trebuie inlaturate frunzele uscate, si inflorescentele pentru a nu provoca daune.

  Cocos sp. se aseamana destul de mult cu Syagrus sp.; Cocos nucifera se diferentiaza prin florile femeiesti foarte mari cu tepale rotunde, fruct cu mezocarp fibros, si endosperm cu cavitatea centrala, partial umpluta cu fluid.

Bibliografie

Babasaheb B. Desai – Seeds Handbook – CRC, 2004

Beatrice H. Krauss, Martha Noyes – Plants in Hawaiian Medicine – Bess Press, 2001

David Pimentel – Encyclopedia of Pest Management – CRC, 2007

David W. Nellis – Seashore Plants of South Florida and the Caribbean – Pineapple Press, 1994

Frederic Rosengarten Jr. – The Book of Edible Nuts – Dover Publications, 2004

Gil Nelson – The Tree of Florida – Pineapple Press, 1998

James A. Duke – Handbook of Nuts – CRC, 2000

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Salix alba

Salix alba - arbore unisexuat dioic, originar din Europa, Africa de Nord si zonele temperate ale Asiei, creste in zonele de campie, dealuri, mai rar in etajul montan.

 
Crataegus monogyna

Crataegus monogyna - arbore sau arbust, originar din Europa, Africa de N si Asia, creste prin paduri, poieni si tufisuri, vegeteaza din regiunea de stepa si silvostepa pana la 1400 m altitudine.

 
Cotinus coggygria - scumpie

Cotinus coggygria creste spontan din Europa pana in China.

Scumpia este des folosit ca specie de gradina datorita inflorescentelor purpuriu-roz si frunzelor purpurii a unor cultivare.

 
Laburnum alpinum

Laburnum alpinum - originara din Franta, Elvetia si Italia, creste in locuri stancoase si paduroase din regiunea montana si subalpina.

 
Davidia involucrata var. involucrata

Arbore pana la 20 m inaltime; coroana la inceput conica apoi devine neregulata, ramuri orizontale. Scoarta gri-maronie. Mugurele terminal are forma ovoida, 6-7 mm lungime, acuminat, rosu-brun inchis. Mugurii laterali 6-8 mm lungime.

 
Liliopsida
Sansevieria

Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica.

 
Canna indica

Canna indica - specie originara din America tropicala, cultivata ca planta ornamentala pentru florile rosii, se naturalizeaza in locurile umede.

 
Musa sp. - banane

erbacee perena, 2-9 m inaltime. Radacini fibroase, pot ajunge pana la 1.5 m adancime. Trunchi fals, nelignificat. 6-20 frunze, dispuse spiralat, margine intreaga la inceput, invelesc trunchiul. Flori hermafrodite unisexuate, in buchete, fiecare buchet este invelit de o bractee rosie pana la purpurie.

 
Muscari neglectum

Muscari neglectum - geofita bulboasa, originara din nordul Africii, Europa si Asia, creste pe terenuri semiride, de la 0 la 800 m altitudine.

 
Cypripedium calceolus

Cypripedium calceolus - orhidee originara din Europa si Asia de N, creste in paduri umbroase, pe soluri calcaroase.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantarea butasilor de trandafiri

In toamna asta am reusit sa plantez cateva soiuri de trandafiri: Golden Perfume, Elle, Falstaf, Printesa Farah, Rina Herholdt, doi butasi de Orient, Tom Tom, Blue Moon, Sika, Indigo, Pascal. Marea majoritate sunt Teahibrid si Floribunda.

 
Sarbatori Fericite!

Am pasit cu totii in cele mai frumoase zile din an, zilele in care serbam Nasterea Domnului si Ajunul de An Nou.

 
Rosiile gigant

Printre rosiile gigant din gradina noastra se numara rosiile inima de bou, Black Krim, Charlie Chaplin, Anna Russian, Soldaki. 

 
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 

Categorii

Link-uri