11
Ian
2009
Colutea arborescens
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Colutea arborescens L.

Sinonime

Denumiri populare – basicoasa, Blasenstrauch.

Distributie si Habitat – creste pe soluri secetoase din Europa, estul Africii, Turcia, Iran, Asia Centrala, Afghanistan, Pakistan si Himalaya.

Descriere – arbust deciduu de 4 m inaltime. Radacini fixatoare de azot. Frunze imparipenate, 7-15 cm, pubescente; 9-13 foliole cu margine intreaga, eliptice pana la obovate, petiolate. Bracteole lanceolate, membranoase. Flori papilionate, galbene, 13 cm lungime, hermafrodite, axilare, dispuse in raceme, aproape sesile; caliciu vilos; stamine diadelfe. Infloreste in mai-august. Polenizarea este facuta de pasari. Fructe 5-7 cm, pastaie indehiscenta, ovoide, veziculoase, verzi-deschis, pendente. Seminte asimetrice, reniforme sau cordiforme, cu o mica depresiune in mijloc, 3,7 x 3,3 mm, suprafata neteda, brun-inchis pana la negru.

Tolerante –  tolereaza poluarea atmosferica. Rezista pana la temperaturi de -20 °C.

Cerinte – prefera soluri moderat fertile, bine drenate in plin soare, dar tolereaza si semiumbra.

Management – taierile se realizeaza iarna tarziu pentru o inflorire bogata pe timpul verii.

Propagare – prin seminte in containere, in sera rece, din toamna pana primavara. Semintele se tin 24 de ore in apa fierbinte. Germinarea are loc dupa 1-3 luni la 20 °C. Se planteaza primavara tarziu sau vara devreme.

Bibliografie

A.R.Clapham – Flora of the British Isles – Cambridge University Press, 1990

Clive Anthony Stace – New Flora of the British Isles – Cambridge University Press, 1997

Michael A. Dirr – Dirr’s Hardy Trees and Shrubs – Timber Press, 1997

The European Garden Flora Editorial Committee – The European Garden Florea – Cambridge University Press, 2000

 

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Ostrya carpinifolia

Ostrya carpinifolia -  utilizat ca specie ornamentala pentru parcuri si gradini sau aliniamente stradale.

Ostrya deriva de la grecul ‘Ostrya’, cu referire la forma bracteelor care protejeaza fructele.

 
Laurus nobilis

Laurus nobilis - pe timpul grecilor si a ramanilor, ramurile de dafin erau folosite pentru a face coroane pentru capul eroilor, si  in onoarea poetilor.

 
Calycanthus floridus L.

Arbust 1.8-4 m inaltime; tulpini multiple, erecte, pendule cele cu fructe. Mugure mic, rotund, nud, maro-pubescent. Scaorta neteda cu lenticele, aromatica prin ardere, gri-maroniu inchis. Frunze opuse, decidue, simple, ovate pana la eliptice, intreagi, aromatice daca sunt zdrobite, lucioase, dens tomentoase pe dos, primavara sunt verde deschis, toamna sunt galbene-versui sau galbene.

 
Robinia pseudoacacia - salcam

Arbore, 25 m inaltime; coroana iregulata, ovala, deschisa. Lujeri maroni, subtiri, prezinta spini rosi-maroni de 1.5-2.5 cm lungime. Muguri mici, suprapusi. Frunze alterne, imparipenat-compuse; 7-19 foliole eliptice, obovate, opuse, margine intreaga, nervatiune penata, 4-5 cm lungime, verde sau verde glauc, toamna devin galbene.

 
Mespilus germanica L.

Mespilus – deriva din limba greaca, ‘mesos’ - jumate, si ‘pilo’ – minge, face referire la forma fructului.

germanica – deriva din exemplarele salbatice prezente in Europa Centrala.

 
Magnoliopsida
Liatris spicata

Liatris spicata - erbacee perena, cultivata in parcuri si gradini, ca erbacee ornamentala.

 
Polemonium caeruleum

Polemonium caeruleum - folosita ca specie ornamentala in gradini cu plante spontane sau in gradini rocioase. Se planteaza la 30 cm distanta intre plante.

 
Teucrium chamaedrys

Teucrium chamaedrys- planta perena subfrutescenta, cu rizom ramificat.

Areal limitat la coastele mediteranei, creste pe pasuni aride, stanci insorite, in padurile de pin si stejar, pana la 1700 m altitudine.

 
Gazania

Erbacee anuala sau perena. Tulpina decumbenta – ascendenta, adesea este lemnoasa la baza. Frunze alterne, intregi sau penat-sectate. Capitul solitar si axilar. Involucru cu bractei asezate pe 2-3 randuri. Florile tubulare, portocali. Florile ligulate sterile, galben-portocaliu, varf cu 4 dinti. Receptacul convex sau plat. Achene obovoide, dens-paroase.

 
Verbena tenuisecta

Erbacee perena. Tulpina procumbenta sau decumbenta, 10-30 x 30-120 cm, cu 4 muchii, peri. Frunze tri-lobat sau tri-penatsectat, lobi lineari, 2-3.5 x 2-3 cm, intregi sau dintate, varf obtuz. Flori solitare la axila bracteelor, albastre, violet, rosu-purpuriu, lila, sau alb. Caliciu tubular, 5 sepale inegal dintate 6-9 mm, lineare, varf acut.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri