26
Oct
2009
Cornus sanguinea
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
4
0

Denumire stiintificaCornus sanguinea L.

Sinonime

Denumiri populare – sanger, lemn puciossanguinella, bloodtwig, common dogwood

Distributie si Habitat – creste in toata Europa, mai rara in nord, in boschete, margini de paduri si margini de strade, de la campie pana la 1000 m altitudine.

Descriere – arbust caduc, 2-4 m inaltime. Lemn dur, alb. Ramuri lungi, galben-verde pe partea umbrita si rosu-sangeriu pe partea expusa soarelui; in tinerete sunt peloase, apoi glabre. Scoarta brun-gri, se exfoliaza longitudinal. Frunze opuse, simple, pana la 5-9 cm lungime, 3-5 nervuri evidente care se unsec la varf, petiolate; petiol 6-12 mm lungime; limb ovat, baza rotunda, verde inchis pe partea superioara si verde deschis pe cea inferioara, adesea pubescenta. Toamna frunzele sunt rosu-sangeriu. Corimbe de cate 20-50 flori; corola 4 petale alba. Fruct drupa sferica, contine 2 seminte, negru-albastru; peduncul rosu; necomestibil.

Cerinte – soluri calcaroase, argiloase si nisipoase.

Management – se tunde odata la 3-5 ani.

Propagare – prin seminte; semintele necesita 3 luni de stratificare.

Cultivaruri si Varietati – ‘Compressa’ 1.8-2.4 m inaltime; tulpina gri-maro, internoduri scurte.

‘Mietzschii’ toamna foliajul are culori roz-rosu. A fost introdus in 1900.

‘Winter Beauty’ a fost denumit de Andre van Nijnatten din Zundert, Olanda, in 1987.

Proprietati si Utilizari – frunzele sunt hrana pentru Callophrys rubi si Cyaniris argiolus. Fructele sunt hrana pentru Bombacylla garrulus.

Scoarta este foarte bogata in taninuri si este folosita, in medicina populara, ca astringent. Fructele recoltate la maturatie, au proprietati tonico-astringente pentru aparatul gastro-intestinal.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Lotus maculatus Breitf.

Erbacee, cu baza tulpinii lemnoasa, sub-arbust pendul. Tulpina pana la 1.5 m inaltime, glabra, gri-verzui matasos, internoduri 35-45 mm, stipele mici. Frunze imparipenat, cu 5 foliole; foliola 10-25 x 1 mm, subulate sau lineare, convex superior si concav inferior, margini intregi, varf obtuz–rotund, suprafata moderat pubescenta.

 
Felicia amelloides

Genul Felicia a fost numit de catre A.H.G. de Cassini in 1818 dupa Felix, un oficial german la Regensburg care a murit in 1846.

Felicia amelloides pentru prima data a fost denumita Cineraria amelloides de catre Linne, in 1763, iar in 1894 a primit numele de Felicia amelloides.

 
Alnus cordata

Alnus cordata este un arbore foios, originar din Italia si Corsica, creste spontan pe soluri slab drenate, la semi-umbra. Specia poate tolera expunerea maritima, conditiile de seceta si atmosfera prafoasa. Cultivat ca arbore ornamental in gradini si parcuri.

 
Philadelphus coronarius - falsa iasomie, hasmina

Philadelphus coronarius - arbust deciduu, originar din nordul si centrul Italia, Austria, unde creste spontan in padurile umede de artari, frasini si carpeni, de la 0 pana la 800 m altitudine.

 
Teline canariensis

Teline canariensis - arbust originar (endemic) din Tenerife si Gran Canaria, creste la marginea padurilor de Pinus radiata si Laurus novo-canariensis in asociatie cu Neotinea maculata, Hypericum reflexum si Cystus sympithifolius, de la 500 pana la 1500 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Lampranthus aurantiacus

Lampranthus aurantiacus - specie perena, suculenta, originara din Africa de Sud. Cultivata ca specie ornamentala pentru rocarii.

 
Hydrangea - hortensia

Genul cuprinde 80 de specii, cele mai populare sunt H. macrophylla, H. arborescens, H. paniculata si H. quercifolia. Specii arbustive sau volubile cu frunze opuse. Flori solitare sau grupate in inflorescente tip corimb, racem. Ovar compus, 2-10 carpele, inferior. Capsula truncata. Seminte numeroase, striate.

 
Lavandula stoechas

Lavandula stoechas - origine mediteraneana, difuza in Europa sud-occidentala, in Africa de nord si in Orientul Mijlociu pe coastele mediteraneene. Creste pe granit si alte substraturi acide, rar pe calcar.

 
Acalypha hispida

Acalypha hispida - specie dioica, folosita ca specie ornamentala datorita spicelor rosii, decorative. In Asia este folosita ca specie medicinala. In Malaya decoctul de frunze si flori este folosit intern ca laxativ si diuretic.

 
Coffea charrieriana Stoff & F.Anthony sp.nov.

Arbust, 1-1,5 m inaltime. Lujeri 1-2 mm diametru, pubescente. Stipele triangulare pana la deltate, circa 2 mm lungime, imbricate, pubescente. Petiol 2 mm lungime. Lamina eliptica pana la ingust eliptica, 5-7 x 2,2-3,5 cm, subtire

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantarea butasilor de trandafiri

In toamna asta am reusit sa plantez cateva soiuri de trandafiri: Golden Perfume, Elle, Falstaf, Printesa Farah, Rina Herholdt, doi butasi de Orient, Tom Tom, Blue Moon, Sika, Indigo, Pascal. Marea majoritate sunt Teahibrid si Floribunda.

 
Sarbatori Fericite!

Am pasit cu totii in cele mai frumoase zile din an, zilele in care serbam Nasterea Domnului si Ajunul de An Nou.

 
Rosiile gigant

Printre rosiile gigant din gradina noastra se numara rosiile inima de bou, Black Krim, Charlie Chaplin, Anna Russian, Soldaki. 

 
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 

Categorii

Link-uri