|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Coronilla varia L. Sinonime – Securigera varia (L.) P.Lassen Denumiri populare – erba ginestra, cornetta ginestrina, vecciarini. Distributie si Habitat – originara din SE Europei; creste pe rape si roci calcaroase, campii aride, de-a lungul strazilor, de la 0 la 1200 m altitudine. Descriere – erbacee perena. Tulpini prostrato-ascendente, ramificate, 20-120 cm. Frunze imparipenat compuse, 5-8 (11) perechi de foliole, 6-20 x 3-12 mm, oblong sau eliptice, mucronate, glauce pe partea inferioara a foliolei; stipele 2-6 mm, libere, membranoase. Inflorescenta umbela, 5-20 flori, 2.5 cm diametru. Corola 10-15 mm, alba, roz sau purpurie Infloreste in iunie-august. Fruct pastaie, 20-60 mm. Curiozitati – Numele genului deriva de la latinul ‘corona’ cu aluzie la dispozitia florilor in inflorescenta.
Imagini
Vezi si
 Flori
Lycopus europaeus
Lycopus europaeus - specie perena, raspandita in regiunea euroasiatica, creste la marginea apelor, locuri umede, gropi, de la campie pana in zona montana (1100 m altit.). Barbarea vulgaris
Barbarea vulgaris - creste spontan in Europa si Asia, pe malul raurilor, canalelor, de la campie pana la 1600 m altitudine. Veronica chamaedrys
Erbacee perena. Tulpina erecta sau ascendenta, rosietica, simpla sau ramificata, pubescenta cu peri glandulari, 10-30 cm inaltime. Frunze opuse, 1.5-3 cm, sesile sau putin petiolate, lamina ovat-lanceolata, margina dintata cu lobi rotunzi (5-11 dinti). Aquilegia atrata Koch
Erbacee perena. Rizom gros, vertical sau oblic. Tulpina erecta, ramificata, pubescenta, verde sau cu nuante rosu-purpuriu, 30-80 cm inaltime. Frunze sectate, 3 lobi lobati sau partiti, verde pe fata superioara si verde-glauc pe cea inferioara Acinos arvensis
Acinos arvensis - originara din Europa, creste pe pasuni aride, substraturi calcaroase. Magnoliopsida
Bergenia crassifolia (L.) Fritsch.
Erbacee perena, formeaza o tufa bazala de frunze sempervirescente; tulpini florifere pana la 50 cm inaltime, purpurii inchise. Frunze 25 cm latime, limb obovat sau eliptic, margine intreaga, baza cuneata, varf obtuz; petiol lung, 3-9 cm lungime. Inflorescenta panicul, flori roz-inchis sau roz-deschis. Tipuana tipu
Tipuana tipu - arbore, originar din Bolivia, nordul Argentinei si Paraguay, este o specie comuna in padurile montane, formand asociatii cu Schinopsis hankeana, Schinus molle, Jacandra mimosaefolia, Acacia visco si Dodonaea viscosa. Schinus molle
Schinus molle - arbore sempervirescent, 3-15 m inaltime. Originar din Argentina, Bolivia si Peru unde creste de la 0 la 2400 m altitudine. Cultivat pentru combaterea eroziunii solului, dar si ca specie ornamentala sau pentru bonsai. Leonotis leonurus
Leonotis leonurus - specie originara din sudul Africii dar cultivata pe tot globul ca specie ornamentala in parcuri si gradini. Leonotis deriva de la grecum ‘leon’ = leu, si ‘otis’ = ureche facand aluzie la forma corolei. Viola yildirimlii
Viola yildirimlii – endemica in zona Mediteraneana. Creste pe pante stancoase, impreuna cu Corydalis rutifolia subsp. erdelii, Primula vulgaris subsp. vulgaris, Anemone blanda, Ornithogalum lanceolatum, Muscari azureum si Gladiolus atroviolaceus pana la altitudini de 1800 m.
Comentari
|
 
Ultimele articole
Achillea roseo-alba Ehrend.
Achillea roseo-alba - originara din S si C Europei, creste pe pasuni fertile si terenuri arate, de la campie pana la 1500 m altitudine. Athamanta cretensis
Athamanta cretensis - originara din S Europa, creste pe peretii rociosi, pasuni, pe substraturi calcaroase, de la 1000 pana la 2500 m altitudine. Aruncus dioicus (Walt). Fernald
Aruncus dioicus - erbacee perena, originara din Europa si Asia, creste in boschete, pasuni, pe substraturi umede si calcaroase, de la 500 pana la 1500 m altitudine. Arnica montana
Arnica montana - originara din Europa, Siberia, creste prin fanete, pasuni, tufarisuri de la 500 m pana la 2200 m altitudine. Tanacetum corymbosum (L.) Sch.-Bip. - naprasnic
Tanacetum corymbosum - erbacee perena, originara din Europa Centrala si de S, Asia de SV, creste prin paduri de foioase si de rasinoase, poieni si tufarisuri, si pe stancarii inierbate, din regiunea de campie pana la 1800 m altitudine.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
