30
Iun
2009
Cucumis sativus L. - castraveti
Legume | Magnoliopsida
6
0

Denumire stiintificaCucumis sativus L.

Sinonime

Denumiri populare – castravete, cetriolo, cocomero, cucumero, gurke, kheera, pepino, vellari, susha, trapusah.

Distributie si Habitat – originar din India.

Descriere – erbacee anuala, monoica, cataratoare, 1-4 m. Frunze alterne, palmat-lobate, lobi acuti si angulosi-dintati, 7-20 x 7-15 cm, scabre; petiol 5-20 cm lungime. Flori unisexuat-monoice, pentamere; caliciu vilos, 5 sepale ingust-triunghiulare, 0.5-1 cm lungime; corola campanulata, galben-auriu, petale 2 cm lungime; florile mascule grupate cate 3-7, cu pedicel 0.5-2 cm lungime, 3 stamine; florile femele sunt solitare, cu pedicel scurt si subtire, pana la 0.5 cm lungime, ovar inferior, elipsoidal, 2-5 cm lungime. Fruct oblung, putin curbat, verde, galbui sau albicios. Infloreste in mai-iulie. Seminte alb-galbuie, ovat-oblongi, 8-10 x 3-5 mm, netede. 2n = 14

Rata de crestere – repede.

Tolerante

Cerinte – soluri bogate in substante nutritive, umede si in plin soare.

Management – pamantul trebuie sa fie afanat si umed tot timpul. Tinerele plante se ciupesc cand au 4-6 frunze adevarate, pentru a ajuta ramificarea tulpini.

In perioada de crestere se administreaza macerat de urzica diluat cu apa. Catravetii au nevoie de fertilizanti pe baza de nitrati de potasiu.

Castravetii fiind plante cataratoare este indicat sa fie crescuti pe spaliere.

Propagare – prin seminte; se seamana in martie in teren usor dar bogat in ingrasamant. Germinarea are loc dupa 5-7 zile. Germinarea este influentata de maturitatea fructelor si durata de fermentatie. Lumina inhiba germinarea, si perioadele lungi de expunere la 20 ͦC induc intrarea in al II-lea repaus vegetal. Semintele asezate intr-un unghi de 45 ͦ cu embrionul orientat in sus au un procentaj mai mare de germinare. Distanta dintre plante trebuie sa fie de 45-60 cm.

Boli si Daunatori – afide: Aphis citricola, Aphis craccivora, Aphis gossypii, Macrosiphum euphorbiae, Myzus persicae. Pentru a scapa de atacul afidelor, castravetii trebuie semanati cat mai tarziu. Impotriva afidelor se poate folosi maceratul de urzica.

Corynespora sp., se pot aplica tratamente preventive la fiecare 7-10 zile.

Parteneri naturali si de gradina – pentru o cultura biologica, parteneri favoriti ai castravetilor sunt: porumbul (Zea mays), fasolea (Phaseolus vulgaris), mazarea (Pisum sativum), telina (Apium graveolens), ceapa (Allium cepa), prazul (Allium porrum), salata (Lactuca sativa), varza (Brassica oleracea), mararul (Anethum graveolens) si coriandul (Coriandrum sativum).

Cultivaruri si Varietati

Proprietati si Utilizari – pulpa fructelor crude este bogata in vitamina C; se poate folosi ca diuretica, depurativa si impotriva cataractei. Sucul proaspat, 20-50 g pe zi, este un bun dezintoxicant.

Pentru uz extern, pulpa proaspata, se foloseste pentru masti cosmetice racoritoare, curata pielea si atenueaza ridurile, inrosirea pielii si hidrateaza.

Semintele, recoltate in iulie, sunt bune ca vermifuge; 30 g de pulpa de seminte, 10-15 g de zahar si 10 g de apa, 1-2 ori pe zi; decoct pentru combaterea inflamatiilor vezicii si uterului.

In bucatarie, castravetii se pot folosi atat cruzi cat si fierti.

Fructele contin apa 96 %; carbohidrati 2 %; saruri minerale si potasiu 140 mg, calciu 16 mg, fosfor 17 mg, sodiu 4 mg, vitaminca C 11 mg.

Mit, Legenda si Folclor

Bibliografie

Dragoljub D. Sutic, Richard E. Ford, Malisa T. Tosic – Handbook of Plant Virus Diseases – CRC, 1999

Gianfranco Patri – Plants in Cosmetics – Council of Europe, 2003

James A. Duke – Duke’s Handbook of Medicinal Plants of the Bible – CRC, 2007

Orient Longman – Indian Medicinal plants – South Asia Books, 1994

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Legume
Glycine max - soia

Originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan.

Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800.

 
Brassica nigra Koek. - mustar negru

Brassica nigra este erbacee anuala originara din Asia Mica, dar este cultivata pe toate continentele pentru seminte. Semintele se folosesc pentru prepararea mustarului.

 
Solanum tuberosum - cartoful

Solanum tuberosum - specie originara din America de Sud, se cultiva in toate tarile din zona temperata a globului.

 
Phaseolus vulgaris - fasole

Phaseolus vulgaris - specie anuala, care contine proteine 21 %, saruri minerale (fier, potasiu, siliciu, nichel, zinc si fosfor), vitamina A, vitamina C, si vitamine B, are efect diuretic, depurativ, energetic, nutritiv.

 
Raphanus sativus

Raphanus sativus - originar din estul regiunii Mediteraneene, cultivat in intreaga lume ca radacina comestibila.

 
Magnoliopsida
Galega officinalis

Galega officinalis - specie perena, originara din estul Europei, creste prin livezi, santuri, malul apelor, pasuni umede pana la 800 m altitudine.

 
Valerianella locusta

Valerianella locusta - specie anuala, raspandita in Europa, Africa de N, Asia de SV, creste pe ogoare, locuri ierboase, parloage, gradini, locuri nisipoase, paduri rarite, margini de paduri.

 
Drypetes natalensis (Harv.) Hutch

Arbore mic, 10 m inaltime; ramuri muchiate. Frunze alterne, limb oblong sau ingust eliptic, baza rotunda, asimetrica, margini adanc serate; verde inchis stralucitor pe fata superioara, si verde deschis pe dos. Stipele lineare, 0.1 cm. Flori in fascicule, apar la axila frunzelor si pe lemnul vechi; florile mascule au 4-5 sepale imbricate, 0 petale

 
Echinacea purpurea

Erbacee perena, rizom cilindric. Tulpina rosietica, 80-100 cm inaltime, hirsuta-usor pubescenta, ramificata. Frunze alterne, petiolare, lanceolat-ovate, margine serata, usor pubescente; spre varful tulpinii frunzele sunt sesile.

 
Viburnum opulus L. - calin, bulgare de zapada

Originar din Europa, creste spontan in Olanda; pe soluri bogate, in paduri, si la marginea padurilor. Descriere – arbust, 1,3-3,5 m inaltime; ritidom neted, se exfoliaza in fasii, cenusie deschis, la exterior, maro-galbena la interior; tulpina ramificata. Frunze opuse, 3-lobate, margine iregulat serata, baza rotunda sau truncata, varf acuminat, glabre pe fata superioara, pubescenta pe fata inferioara, verde inchis vara, galben-portocaliu toamna.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Leontodon incanus (L.) Schrank

Leontodon incanus - specie erbacee perena originara din Europa, creste in locuri insorite, pe fisurile rocilor calcaroase, grohotisuri si pasuni aride, de la 400 pana la 2100 m altitudine.

 
Lathraea squamaria L.

Lathraea squamaria - specie erbacee, perena, parazita raspandita din Europa pana in Japonia, creste in paduri umede si umbrite, paraziteaza specii precum Fagus, Quercus, Alnus, Ulmus, Corylus, Carpinus, de la 0 pana la 1300 m altitudine.

 
Impatiens walleriana

Impatiens walleriana - originara din estul Africii, a fost descoperita pe o insula din Zanzibar si denumita Impatiens sultanii in onoarea sultanului insulei.

 
Ploua, ploua, ploua...

... este o saptamana de cand ploua si temperaturile au scazut. Gradina si tantarii nu se plang de atata ploaie, plantele continua sa creasca, rosiile sunt tot mai mari, vinetele si ardeii incep sa infloreasca. Muscatele si petuniile se intrec in flori, inca timide dar cu boboci multi, vor fi un spectacol de culoare. 

 
Flori de duminica

E duminica, e cald si bate putin vant, si in gradina continua sa infloreasca cate o floare. Azi a inflorit primul meu bujor, Paeonia lactiflora, a facut doar o floare, dar sper ca pe viitor sa fie plin de flori ca si bujorii bunicii. Tot pentru prima data anul asta am semanat Lathyrus odoratus ‘Mamoth’ si ieri a inflorit, ce miros... superb, abea astept sa infloreasca toate plantele, la anul cu siguranta voi semana mai mult.

 

Categorii

Link-uri