30
Iun
2009
Cucumis sativus L. - castraveti
Legume | Magnoliopsida
6
0

Denumire stiintificaCucumis sativus L.

Sinonime

Denumiri populare – castravete, cetriolo, cocomero, cucumero, gurke, kheera, pepino, vellari, susha, trapusah.

Distributie si Habitat – originar din India.

Descriere – erbacee anuala, monoica, cataratoare, 1-4 m. Frunze alterne, palmat-lobate, lobi acuti si angulosi-dintati, 7-20 x 7-15 cm, scabre; petiol 5-20 cm lungime. Flori unisexuat-monoice, pentamere; caliciu vilos, 5 sepale ingust-triunghiulare, 0.5-1 cm lungime; corola campanulata, galben-auriu, petale 2 cm lungime; florile mascule grupate cate 3-7, cu pedicel 0.5-2 cm lungime, 3 stamine; florile femele sunt solitare, cu pedicel scurt si subtire, pana la 0.5 cm lungime, ovar inferior, elipsoidal, 2-5 cm lungime. Fruct oblung, putin curbat, verde, galbui sau albicios. Infloreste in mai-iulie. Seminte alb-galbuie, ovat-oblongi, 8-10 x 3-5 mm, netede. 2n = 14

Rata de crestere – repede.

Tolerante

Cerinte – soluri bogate in substante nutritive, umede si in plin soare.

Management – pamantul trebuie sa fie afanat si umed tot timpul. Tinerele plante se ciupesc cand au 4-6 frunze adevarate, pentru a ajuta ramificarea tulpini.

In perioada de crestere se administreaza macerat de urzica diluat cu apa. Catravetii au nevoie de fertilizanti pe baza de nitrati de potasiu.

Castravetii fiind plante cataratoare este indicat sa fie crescuti pe spaliere.

Propagare – prin seminte; se seamana in martie in teren usor dar bogat in ingrasamant. Germinarea are loc dupa 5-7 zile. Germinarea este influentata de maturitatea fructelor si durata de fermentatie. Lumina inhiba germinarea, si perioadele lungi de expunere la 20 ͦC induc intrarea in al II-lea repaus vegetal. Semintele asezate intr-un unghi de 45 ͦ cu embrionul orientat in sus au un procentaj mai mare de germinare. Distanta dintre plante trebuie sa fie de 45-60 cm.

Boli si Daunatori – afide: Aphis citricola, Aphis craccivora, Aphis gossypii, Macrosiphum euphorbiae, Myzus persicae. Pentru a scapa de atacul afidelor, castravetii trebuie semanati cat mai tarziu. Impotriva afidelor se poate folosi maceratul de urzica.

Corynespora sp., se pot aplica tratamente preventive la fiecare 7-10 zile.

Parteneri naturali si de gradina – pentru o cultura biologica, parteneri favoriti ai castravetilor sunt: porumbul (Zea mays), fasolea (Phaseolus vulgaris), mazarea (Pisum sativum), telina (Apium graveolens), ceapa (Allium cepa), prazul (Allium porrum), salata (Lactuca sativa), varza (Brassica oleracea), mararul (Anethum graveolens) si coriandul (Coriandrum sativum).

Cultivaruri si Varietati

Proprietati si Utilizari – pulpa fructelor crude este bogata in vitamina C; se poate folosi ca diuretica, depurativa si impotriva cataractei. Sucul proaspat, 20-50 g pe zi, este un bun dezintoxicant.

Pentru uz extern, pulpa proaspata, se foloseste pentru masti cosmetice racoritoare, curata pielea si atenueaza ridurile, inrosirea pielii si hidrateaza.

Semintele, recoltate in iulie, sunt bune ca vermifuge; 30 g de pulpa de seminte, 10-15 g de zahar si 10 g de apa, 1-2 ori pe zi; decoct pentru combaterea inflamatiilor vezicii si uterului.

In bucatarie, castravetii se pot folosi atat cruzi cat si fierti.

Fructele contin apa 96 %; carbohidrati 2 %; saruri minerale si potasiu 140 mg, calciu 16 mg, fosfor 17 mg, sodiu 4 mg, vitaminca C 11 mg.

Mit, Legenda si Folclor

Bibliografie

Dragoljub D. Sutic, Richard E. Ford, Malisa T. Tosic – Handbook of Plant Virus Diseases – CRC, 1999

Gianfranco Patri – Plants in Cosmetics – Council of Europe, 2003

James A. Duke – Duke’s Handbook of Medicinal Plants of the Bible – CRC, 2007

Orient Longman – Indian Medicinal plants – South Asia Books, 1994

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Legume
Solanum lycopersicum - rosie

Solanum lycopersicum - planta erbacee, anuala. In Europa, Solanum lycopersicum, a fost introdus la inceputul secolului XVI. Joseph Pitton de Tournefort a fost primul care a descris tomatele sub genul Lycopersicon.

 
Solanum tuberosum - cartoful

Solanum tuberosum - specie originara din America de Sud, se cultiva in toate tarile din zona temperata a globului.

 
Phaseolus vulgaris - fasole

Phaseolus vulgaris - specie anuala, care contine proteine 21 %, saruri minerale (fier, potasiu, siliciu, nichel, zinc si fosfor), vitamina A, vitamina C, si vitamine B, are efect diuretic, depurativ, energetic, nutritiv.

 
Raphanus sativus

Raphanus sativus - originar din estul regiunii Mediteraneene, cultivat in intreaga lume ca radacina comestibila.

 
Glycine max - soia

Originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan.

Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800.

 
Magnoliopsida
Anthyllis barba-jovis

Anthyllis barba-jovis - specie arbustiva, originara din bazinul occidental al Mediteranei, creste pe coastele insorite, de la 0 la 300 m altitudine.

 
Convolvulus arvensis

Convolvulus arvensis - specie Euroasiatica, creste pe campurile cultivate, marginile stradelor, gradini, pe terenuri argiloase si bogate in substante azotate, de la 0 la 1500 m altitudine.

 
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Chorisia speciosa

Arbore deciduu, 9-18 m inaltime, coroana iregulata, sferica, piramidala. Scoarta este subtire, verde; prezinta ghimpi gri pe trunchi si ramuri. Frunze alterne, palmat-compuse, 5-7 foliole; foliole eliptice, margine serata, nervatiune penata, verzi, toamna raman tot verzi. Flori solitare, axilare, hermafrodite, pentamere, actinomorfe, roz sau albe.

 
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zinnia angustifolia Kunth.

Zinnia angustifolia - specie erbacee originara sud-vestul USA si Mexic.

 
Plantago media L.

Plantago media - planta erbacee perena, originara din Europa si Asia, creste pe pasuni aride, de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Daphne striata Tratt.

Daphne striata - specie originara din Alpi, creste pe pasuni pietroase, uscate si paduri rare, de la 1500 pana la 2700 m altitudine.

 
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
Veronica aphylla L.

Veronica aphylla - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe pasuni alpine, de la 1500 pana la 2800 m altitudine.

 

Categorii

Link-uri