30
Iun
2009
Cucumis sativus L. - castraveti
Legume | Magnoliopsida
6
0

Denumire stiintificaCucumis sativus L.

Sinonime

Denumiri populare – castravete, cetriolo, cocomero, cucumero, gurke, kheera, pepino, vellari, susha, trapusah.

Distributie si Habitat – originar din India.

Descriere – erbacee anuala, monoica, cataratoare, 1-4 m. Frunze alterne, palmat-lobate, lobi acuti si angulosi-dintati, 7-20 x 7-15 cm, scabre; petiol 5-20 cm lungime. Flori unisexuat-monoice, pentamere; caliciu vilos, 5 sepale ingust-triunghiulare, 0.5-1 cm lungime; corola campanulata, galben-auriu, petale 2 cm lungime; florile mascule grupate cate 3-7, cu pedicel 0.5-2 cm lungime, 3 stamine; florile femele sunt solitare, cu pedicel scurt si subtire, pana la 0.5 cm lungime, ovar inferior, elipsoidal, 2-5 cm lungime. Fruct oblung, putin curbat, verde, galbui sau albicios. Infloreste in mai-iulie. Seminte alb-galbuie, ovat-oblongi, 8-10 x 3-5 mm, netede. 2n = 14

Rata de crestere – repede.

Tolerante

Cerinte – soluri bogate in substante nutritive, umede si in plin soare.

Management – pamantul trebuie sa fie afanat si umed tot timpul. Tinerele plante se ciupesc cand au 4-6 frunze adevarate, pentru a ajuta ramificarea tulpini.

In perioada de crestere se administreaza macerat de urzica diluat cu apa. Catravetii au nevoie de fertilizanti pe baza de nitrati de potasiu.

Castravetii fiind plante cataratoare este indicat sa fie crescuti pe spaliere.

Propagare – prin seminte; se seamana in martie in teren usor dar bogat in ingrasamant. Germinarea are loc dupa 5-7 zile. Germinarea este influentata de maturitatea fructelor si durata de fermentatie. Lumina inhiba germinarea, si perioadele lungi de expunere la 20 ͦC induc intrarea in al II-lea repaus vegetal. Semintele asezate intr-un unghi de 45 ͦ cu embrionul orientat in sus au un procentaj mai mare de germinare. Distanta dintre plante trebuie sa fie de 45-60 cm.

Boli si Daunatori – afide: Aphis citricola, Aphis craccivora, Aphis gossypii, Macrosiphum euphorbiae, Myzus persicae. Pentru a scapa de atacul afidelor, castravetii trebuie semanati cat mai tarziu. Impotriva afidelor se poate folosi maceratul de urzica.

Corynespora sp., se pot aplica tratamente preventive la fiecare 7-10 zile.

Parteneri naturali si de gradina – pentru o cultura biologica, parteneri favoriti ai castravetilor sunt: porumbul (Zea mays), fasolea (Phaseolus vulgaris), mazarea (Pisum sativum), telina (Apium graveolens), ceapa (Allium cepa), prazul (Allium porrum), salata (Lactuca sativa), varza (Brassica oleracea), mararul (Anethum graveolens) si coriandul (Coriandrum sativum).

Cultivaruri si Varietati

Proprietati si Utilizari – pulpa fructelor crude este bogata in vitamina C; se poate folosi ca diuretica, depurativa si impotriva cataractei. Sucul proaspat, 20-50 g pe zi, este un bun dezintoxicant.

Pentru uz extern, pulpa proaspata, se foloseste pentru masti cosmetice racoritoare, curata pielea si atenueaza ridurile, inrosirea pielii si hidrateaza.

Semintele, recoltate in iulie, sunt bune ca vermifuge; 30 g de pulpa de seminte, 10-15 g de zahar si 10 g de apa, 1-2 ori pe zi; decoct pentru combaterea inflamatiilor vezicii si uterului.

In bucatarie, castravetii se pot folosi atat cruzi cat si fierti.

Fructele contin apa 96 %; carbohidrati 2 %; saruri minerale si potasiu 140 mg, calciu 16 mg, fosfor 17 mg, sodiu 4 mg, vitaminca C 11 mg.

Mit, Legenda si Folclor

Bibliografie

Dragoljub D. Sutic, Richard E. Ford, Malisa T. Tosic – Handbook of Plant Virus Diseases – CRC, 1999

Gianfranco Patri – Plants in Cosmetics – Council of Europe, 2003

James A. Duke – Duke’s Handbook of Medicinal Plants of the Bible – CRC, 2007

Orient Longman – Indian Medicinal plants – South Asia Books, 1994

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Legume
Raphanus sativus

Raphanus sativus - originar din estul regiunii Mediteraneene, cultivat in intreaga lume ca radacina comestibila.

 
Capsicum annuum

Capsicum annuum - specie anuala,  cultivata ca planta alimentara, condimentara si ornamentala. Ardeii au continut bogat in vitamina A si C, capsicina, fosfor, calciu si potasiu.

 
Phaseolus vulgaris - fasole

Phaseolus vulgaris - specie anuala, care contine proteine 21 %, saruri minerale (fier, potasiu, siliciu, nichel, zinc si fosfor), vitamina A, vitamina C, si vitamine B, are efect diuretic, depurativ, energetic, nutritiv.

 
Solanum tuberosum - cartoful

Solanum tuberosum - specie originara din America de Sud, se cultiva in toate tarile din zona temperata a globului.

 
Brassica nigra Koek. - mustar negru

Brassica nigra este erbacee anuala originara din Asia Mica, dar este cultivata pe toate continentele pentru seminte. Semintele se folosesc pentru prepararea mustarului.

 
Magnoliopsida
Wisteria sinensis - glicina

Wisteria sinensis - considerate specie invaziva in unele locuri de pe glob. In cele mai multe cazuri se naturalizeaza in locurile unde este cultivata ornamental.

Acolo unde exista pericolul ca glicina sa devina invaziva este bine se fie inlocuita cu Aristolochia macrophylla, Bignonoa capreolata, Campsis radicand, Lonicera sempervirens, Wisteria frutescens.

 
Cyanus segetum

Cyanus segetum - specie originara din regiunea mediteraneana, creste in semanaturile de grau si secara, de la campie pana la 1500 m altitudine.

 
Elaeagnus pungens

Elaeagnus pungens - arbust sempervirescent, originar din Japonia, cultivat in scopuri ornamentale.

 
Lagerstroemia indica L.

Arbore deciduu. Coroana globoasa-espansa. Trunchi nodos, latit la baza. Ritidom subtire, alb-galbui, neted, lucios. Frunze decidue, opuse sau alterne, distice, aproape sessile, lamina glabra, elliptic-lanceolata, verde lucios pe partea superioara, verde deschis opac pe cea inferioara, margine intreaga, varf acut, 7 x 2-3 cm

 
Lycopus europaeus

Lycopus europaeus - specie perena, raspandita in regiunea euroasiatica, creste la marginea apelor, locuri umede, gropi, de la campie pana in zona montana (1100 m altit.).

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Dendrobium nobile Lindl.

Dendrobium nobile - orhidee originara din Himalaya, creste pe trunchiurile arborilor, pe roci, de la 200 la 1700 m altitudine.

 
Renasterea unui anotimp

Temperaturile cresc rar peste zece grade, dar viorelele isi deschid florile, mugurii arborilor se umfla de bucurie la fiecare raza de soare, iar plantele care infloresc pe timpul iernii isi pierd din frumusete. 

 
Lampranthus variabilis N.E.Br.

Lampranthus variabilis - specie arbustiva cu tulpina decumbenta si frunze carnoase, originara din Afirca de Sud.

 
Satureja hortensis L.

Satureja hortensis - specie anuala originara din Europa meridionala si de SE, Asia, creste in locuri aride, pe soluri calcaroase, de la campie pana la 1300 m altitudine.

 
Ratibida pinnata (Vent.) Barnh.

Ratibida pinnata - erbacee perena, originara din America de Nord, creste pe pasuni uscate si marginile drumurilor.

 

Categorii

Link-uri