|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Davidia involucrata var. involucrata Sinonime –Denumiri populare – Taubenbaum, handkerchief tree, dove tree, gong tong, albero dei fazzoletti. Distributie si Habitat – originar din sud-vestul Chinei, unde creste la 1200 – 1600 m altitudine. Descriere – arbore pana la 20 m inaltime; coroana la inceput conica apoi devine neregulata, ramuri orizontale. Scoarta gri-maronie. Mugurele terminal are forma ovoida, 6-7 mm lungime, acuminat, rosu-brun inchis. Mugurii laterali 6-8 mm lungime. Frunze altene, lung petiolate, lat-ovoida, 8-16 cm lungime, acuminate, baza cordiforma, nervuri evidente, verde pe partea superioara, ± hirsute pe partea inferioara, stipele absente. Flori lung pedunculate, flori rosii grupate in capitul, 1-2 cm diametru, 2 bractee, 20-25 cm lungime, la inceput verzi dar devin albe odata cu maturitatea florilor; bracteele cad la sfarsitul antezei; rolul bracteelor este de a proteja polenul de ploaie. Infloreste in aprilie-mai. Fruct drupa, elipsoidala, mezocarp carnos, contine pana la 8 seminte. 2n = 21 Rata de crestere – moderat-repede, aproximativ 0.5 m pe an, si poate ajunge la 7-8 m in 20 de ani. Tolerante – insorirea si semiumbra. Cerinte – prefera soluri bogate, umede, bine-drente, pH 6.5 – 7. Management – necesita udari regulate. Propagare – prin seminte, se planteaza intregul fruct deoarece coaja protejeaza semintele de uscare, care poate inhiba germinarea semintelor. Germinarea are loc dupa 5-8 luni. Puietii trebuie protejati de inghet. Boli si Daunatori – nu se cunosc probleme serioase. Parteneri de gradina – Rhododendron sp. Cultivaruri – Proprietati si Utilizari – poate fi cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini. Curiozitati – Davidia involucrata a fost descoperita in 1869 de catre Armand David (1826-1900) un franciscan francez, si a fost introdusa in Europa si numit in onoarea sa in 1904 de catre Ernest Wilson. Florile sunt bogate in nectar si atrag diferite tipuri de insecte polenizatoare precum Apis sp., Halictus sp., Lasioglossum sp. si Xylocopa sp. Bibliografie Dina M. Miller - 400 Trees and Shrubs for Small Spaces – Timber Press, 2008 John Simmons – Managing the Wet Garden – Timber Press, 2008 Kim E. Tripp, J. C. Raulston – The Year in Trees – Timber Press, 2001 Peter Loewer – The Evening Garden - Timber Press, 2002
Vezi si
 Arbori si arbusti
Arbutus unedo
Arbust sempervirescent originar din sudul Irlandei si regiunile Mediteraneene; creste incet, pana la 3 – 10 m; scoarta rosietica, ramurile tinere sunt rosii-aprins, coroana densa. Frunze alterne, eliptic-lanceolate, 5-10 cm lungime, serate, netede cu exceptie nervurile, de culoare verde inchis lucios; nervatiune penata. Flori albe pana la roz pal, cateodata patate cu rosu, 5-10 mm lungime, campanulate, inodore, dispuse in panicule de 5 cm lungime; antere pendule. Tibouchina urvilleana
Tibouchina urvilleana - arbust, pana la 4 m inaltime. Genului Tibouchina apartin aproximativ 350 de specii de arbusti si subarbusti din America tropicala, cele mai multe dintre ele regasindu-se pe tot globul cultivate ca specii ornamentale. Parthenocissus quinquefolia
Denumiri populare pentru Parthenocissus quinquefolia: Engleza - Virginia creeper. Prima descriere a acestei specii a fost facuta de catre Jacques Philippe, publicata in Canadensium plantarum, in 1635. Mangifera indica L. - mango
Arbore sempervirescent, 15-30 m inaltime (in cultura 3-10 m). Frunze simple, fara stipele, alterne, petiol 1-12 cm lungime; limb oblong, varf acuminat sau rotund, fata superioara verde inchis lucios, si verde pal glauc pe fata inferioara; frunzele tinere sunt rosietice. Inflorescenta terminala, panicul, 60 cm lungime, pubescenta. Pavonia multiflora
Genul apartine familiei Malvaceae, tribul Malvavisceae, care este caracterizat prin numarul de stil-uri care este dublu fata de cel al carpelelor. Magnoliopsida
Polemonium caeruleum
Polemonium caeruleum - folosita ca specie ornamentala in gradini cu plante spontane sau in gradini rocioase. Se planteaza la 30 cm distanta intre plante. Valeriana tripteris
Valeriana tripteris - specie raspandita in Europa Centrala si de Sud, creste in regiunile montane si subalpine, coaste stancoase, locuri pietroase, stancarii, margini si luminisuri de paduri, pe langa izvoare, mai ales pe calcare. Silene diclinis
Erbacee perena, calcifuga, dioica, 30 cm inaltime, caespitosa, dens pubescenta. Tulpina prostrata sau ascendenta. Frunze acute, seriacee, cu nervura centrala evidenta; frunzele inferioare 9 x 1.5 cm, subspatulate pana la oblong-lanceolate, petiolate; cele de la mijlocul tulpinii sunt eliptice pana la oblong-lanceolate, unite la baza. Lamium orvala L.
Erbacee rizomatoasa, glabra sau hirsuta. Tulpina erecta, cilindrica sau muchiata, simpla sau ramificata, 30-60 cm x 6 mm. Frunze petiolate, limb cordiform, margine iregulat serata sau crenata, varf acuminat, baza asimetrica, nervatiune penata; petiol 9-11 cm lungime. Dictamnus albus L.
Dictamnus albus L. - specie originara din sudul Europei pana in nordul Chinei; perena de 1 m; tulpina noduloasa, erecta; frunze coriacee, compuse, alterne, 9-11 lobi, ovate, serate, 7,5 cm lungime; flori iregulate, albe-roz, 2,5 cm lungime, 5 sepale si 5 petale, 10 stamine; raceme terminale; fruct capsula cu 5 lobi. |
 
Ultimele articole
Lathyrus vernus
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale
Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum
Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea
Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare
Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
