28
Feb
2010
Dovyalis caffra
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Dovyalis caffra

Sinonime – Aberia caffra, Aberia edulis.

Denumiri populare – Kei-apple, umkokolo, appelkoosdoring, mahlono, mutunu.

Distributie si Habitat – specie indigena in regiunile sudice ale Africii, Malawi, Zimbabwe, Mozambique, si Africa de Sud.

Descriere – arbust sau arbore mic, dioic, 3-5 m inaltime, rar 8 m. Scoarta gri, neteda, se exfoliaza in placi pe arbori mari; ramuri cu spini mari de 6 cm lungime. Frunze in buchete pe ramuri scurte; ovate sau oblong, 3-5 x 1.5-2.5 cm; verde-lucios deasupra, pala dedesubt; frunzele tinere sunt rar paroase, frunzele mature sunt glabre; petiol pana la 0.5 cm lungime. Florile, florile masculine, mici, crem-verde, in buchete dense pe ramurile scurte laterale; florile feminine in buchete rare de 1-4 pe un scurt peduncul. Infloreste in noembrie-ianuarie. Fruct mare, 2.5-5 cm, sferice, catifelate; la maturitate galben auriu cu un scurt peduncul si stil persistent; contine 5-15 seminte. Polenizare entomofila.

Rata de crestere – moderata, 60 cm/an. Fructifica dupa 3-5 ani.

Tolerante –  rezistent la seceta, tolereaza salinitatea, temperaturile de – 5 ̊C. Nu tolereaza locurile umede.

Cerinte – prefera solurile bine-drenate, in plin soare sau partial umbrite.

Management – raspunde bine tunderilor.

Propagare – prin seminte, dar nu este recomandata pentru obtinerea fructelor. Viabilitatea se mentine pentru 2 ani in locuri inchise ermetic la 5 ̊C. Intr-un kg sunt cca 24 000 seminte. Germineaza in 12-20 de zile si sunt usor de transplantat. Semintele trebuie semanate in sera. Puietii trebuie protejati de inghet in primii 2 ani.

Poate fi propagata si prin  butasi semilignificati, aceasta tehnica asigura pomi cu fructe de calitate, si relativ fara spini. Plantele obtinute vegetativ fructifica mai repede cu 2 ani decat cele obtinute prin seminte.

Boli si Daunatori – larvele de Phalanta phalanta se hranesc cu frunzele de Dovyalis caffra.

Parteneri de gradina

Cultivaruri

Proprietati si Utilizari – fructe comestibile, cu continut ridicat de vitamina C (80-120 mg/g), potasiu (600 mg), se pot face dulceturi si jeleuri.

Cultivat pentru fructele sale dar si pentru garduri vii.

Dovyalis caffra poate fi cultivat la distante mici pentru a forma garduri vii impenetrabile in jurul gospodariei si gradinilor.

Frunzele sunt consumate de antilope.

Lemnul este alb, dens si greu.

Curiozitati

Bibliografie

Ernst Schmidt, Mervyn Looter, Warren McCleland  – Trees and Shrubs of Mpumalanga and Kruger National Park – Jacana Mediam, 2002

Geoff Nichols, David Johnson, Sally Johnson – Down to earth: Gardening with Indigenous Shrubs – Struik Publishers, 2006

Jules Janick, Robert E. Paull – The Encyclopedia of Fruit and Nuts – CABI Publishing, 2007

National Research Council – lost Crops of Africa – National Academy Press, 2008

Steve Woodhall -  Field Guide to Butterflies of South Africa – Struik Publishers, 2005

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Nageia fleuryi

Arbore sempervirescent. Frunze opuse, coriacee, oblong-lanceolate pana la eliptice, 8-18 x 2-4.5 cm, varf acuminat; petiol 2-4 mm lungime. Conurile mascule sunt cilindrice, grupate cate 3-4 la axile; conurile femeiesti sunt solitare, la axila frunzelor.

 
Quercus pubescens

Arbore foios, indigen (Romania), 15 m inaltime. Tulpina este de cele mai multe ori stramba, neregulata. Coroana rara, luminoasa, larga si neregulata. Scoarta este groasa, adanc brazdata, formand un ritidom crapat, in placi dreptunghiulare, de culoare brun-inchisa.

 
Alnus cordata

Alnus cordata este un arbore foios, originar din Italia si Corsica, creste spontan pe soluri slab drenate, la semi-umbra. Specia poate tolera expunerea maritima, conditiile de seceta si atmosfera prafoasa. Cultivat ca arbore ornamental in gradini si parcuri.

 
Asclepias fruticosa

Asclepias fruticosa - arbust originar din sud-Africa, introdusa in zona mediteraneana pentru textile.

 
Hamamelis virginiana

Specie originara din America de Nord, se gaseste la altitudini de pana la 1500 m; in Romania este foarte putin intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala.

Din frunze, ramuri si scoarta se extrage un ulei aromatic folosit in medicina. 

 
Magnoliopsida
Quercus serrata

Arbore 15-40 m inaltime, trunchi 1 m diametru. Frunze subsesile sau petiolate; petiol pana la 3 cm lungime, glabru sau glabrescent; limb obovate pana la ingust ovate, ovat-lanceolate, 6-15 x 2.5-7 cm, margini serata, baza rotunda, varf acuminat-acut.

 
Calendula officinalis L. - galbenele

Tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm.

 
Elaeagnus pungens

Elaeagnus pungens - arbust sempervirescent, originar din Japonia, cultivat in scopuri ornamentale.

 
Noua specie de Dianthus (Caryophyllaceae) gasita in Turcia

Dianthus aytachii C.Vural (Caryophyllaceae) este considerata o specie endemica in muntii Erciyes.

In Turcia genul Dianthus consta in 71 de specii, doua subspecii si 12 varietati (Reeve, 1967; Davis, Mill & Tan, 1988; Güner et al., 2000; Menemen & Hamzaoglu, 2000; Aytaç & Duman, 2004).

 
Solanum dulcamara - poama cainelui, vita evreului

Specie volubila, perena. Tulpina poate ajunge la 2-3 m lungime, lignificata la baza, ramificata. Frunze alterne, petiolate, ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordiforma; frunzele inferioare intregi, cele superioare sunt compuse, 3 foliole, foliola centrala mai mare decat cele laterale. Inflorescenta panicul terminal, 10-20 flori.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri