31
Ian
2009
Eichhornia crassipes
Flori | Liliopsida

Denumiri populare: Water Hyacinth.

Genul Eichhornia contine 8 specii, cea mai cunoscuta este E. crassipes. Se confunda usor cu E. azurea, diferenta dintre ele o face baza limbului care, la E. azurea este cuneata iar la E. crassipes este truncata sau cordata.

Eichhornia crassipes, pentru prima data a fost introdusa sub numele de Pontederia de catre von Martius; in 1883, Solms-Laubach transfera specia sub genul Eichhornia.

In Europa a fost introdusa in secolul al XIX-lea si s-a naturalizat in nordul Portugaliei. In US a fost introdusa in 1884, iar in Africa a fost introdusa in Delta Nilului in 1870. In India si Australia a fost introdusa in 1890. In China a fost introdusa ca specie ornamentala si de controlare a poluari apei cu metale grele, in 1930.

Distributie si Habitat – Originara in America de Sud, si in toate regiunile tropicale si subtropicale ale globului. Creste pe rauri line, iazuri, rezervoare si lacuri.

Descriere – specie stolonifera perena, flotanta, acvatica. Radacini plumase, dense. Stoloni 10 cm lungime care se termina cu un mugure de da o noua planta. Frunze erecte, in rozeta; limb ovat pana la suborbicular sau romboidal, 3-25 x 3-15 cm, varf obtuz-rotund, baza truncat-cordata, nervatiune arcuata, glabre, verde inchis sau verde lamai, margini ondulate; petiol de 4-35 cm lungime, spongios. Stipele membranoase, 2-15 cm lungime. Tulpina florala erecta, 30 cm lungime, cu 1-2 frunze apicale, cu limb suborbicular, 2 x 2 cm petiol 0,2-0,5 cm lungime. Inflorescenta tip spic, pedunculata, 4-15 cm lungime, cu 8-12 flori. Floare infundibuliforma, periant iregular lobat; 6 tepale eliptice, 2-3 cm lungime, varf obtuz, alb, lila sau albastru deschis, lobul superior cu nervuri mov inchis si cu o pata galbena; tubul periantului este de 1,5 cm lungime, pubescent. 6 stamine inegale, 3 mari si 3 mici. Fruct capsula, 1-1,5 cm lungime. Seminte numeroase (300), ovoide, aripate, 0,5-1 mm.

Cultivare si intretinere – are nevoie de situri insorite, adapostite de vant. Iarna, plantele se pastreaza in sera pe pamant mix cu nisip la temperaturi de 20 °C; solul se pastreaza umed; in expozitie insorita; cand trece pericolul de inghet pot fi scoase afara in iaz. Apa din iaz se pastreaza la o temperatura de 25-28 °C. Se fertilizeaza saptamanal. Radacinile batrane se tund periodic pentru a nu lasa sa se descompuna in bazin.

Inmultire – prin seminte care, raman viabile in sedimentele acvatice timp de 15-20 de ani. Prin detasarea noilor plante formate pe stoloni.

Utilizare – ajuta la controlarea poluari si purificarea apei, redule cantitatile de azot, fosfati si metale toxice. Se foloseste si ca specie ornamentala pentru iazuri, helesteuri si lacuri.

Parteneri de gradina – Juncus effusus ‘Spiralis’, Hydrocharis morsus ranae, Iris pseudocorus, Typha laxmannii.

In locurile unde aceasta planta este invaziva, reduce biomasa de pesti.

Pentru a controla inmultirea Eichhornia crassipes se folosesc atat metode chimice cat si biologice.

Parthenium hysterophorus L. – specie invaziva originara din Mexic este alelopatica cu alte specii acvatice invazive precum E. crassipes. Reziduri uscate de frunze si flori aplicate in apa la 0,5 % va distruge E. crassipes in mai putin de o luna.

Insectele folosite in combaterea E. crassipes in U.S., Neochetina eichhorniae a fost introdusa in Florida din America de Sud in 1972 si a dat cele mai bune rezultate in controlarea E. crassipes. Larvele de N. Eichhorniae creaza tunele in petiolul spongios de E. crassipes, distrugand planta.

Ciuperca Cercospora piaropi produce leziuni maronii frunzelor.

Infestarea cu E. crassipes poate avea si cauze economice deoarece aceste plante impiedica traficul vapoarelor in locurile mai inguste ale canalelor sau raurilor navigabile.

Bibliografie

Bryan R. Davies, Keith F. Walker – The Ecology of River Systems – Springer, 1986

Elizabeth J. Czarapata – Invasive Plants of the Upper Midwest – University of Wisconsin Press, 2005

G. Dennis Cooke, Eugene B. Welch, Spencer Peeterson, Stanley A. Nichols – Restoration and Management of Lakes ans Reservoirs – CRC, 2005

Greg Speichert, Sue Speichert – Encyclopedia of Water Garden Plants – Timber Press, 2004

Harold Mooney, Richard J. Hobbs – Invasive Species in a Changing World – Island Press, 2000

Inderjit, K.G. Mukerji – Allelochemicals: Biological Control of Plant Pathpgens and Diseases – Springer, 2006

Joseph Caffrey, Philip R.F. Barrett, Kevin J. Murphy, Philip Max Wade – Management and Ecology of Freshwater Plants – Springer, 1997

Julie K.Cronk, M. Siobhan Fennessy – Wetland Plants: Biology and Ecology – CRC, 2001

Kathleen Fisher – The Complete Guide to Water Gardens, Ponds & Fountains – Creative Homeowner, 2005

Thomas Croat – Flora of Barro Colorado Island – Stanford University Press, 1978

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Tropaeolum majus L. - nasturium, capucine

Tropaeolum majus este originar din Peru, unde creste de-a lungul coastelor si a padurilor de foioase. Tot in Peru, se cultiva pentru prepararea salatelor. Frunzele sunt bogate in minerale, vitamina C si un antibiotic natural.

 
Linum alpinum

Linum alpinum - specie erbacee perena, originara din sud-estul europei, creste pe pasuni montane aride, grohotisuri calcaroase, de la 1000 pana la 2000 m altitudine.

 
Trifolium repens

Trifolium repens - originar din Europa, Asia de V si de N, creste in fanete si pasuni umede, pe marginea drumurilor, locuri putin serate, de la campie pana la 1800 m altitudine.

 
Loncomelos brevistylus

Loncomelos brevistylus - originara din Europa Centrala, Peninsula Balcanica, creste prin tufarisuri, poieni, marginea padurilor de campie, fanate si livezi, pana la 1200 m altitudine.

 
Lotus corniculatus

Lotus corniculatus - specie raspandita in Europa, Asia, Africa de Nord si Est, creste prin locuri ierboase uscate sau umede, tufisuri, din regiunea inferioara pana in etajul subalpin.

 
Liliopsida
Patru noi specii de Maranta L. Marantaceae din Brazilia

Speciile din familia Marantaceae sunt distribuite, majoritatea de 80% in regiunile tropicale, 11% in Asia si 9% in Africa (Hammel, 1986). Familia cuprinde cca 530 de specii si 31 de genuri, Calathea fiind cel mai raspandit gen.

 
Alstroemeria paraensis sp. nov.

Alstroemeria paraensis – erbacee perena, 1-1,4 m inaltime; tulpina cilindrica, 0,4-0,8 mm diametru, glabra. Frunzele de pe tulpina vegetativa sunt de 12-18 x 2,5-6 cm, eliptice, varf acuminat, baza atenuata, ambele fete glabre, nervuri proeminente

 
Areca catechu L.

Denumiri populare – engleza: areca, areca-nut, betel nut palm; franceza: arec cachou, Arequier; german: Betelnusspalme; Guam: pugua; India: pan; spaniola: palma catechou; Yap: bu.

Areca catechu – originar din estul Africii, sudul Asiei, si insulele Pacificului. Creste in clima tropicala la altitudini de 0 – 900 m.

 
Commelina communis

Commelina communis - creste natural in estul Asiei, prefera padurile umbroase si umede de la 0-6000 altit.

Deseori speciile genului Commelina se confunda cu speciile din genul Tradescantia, amandoua facand parte din aceasi familie, Commelinaceae. Florile genului Commelina are 2 petale mari si 1 petala mica; florile de la speciile de Tradescantia au 3 petale egale ca marime.

 
Zygopetalum

Zygopetalum contine specii epifite, marea majoritate originare din Brazilia. Formeaza pseudobulbi ovoidali care poarta 2 sau mai mult frunze lanceolate. Inflorescentele se dezvolta lateral, la baza pseudobulbilor; au miros de zambile. Sepale si petale asemanatoare, libere. Labelul este tri-lobat, lobul din mijloc este lat, ovat sau suborbicular-obovat. Fruct capsula, ovoid-oblonga.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri