31
Ian
2009
Eichhornia crassipes
Flori | Liliopsida
1
0

Denumiri populare: Water Hyacinth.

Genul Eichhornia contine 8 specii, cea mai cunoscuta este E. crassipes. Se confunda usor cu E. azurea, diferenta dintre ele o face baza limbului care, la E. azurea este cuneata iar la E. crassipes este truncata sau cordata.

Eichhornia crassipes, pentru prima data a fost introdusa sub numele de Pontederia de catre von Martius; in 1883, Solms-Laubach transfera specia sub genul Eichhornia.

In Europa a fost introdusa in secolul al XIX-lea si s-a naturalizat in nordul Portugaliei. In US a fost introdusa in 1884, iar in Africa a fost introdusa in Delta Nilului in 1870. In India si Australia a fost introdusa in 1890. In China a fost introdusa ca specie ornamentala si de controlare a poluari apei cu metale grele, in 1930.

Distributie si Habitat – Originara in America de Sud, si in toate regiunile tropicale si subtropicale ale globului. Creste pe rauri line, iazuri, rezervoare si lacuri.

Descriere – specie stolonifera perena, flotanta, acvatica. Radacini plumase, dense. Stoloni 10 cm lungime care se termina cu un mugure de da o noua planta. Frunze erecte, in rozeta; limb ovat pana la suborbicular sau romboidal, 3-25 x 3-15 cm, varf obtuz-rotund, baza truncat-cordata, nervatiune arcuata, glabre, verde inchis sau verde lamai, margini ondulate; petiol de 4-35 cm lungime, spongios. Stipele membranoase, 2-15 cm lungime. Tulpina florala erecta, 30 cm lungime, cu 1-2 frunze apicale, cu limb suborbicular, 2 x 2 cm petiol 0,2-0,5 cm lungime. Inflorescenta tip spic, pedunculata, 4-15 cm lungime, cu 8-12 flori. Floare infundibuliforma, periant iregular lobat; 6 tepale eliptice, 2-3 cm lungime, varf obtuz, alb, lila sau albastru deschis, lobul superior cu nervuri mov inchis si cu o pata galbena; tubul periantului este de 1,5 cm lungime, pubescent. 6 stamine inegale, 3 mari si 3 mici. Fruct capsula, 1-1,5 cm lungime. Seminte numeroase (300), ovoide, aripate, 0,5-1 mm.

Cultivare si intretinere – are nevoie de situri insorite, adapostite de vant. Iarna, plantele se pastreaza in sera pe pamant mix cu nisip la temperaturi de 20 °C; solul se pastreaza umed; in expozitie insorita; cand trece pericolul de inghet pot fi scoase afara in iaz. Apa din iaz se pastreaza la o temperatura de 25-28 °C. Se fertilizeaza saptamanal. Radacinile batrane se tund periodic pentru a nu lasa sa se descompuna in bazin.

Inmultire – prin seminte care, raman viabile in sedimentele acvatice timp de 15-20 de ani. Prin detasarea noilor plante formate pe stoloni.

Utilizare – ajuta la controlarea poluari si purificarea apei, redule cantitatile de azot, fosfati si metale toxice. Se foloseste si ca specie ornamentala pentru iazuri, helesteuri si lacuri.

Parteneri de gradina – Juncus effusus ‘Spiralis’, Hydrocharis morsus ranae, Iris pseudocorus, Typha laxmannii.

In locurile unde aceasta planta este invaziva, reduce biomasa de pesti.

Pentru a controla inmultirea Eichhornia crassipes se folosesc atat metode chimice cat si biologice.

Parthenium hysterophorus L. – specie invaziva originara din Mexic este alelopatica cu alte specii acvatice invazive precum E. crassipes. Reziduri uscate de frunze si flori aplicate in apa la 0,5 % va distruge E. crassipes in mai putin de o luna.

Insectele folosite in combaterea E. crassipes in U.S., Neochetina eichhorniae a fost introdusa in Florida din America de Sud in 1972 si a dat cele mai bune rezultate in controlarea E. crassipes. Larvele de N. Eichhorniae creaza tunele in petiolul spongios de E. crassipes, distrugand planta.

Ciuperca Cercospora piaropi produce leziuni maronii frunzelor.

Infestarea cu E. crassipes poate avea si cauze economice deoarece aceste plante impiedica traficul vapoarelor in locurile mai inguste ale canalelor sau raurilor navigabile.

Bibliografie

Bryan R. Davies, Keith F. Walker – The Ecology of River Systems – Springer, 1986

Elizabeth J. Czarapata – Invasive Plants of the Upper Midwest – University of Wisconsin Press, 2005

G. Dennis Cooke, Eugene B. Welch, Spencer Peeterson, Stanley A. Nichols – Restoration and Management of Lakes ans Reservoirs – CRC, 2005

Greg Speichert, Sue Speichert – Encyclopedia of Water Garden Plants – Timber Press, 2004

Harold Mooney, Richard J. Hobbs – Invasive Species in a Changing World – Island Press, 2000

Inderjit, K.G. Mukerji – Allelochemicals: Biological Control of Plant Pathpgens and Diseases – Springer, 2006

Joseph Caffrey, Philip R.F. Barrett, Kevin J. Murphy, Philip Max Wade – Management and Ecology of Freshwater Plants – Springer, 1997

Julie K.Cronk, M. Siobhan Fennessy – Wetland Plants: Biology and Ecology – CRC, 2001

Kathleen Fisher – The Complete Guide to Water Gardens, Ponds & Fountains – Creative Homeowner, 2005

Thomas Croat – Flora of Barro Colorado Island – Stanford University Press, 1978

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Erysimum sylvestre

Erysimum sylvestre - specie originara din Europab(Carpazi, Alpi, Balcani), creste in crapaturile stancilor calcaroase, de la 200 pana la 2700 m altitudine.

 
Chelone obliqua

Chelone obliqua - specie originara din America de N, creste in albiile inundabile ale raurilor mari.

 
Veronica fruticulosa

Veronica fruticulosa - specie montana si alpina originara din Europa meridionala, creste in fisuri insorite, pasuni alpine, pe substrat calcaros, de la 1000 pana la 2100 m altitudine.

 
Cyanus triumfetti

Cyanus triumfetti - specie perena, originara din Europa Centrala, creste prin pasuni aride si locuri stancoase, din zona de campie pana la 1400 m altitudine.

 
Echeveria pulvinata

Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine.

 
Liliopsida
Areca catechu L.

Denumiri populare – engleza: areca, areca-nut, betel nut palm; franceza: arec cachou, Arequier; german: Betelnusspalme; Guam: pugua; India: pan; spaniola: palma catechou; Yap: bu.

Areca catechu – originar din estul Africii, sudul Asiei, si insulele Pacificului. Creste in clima tropicala la altitudini de 0 – 900 m.

 
Lachenalia peersii

Numele genului este dat dupa numele profesorului elvetian de botanica, Werner de Lachenal.

Lachenalia este endemic in sudul Africii cu o larga distributie din sud-vestul regiuni Namibia, Provincia Cape.

 
Calathea

Petiol lung, maroniu la baza. Frunza cu limb ovate pana la ovat-eliptic, varf scurt acuminat, baza rotunda sau obtuza, verde inchis pe partea superioara cu nervura centrala verde deschis, glabra cu exceptia nervurii. Inflorescenta terminala; spic lateral aplatizat, ingust oblong, 15-40 cm lungime; peduncul 25 cm lungime, 4,5-6 cm latime; bractei verzi-galbui

 
Muscari comosum

Muscari comosum - spcie originara din regiunile mediteraneene, creste prin parloage, locuri cultivate, tufarisuri si poieni din paduri de foioase.

 
Kniphofia uvaria

Denumiri populare: Torch Lily.

Originara din sudul Africii. Kniphofia uvaria (complex de hibrizi) a fost una din primele specii introduse din Cape, in Olanda in 1690.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 
Flora Gradinii Deac

Sa nu trec indiferenta pe langa plantele din gradina noastra am incercat sa le determin pe toate si sa fac o lista cu Flora Gradinii Deac.

 
Orhidee salbatice

Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.

 
Fara cuvinte

Astazi in gradina

 

Categorii

Link-uri