|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Elaeagnus pungens Sinonime – Denumiri populare – thorny elaeagnus, thorny silverberry, nawashiro gumi. Distributie si Habitat – originar din Japonia. Descriere – arbust sempervirescent; tulpini spinoase, arcuite; spini 5 cm lungime; lujeri acoperiti cu solzi maronii. Frunze simple, alterne, intregi, , oblong-lanceolate, verde inchis pe partea superioara si maro deschis pe cea inferioara. Flori mici, grupate la axila frunzelor, fragrante. Infloreste in septembrie-octombrie. Fruct 1-1.5 cm lungime, cu caliciu persistent. Seminte elipsoidale, varf rotund, 14-16 x 4-5 mm, maro-deschis. 2n = 28 Rata de crestere – repede Tolerante – solurile ne-fertile si seceta. Cerinte – creste pe orice tip de sol, cu exceptie cele foarte umede; in expozitii insorite sau in umbra. Management – tunderile se fac in fiecare toamna. Propagare – prin butasi si seminte. Semintele necesita o stratificare de 2-3 luni la 5 °C. Butasirea se face toamna tarziu, iarna tarziu sau primavara devreme. Boli si Daunatori – Verticillium sp.. Parteneri de gradina – Philadelphus coronarius, Lilium sp., Paeonia sp., Pittosporum tobira, Camellia sp., Ilex sp., Wisteria sp.. Cultivaruri – ‘Goldrim’, ‘Frederici’, ‘Dicksonii’. Proprietati si Utilizari – cultivat in scopuri ornamentale, se gasesc numeroase cultivare cu frunzele variegate. Curiozitati – fixeaza azotul atmosferic in sol. Bibliografie
Vezi si
Spiraea x vanhouttei - specie arbustiva folosita in scopuri ornamentale, pe marginea aleilor, in parcuri si gradini. Dryas octopetala - originara din Europa, Asia de Nord si America de Nord, creste pe stancarii calcaroase, grohotisuri, morene si aluviuni din etajul alpin, in asociatii cu Arenaria obtusiloba, Oxytropis deflexa, Poa alpina, Potentilla diversifolia, Saxifraga nivalis. Plante arbustive, 4 m inaltime. Radacini fasciculate, superficial. Frunze coriacee, lanceolate, obovate, pubescente, 0.3-75 cm lungime. Flori hermafrodite, axilare sau terminale, reunite in corimbe; caliciu persistent, 5 sepale; corola infundibuliforma sau campanulata, culoare variabila. Fruct capsula, contine cca 300-400 seminte foarte mici; 1 g contine pana la 10 000 seminte. Polygala chamaebuxus - planta perena, sempervirescenta, subfrutescenta; originara din Europa Centrala, de Est si Sud-Est; creste pe locuri stancoase, in etajul subalpin. Arbust, 100-150 cm inaltime; sistem radical robust, lignificat, produce stoloni subterani. Tulpinile sunt verzi, cu puncte rosii. Frunze imparipenate; 3-7 foliole, ovale sau eliptice, sesile sau scurt petiolate, margine serata, suprafata superioara glabra si lucioasa, partea inferioara e mai deschisa si are numerosi peri glandulari Fothergilla gardenii – arbust mic, pana la 1 m inaltime. Frunze 4-8 x 1.5-5 cm, margine dintata catre varf. Flori albe, cu roz, apar inainte de infrunzire in spice terminale; stamine numeroase. Infloreste in aprilie-mai; prefera sol umed, bine-drenat, in plin soare. Frunze opuse, sau in verticil de cate 3-5 frunze, simple, lanceolate si cu margini serate, 1-25 cm lungime, sempervirescente sau decidue. Floare pendula; 4 sepale lungi, subtiri; 4 petale scurte; ovar inferior. Fruct 5-25 mm, verde-rosietiv, rosu sau purpuriu; comestibil. Seminte numeroase. Specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara Specie sempervirescenta sau semi-sempervirescenta care acopera bine solul. Frunze lineare, alternee sau in rozete pe tulpina, 1,5-2 cm lungime si 2 mm latime, sesile, subulate. Inflorescenta cimoasa sau panicul terminala formata din 3-9 flori. Corola formata din 5 petale, emarginate la varf, obovate, 1 cm lungime, 5 mm latime, glabre; tubul 1,3 cm lungime. 5 stamine, la baza tubului corolei de diferite inaltimi. Tussilago din latinul tussis = tuse referitor la proprietatile medicinale ale plantei; farfara este vechiul nume al plopului alb, datorita asemanari intre frunze acestor specii. Tussilago farfara este singura specie a genului Tussilago. Dioscoride folosea frunze de potbal ca substitut al tabacului, pentru a-si trata tusea si astmul. |
Ultimele articole
Gladiolus italicus - specie originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste pe campurile cultivate cu cereale, de la zona de campie pana la 700 m altitudine. Iris germanica - geofita rizomatoasa, originara din regiunea mediteraneana, creste din zona de campie pana la 1200 m altitudine. Iris pseudacorus - specie originara din Europa, Asia de SV, Africa de Sud, creste de-a lungul raurilor, lacurilor si mlastinilor, in ape putin profunde, de la campie pana la 1000 m altitudine. Ibicella lutea - erbacee anuala, originara din Bolivia, sudul Braziliei si nordul Argentinei. In 1899, Felix Hoffmann a produs un derivat, acidul acetil salicilic, care a inceput sa fie comercializat sub numele de aspirina.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||