18
Iun
2009
Erinus alpinus L.
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintificaErinus alpinus L.

Sinonime

Denumiri populare – alpine balsam, Alpenbalsam, erinus, fairy foxglove.

Distributie si Habitat – spontana in zonele subalpine din sud-vestul si centrul Europei.

Descriere – erbacee perena, sempervirescenta. Tulpina ramificata, formeaza tufa, 5-15 cm inaltime. Frunze spatulate, 4 cm lungime, dintate spre varf. Flori purpurii, 1.25 cm diametru, dispuse in raceme de 6 cm lungime. Seminte elipsoidale, 0.6-0.8 x 0.35-0.45 mm, supreafata lucioasa, maro inchis.

Tolerante – toate tipurile de sol daca sunt bine-drenate.

Cerinte – soluri bine drenate, in plin soare sau la semi-umbra.

Management – are nevoie de udari regulate. Se aplica fertilizanti lichizi sau granule. Plantele trebuie protejate de soarele de dimineata, din regiunile calde.

Propagare – prin seminte, semanate in sol nisipos, in sera rece in Mai.

Boli si Daunatori

Parteneri naturali si de gradina – Dianthus alpinus, Gypsophila cerastioides, Gypsophila repens, Linum arboreum, Phlox subulata, Sedum reflexum, Sempervivum sp., Silene acaulis, Thymus micans.

Cultivaruri si Varietati – ‘Albus’ cu flori albe, infloreste in mai-iunie. ‘Carmineus’ cu flori roz-carmin, infloresc in mai-iunie.

Proprietati si Utilizari – se poate folosii in scop ornamental pentru rocarii.

Vezi si
Sus
Flori
Angelica archangelica L. - radacina Sfantului Duh

Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh.

 
Viola biflora

Viola biflora - planta perena, erbacee. Creste in etajul subalpin, prin paduri, pe stanci umede, marginea paraielor, pe substrat calcaros.

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Sanguisorba officinalis - sangereasa

Erbacee perena. Tulpina erecta, ramificata, galbra, 30-100 cm inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 20 - 40 cm lungime, 5-15 foliole ovale, margine neregulat dintate. Flori hermafrodite reunite in capitul terminal, brune sau negru-purpuriu, cu 2-3 bracteole; Receptacul profund concav; 4 sepale, 4 stamine (rar 2).

 
Primula vulgaris

Primula vulgaris - planta perena, distribuita in zonele temperate ale Europei, Asiei si Americii, creste prin tufarisuri luminoase, pe langa paraie, livezi si fanete, margini si luminisuri de paduri, pe soluri fertile.

 
Magnoliopsida
Ranunculus aconitifolius

Ranunculus aconitifolius - planta perena,  originara din Europa, creste prin locuri ierboase si stancoase, din regiunea montana superioara pana in regiunea subalpina.

 
Diascia vigilis

Diascia vigilis - specie viguroasa, stolonifera, este cea mai rezistenta la ger si este cea mai florifera specie a genului.

 
Galinsoga quadriradiata

Galinsoga quadriradiata - originara din America Centrala si de Sud, Mexic si Venezuela, dar s-a naturalizat si in Europa, creste pe terenuri umede sau foarte umede, in  culturi, de-a lungul drumurilor si a terenurilor necultivate, de la campie pana la 2600 m altitudine (in tarile de origine).

 
Quercus serrata

Arbore 15-40 m inaltime, trunchi 1 m diametru. Frunze subsesile sau petiolate; petiol pana la 3 cm lungime, glabru sau glabrescent; limb obovate pana la ingust ovate, ovat-lanceolate, 6-15 x 2.5-7 cm, margini serata, baza rotunda, varf acuminat-acut.

 
Gazania

Erbacee anuala sau perena. Tulpina decumbenta – ascendenta, adesea este lemnoasa la baza. Frunze alterne, intregi sau penat-sectate. Capitul solitar si axilar. Involucru cu bractei asezate pe 2-3 randuri. Florile tubulare, portocali. Florile ligulate sterile, galben-portocaliu, varf cu 4 dinti. Receptacul convex sau plat. Achene obovoide, dens-paroase.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 
Flori de mai

Nu stiu cum se face ca acus e gata primavara dar nu am prea simtit-o, cand a fost foarte frig de ziceai ca e iarna, cand foarte cald, ca in iunie...oare mai avem primavara?

 
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 

Categorii

Link-uri