07
Iul
2009
Eschscholzia californica - macul de California
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintificaEschscholzia californica

Adelbert von Chamisso, naturalist la bordul navei rusesti ‘Rurick’, a descoperit si a numit aceasta specie, in 1815, in onoarea fizicianului si botanistului Johann Friedrich von Eschscholtz.

Sinonime –

Denumiri populare – mac de California, California Poppy, Kalifornischer Goldmohn

Distributie si Habitat – Originara din coastele Pacificului pana in vest de Oregon si Baja California, unde creste la altitudini de 2000 m.

Descriere – specie perena in arealul de origine, in alte regiuni este anuala; ajunge pana la 5-60 cm inaltime, glabra, glauca. Tulpina ramificata, decumbenta. Frunze bazale si caulinare, verde-glauc, sectate, lobi lineari sau obluongi, glabri. Mugurii floriferi sunt obconici cu varful ascutit. Flori solitare, peduncul lung de 5-15 cm; caliciu acut sau acuminat, glabru, glauc; corola formata din 4 petale galbene-portocali, 5 cm lungime; numeroase stamine. Perioada de inflorire din februarie in septembrie. Polenizare facuta de albine. Fruct capsula dehiscenta, 3-9 cm lungime; seminte numeroase, 1-2,5 mm, negre sau maro inchis.

Rata de crestere – moderata.

Tolerante – orice tip de teren, daca este bine drenat.

Cerinte – prefera solurile nisipoase, bogate in humus., expozitii insorite.

Management – nu are cerinte mari fata de apa, fiind suficienta apa din precipitatii; se uda doar pentru a prelungi perioada de inflorire.

Propagare – prin seminte, care se seamana toamna sau primavara devreme. Semintele se seamana la foarte mica adancime, cativa mm, si vor germina dupa prima ploaie de toamna, sau dupa prima zi calda de primavara. Nu suporta transplantarea de aceea este indicat sa se semene direct in solul gradini. Terenul trebuie sa fie nisipos, bine drenat si cu expozitie insorita.

Boli si Daunatori – afidele, acarianul rosu.

Parteneri naturali si de gradina Molinia caerulea, Festuca, Helictotrichon sempervirens, Armeria maritima, Sedum.

Poate fi inlocuita cu Eschscholzia caespitosa care are mai multe tulpini florifere.

Cultivaruri si Varietati – . californica subsp. californica var. californica (prostrata, flori galbene), E. californica subsp. californica var. maritima, E. californica subsp. californica var. crocea (flori portocali), E. californica subsp. californica var. peninsularis, E. californica subsp. mexicana, E. californica var. douglasii, E. californica var. peninsularis, ‘Alba’, ‘Apricot Flambeau’, ‘Aurantiaca’, ‘Buttermilk’, ‘Carmine’, ‘Dalli’, ‘Inferno’, ‘Mandarine’, Purple Gleam’.

Proprietati si Utilizari – in USA este cultivata pentru stabilizarea terenurilor nisipoase in combinatii cu alte specii ornamentale.

Partile aeriene contin alcaloizi isoquinoloni – californidin, eschscholzine, protopine, alpha-allocryptin, si beta-allocryptin.

Eschscholzia californica este toxica pentru oameni. Este planta sedativa, analgezica, antidiareica, antitusiva, diaphoretica, antispasmodica; are efecte simile a Papaver somniferum dar este mai slab. Este un substituent al marijuana.

In Franta, a fost folosita in tratamentele pentru insomnie si dependenta de droguri farmacologice.

Decoctul din flori de Eschscholzia californica este un bun insecticid impotriva paduchilor (din parul copiilor).

Specii analgezice cu care se poate combina Eschscholzia californica sunt: Viburnum opulus, Passiflora incarnata, Matricaria recutita, Lavandula angustifolia.

Ceaiurile pe baza de Eschscholzia californica nu se beau in timpul sarcinii.

Pentru infuzie se foloseste o lingurita de Eschscholzia californica la o cana de ceai.

Mit, Legenda si Folclor –

Macul de California a devenit floarea statului California in 1903.

 

Bibliografie

Allan M. Armitage – Armitage’s Manual of Annuals, Biennials and Half-Hardy Perennials – Timber Press, 2001

Aviva Jill Romm – Natural Health after Birth – Healing Arts Press, 2002

Bob Hyland – Designing Borders for Sun and Shade – Brooklyn Botanic Garden, 2006

Daniel E. Moerman – Native American Ethnobotany – Timber Press, 1998

Ethan Russo – Handbook of Psychotropic Herbs – Routledge, 2001

LeRoy Abrams – Illustrated Flora of the Pacific States – Standford University Press, 1944

Peter Hanelt, Institute of Plant Genetics and Crop Plant research – Mansfeld’s Encyclopedia of Agricultural and Horticultural Crops – Springer, 2001

Sia Morhardt, J. Emil Morhardt – California desert Flowers – University of California Press, 2004

Stefanie Schwartz – Psychoactive Herbs in Veterinary Behavior Medicine – Wiley-Blackwell, 2005

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Buglossoides purpurocaerulea

Buglossoides purpurocaerulea - specie perena, originara din Europa meridionala, creste pe pasunile uscate, pe terenuri calcaroase si bogate in humus, de la campie pana la 1000 m altitudine.

 
Pontederia cordata L.

Specie acvatica perena, 45-60 cm inaltime; rizom subtire. Frunze bazale, erecte, ovat-lanceolate, cu baza cordata; petiol lung. Flori violet-albastru, rar albe, cu un lob superior galben dispuse in inflorescenta tip spic. Periant campanulat, tub revolut dupa inflorire; 6 stamine, 3 mai mari inegale, 3 mai mici; antere eliptice, albastre. Infloreste in iunie-septembrie. Fruct contine o singura samanta, indehiscent.

 
Achillea roseo-alba Ehrend.

Achillea roseo-alba - originara din S si C Europei, creste pe pasuni fertile si terenuri arate, de la campie pana la 1500 m altitudine.

 
Bellidiastrum michelii

Bellidiastrum michelii - specie perena raspandita in Carpati, Alpi si Apenini, creste pe marginea padurilor, pe coaste inierbate si pietroase, de la 700 pana la 2800 m altitudine.

 
Lathyrus vernus

 Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Genista tinctoria

Genista tinctoria - subarbust mic, erect, deciduu, originar din Europa si Asia, creste spontan pe pasuni umede si acide, la margini de paduri, prin poieni, de la campie pana la 1800 m altitudine.

 
Lotus corniculatus

Lotus corniculatus - specie raspandita in Europa, Asia, Africa de Nord si Est, creste prin locuri ierboase uscate sau umede, tufisuri, din regiunea inferioara pana in etajul subalpin.

 
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Quercus robur - stejar pedunculat, tufan

arbore indigen (Romania), robust, 50 m inaltime, diametrul tulpinii 1-2 m; coroana larga, neregulata. Ritidom brun negricios, adanc brazdat. Coroana profunda si larga, cu ramuri viguroase, noduroase, intinse orizontal, putand acoperi la dezvoltarea maxima 200-300 mp. Lujerii anuali, vigurosi, muchiati, bruni-maslinii, glabri, cu lenticele mici, rare.

 
Hedysarum al-shehbazii

Hedysarum al-shehbazii – specie perena, pana la 70 cm inaltime. Tulpina simpla sau ramificata de la baza, internoduri bine dezvoltate. Stipele 5-6 x 1-1.5 mm, maro deschis-verde, triunghiular, cele superioare triangular-acuminate, slab acoperite cu peri 0.2-0.5 mm.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri