07
Iul
2009
Eschscholzia californica - macul de California
Flori | Magnoliopsida
4
0

Denumire stiintificaEschscholzia californica

Adelbert von Chamisso, naturalist la bordul navei rusesti ‘Rurick’, a descoperit si a numit aceasta specie, in 1815, in onoarea fizicianului si botanistului Johann Friedrich von Eschscholtz.

Sinonime –

Denumiri populare – mac de California, California Poppy, Kalifornischer Goldmohn

Distributie si Habitat – Originara din coastele Pacificului pana in vest de Oregon si Baja California, unde creste la altitudini de 2000 m.

Descriere – specie perena in arealul de origine, in alte regiuni este anuala; ajunge pana la 5-60 cm inaltime, glabra, glauca. Tulpina ramificata, decumbenta. Frunze bazale si caulinare, verde-glauc, sectate, lobi lineari sau obluongi, glabri. Mugurii floriferi sunt obconici cu varful ascutit. Flori solitare, peduncul lung de 5-15 cm; caliciu acut sau acuminat, glabru, glauc; corola formata din 4 petale galbene-portocali, 5 cm lungime; numeroase stamine. Perioada de inflorire din februarie in septembrie. Polenizare facuta de albine. Fruct capsula dehiscenta, 3-9 cm lungime; seminte numeroase, 1-2,5 mm, negre sau maro inchis.

Rata de crestere – moderata.

Tolerante – orice tip de teren, daca este bine drenat.

Cerinte – prefera solurile nisipoase, bogate in humus., expozitii insorite.

Management – nu are cerinte mari fata de apa, fiind suficienta apa din precipitatii; se uda doar pentru a prelungi perioada de inflorire.

Propagare – prin seminte, care se seamana toamna sau primavara devreme. Semintele se seamana la foarte mica adancime, cativa mm, si vor germina dupa prima ploaie de toamna, sau dupa prima zi calda de primavara. Nu suporta transplantarea de aceea este indicat sa se semene direct in solul gradini. Terenul trebuie sa fie nisipos, bine drenat si cu expozitie insorita.

Boli si Daunatori – afidele, acarianul rosu.

Parteneri naturali si de gradina Molinia caerulea, Festuca, Helictotrichon sempervirens, Armeria maritima, Sedum.

Poate fi inlocuita cu Eschscholzia caespitosa care are mai multe tulpini florifere.

Cultivaruri si Varietati – . californica subsp. californica var. californica (prostrata, flori galbene), E. californica subsp. californica var. maritima, E. californica subsp. californica var. crocea (flori portocali), E. californica subsp. californica var. peninsularis, E. californica subsp. mexicana, E. californica var. douglasii, E. californica var. peninsularis, ‘Alba’, ‘Apricot Flambeau’, ‘Aurantiaca’, ‘Buttermilk’, ‘Carmine’, ‘Dalli’, ‘Inferno’, ‘Mandarine’, Purple Gleam’.

Proprietati si Utilizari – in USA este cultivata pentru stabilizarea terenurilor nisipoase in combinatii cu alte specii ornamentale.

Partile aeriene contin alcaloizi isoquinoloni – californidin, eschscholzine, protopine, alpha-allocryptin, si beta-allocryptin.

Eschscholzia californica este toxica pentru oameni. Este planta sedativa, analgezica, antidiareica, antitusiva, diaphoretica, antispasmodica; are efecte simile a Papaver somniferum dar este mai slab. Este un substituent al marijuana.

In Franta, a fost folosita in tratamentele pentru insomnie si dependenta de droguri farmacologice.

Decoctul din flori de Eschscholzia californica este un bun insecticid impotriva paduchilor (din parul copiilor).

Specii analgezice cu care se poate combina Eschscholzia californica sunt: Viburnum opulus, Passiflora incarnata, Matricaria recutita, Lavandula angustifolia.

Ceaiurile pe baza de Eschscholzia californica nu se beau in timpul sarcinii.

Pentru infuzie se foloseste o lingurita de Eschscholzia californica la o cana de ceai.

Mit, Legenda si Folclor –

Macul de California a devenit floarea statului California in 1903.

 

Bibliografie

Allan M. Armitage – Armitage’s Manual of Annuals, Biennials and Half-Hardy Perennials – Timber Press, 2001

Aviva Jill Romm – Natural Health after Birth – Healing Arts Press, 2002

Bob Hyland – Designing Borders for Sun and Shade – Brooklyn Botanic Garden, 2006

Daniel E. Moerman – Native American Ethnobotany – Timber Press, 1998

Ethan Russo – Handbook of Psychotropic Herbs – Routledge, 2001

LeRoy Abrams – Illustrated Flora of the Pacific States – Standford University Press, 1944

Peter Hanelt, Institute of Plant Genetics and Crop Plant research – Mansfeld’s Encyclopedia of Agricultural and Horticultural Crops – Springer, 2001

Sia Morhardt, J. Emil Morhardt – California desert Flowers – University of California Press, 2004

Stefanie Schwartz – Psychoactive Herbs in Veterinary Behavior Medicine – Wiley-Blackwell, 2005

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Bergenia crassifolia (L.) Fritsch.

Erbacee perena, formeaza o tufa bazala de frunze sempervirescente; tulpini florifere pana la 50 cm inaltime, purpurii inchise. Frunze 25 cm latime, limb obovat sau eliptic, margine intreaga, baza cuneata, varf obtuz; petiol lung, 3-9 cm lungime. Inflorescenta panicul, flori roz-inchis sau roz-deschis.

 
Acanthus mollis L. 1753 - talpa ursului

Originar din zona Mediteraneana, des intalnita ca specie ornamentala. Tulpina florala poate ajunge pana la 1.8 m inaltime; bracteele purpurii-roz sunt in contrast cu florile albe. Prefera solurile profunde, umede si pozitii protejate.

 
Sedum album

Sedum album - specie comuna in zonele muntoase din Europa, Asia, nordul Africii si America de Nord; creste pe roci calcaroase, pana la 2500 m altitudine.

 
Anchusa italica Retz. - limba boului, miruta mare

Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana.

 
Anigozanthos rufus - Picior de cangur

Erbacee rizomatoasa, geofita, 100-150 cm inaltime. Frunze mate, gri-verzui, glabre, sempervirescente, 20-40 x 2-6 cm, margini scabre. Scap foarte ramificat, tomentos. Inflorescente numeroase, raceme. Flori cu peri rosii-purpurii, rara galben-portocaliu. Periant drept, zigomorfic, lobat, tubular, tomntoase, rosii, 25-35 mm lungime

 
Magnoliopsida
Quercus cerris L. - cer

Quercus cerris - specie originara din sud-estul Europei, cultivat ca arbore ornamental, izolat sau in grupuri mici.

 
Clerodendrum bungei

Clerodendrum bungei - specie ornamentala, cultivata in parcuri si gradini dar si in ghivece pentru terase. Frunzele zdrobite lasa un miros neplacut. In climatele calde si umede devine invaziva.

 
Chorisia speciosa

Arbore deciduu, 9-18 m inaltime, coroana iregulata, sferica, piramidala. Scoarta este subtire, verde; prezinta ghimpi gri pe trunchi si ramuri. Frunze alterne, palmat-compuse, 5-7 foliole; foliole eliptice, margine serata, nervatiune penata, verzi, toamna raman tot verzi. Flori solitare, axilare, hermafrodite, pentamere, actinomorfe, roz sau albe.

 
Pavonia multiflora

 Genul apartine familiei Malvaceae, tribul Malvavisceae, care este caracterizat prin numarul de stil-uri care este dublu fata de cel al carpelelor.

 
Lathyrus vernus

 Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Lathyrus vernus

 Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine.

 
Nasturtium officinale

Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi.

 
Lamium purpureum

Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri.

 
Glechoma hederacea

Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine.

 
Ligustrum vulgare

Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.

 

Categorii

Link-uri

Download