07
Iul
2009
Eschscholzia californica - macul de California
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintificaEschscholzia californica

Adelbert von Chamisso, naturalist la bordul navei rusesti ‘Rurick’, a descoperit si a numit aceasta specie, in 1815, in onoarea fizicianului si botanistului Johann Friedrich von Eschscholtz.

Sinonime –

Denumiri populare – mac de California, California Poppy, Kalifornischer Goldmohn

Distributie si Habitat – Originara din coastele Pacificului pana in vest de Oregon si Baja California, unde creste la altitudini de 2000 m.

Descriere – specie perena in arealul de origine, in alte regiuni este anuala; ajunge pana la 5-60 cm inaltime, glabra, glauca. Tulpina ramificata, decumbenta. Frunze bazale si caulinare, verde-glauc, sectate, lobi lineari sau obluongi, glabri. Mugurii floriferi sunt obconici cu varful ascutit. Flori solitare, peduncul lung de 5-15 cm; caliciu acut sau acuminat, glabru, glauc; corola formata din 4 petale galbene-portocali, 5 cm lungime; numeroase stamine. Perioada de inflorire din februarie in septembrie. Polenizare facuta de albine. Fruct capsula dehiscenta, 3-9 cm lungime; seminte numeroase, 1-2,5 mm, negre sau maro inchis.

Rata de crestere – moderata.

Tolerante – orice tip de teren, daca este bine drenat.

Cerinte – prefera solurile nisipoase, bogate in humus., expozitii insorite.

Management – nu are cerinte mari fata de apa, fiind suficienta apa din precipitatii; se uda doar pentru a prelungi perioada de inflorire.

Propagare – prin seminte, care se seamana toamna sau primavara devreme. Semintele se seamana la foarte mica adancime, cativa mm, si vor germina dupa prima ploaie de toamna, sau dupa prima zi calda de primavara. Nu suporta transplantarea de aceea este indicat sa se semene direct in solul gradini. Terenul trebuie sa fie nisipos, bine drenat si cu expozitie insorita.

Boli si Daunatori – afidele, acarianul rosu.

Parteneri naturali si de gradina Molinia caerulea, Festuca, Helictotrichon sempervirens, Armeria maritima, Sedum.

Poate fi inlocuita cu Eschscholzia caespitosa care are mai multe tulpini florifere.

Cultivaruri si Varietati – . californica subsp. californica var. californica (prostrata, flori galbene), E. californica subsp. californica var. maritima, E. californica subsp. californica var. crocea (flori portocali), E. californica subsp. californica var. peninsularis, E. californica subsp. mexicana, E. californica var. douglasii, E. californica var. peninsularis, ‘Alba’, ‘Apricot Flambeau’, ‘Aurantiaca’, ‘Buttermilk’, ‘Carmine’, ‘Dalli’, ‘Inferno’, ‘Mandarine’, Purple Gleam’.

Proprietati si Utilizari – in USA este cultivata pentru stabilizarea terenurilor nisipoase in combinatii cu alte specii ornamentale.

Partile aeriene contin alcaloizi isoquinoloni – californidin, eschscholzine, protopine, alpha-allocryptin, si beta-allocryptin.

Eschscholzia californica este toxica pentru oameni. Este planta sedativa, analgezica, antidiareica, antitusiva, diaphoretica, antispasmodica; are efecte simile a Papaver somniferum dar este mai slab. Este un substituent al marijuana.

In Franta, a fost folosita in tratamentele pentru insomnie si dependenta de droguri farmacologice.

Decoctul din flori de Eschscholzia californica este un bun insecticid impotriva paduchilor (din parul copiilor).

Specii analgezice cu care se poate combina Eschscholzia californica sunt: Viburnum opulus, Passiflora incarnata, Matricaria recutita, Lavandula angustifolia.

Ceaiurile pe baza de Eschscholzia californica nu se beau in timpul sarcinii.

Pentru infuzie se foloseste o lingurita de Eschscholzia californica la o cana de ceai.

Mit, Legenda si Folclor –

Macul de California a devenit floarea statului California in 1903.

 

Bibliografie

Allan M. Armitage – Armitage’s Manual of Annuals, Biennials and Half-Hardy Perennials – Timber Press, 2001

Aviva Jill Romm – Natural Health after Birth – Healing Arts Press, 2002

Bob Hyland – Designing Borders for Sun and Shade – Brooklyn Botanic Garden, 2006

Daniel E. Moerman – Native American Ethnobotany – Timber Press, 1998

Ethan Russo – Handbook of Psychotropic Herbs – Routledge, 2001

LeRoy Abrams – Illustrated Flora of the Pacific States – Standford University Press, 1944

Peter Hanelt, Institute of Plant Genetics and Crop Plant research – Mansfeld’s Encyclopedia of Agricultural and Horticultural Crops – Springer, 2001

Sia Morhardt, J. Emil Morhardt – California desert Flowers – University of California Press, 2004

Stefanie Schwartz – Psychoactive Herbs in Veterinary Behavior Medicine – Wiley-Blackwell, 2005

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Tribulus terrestris - coltii babei

Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie.

 
Iris germanica

Iris germanica - geofita rizomatoasa,  originara din regiunea mediteraneana, creste din zona de campie pana la 1200 m altitudine. 

 
Leucojum vernum

Leucojum vernum - specie spontana in Europa Centrala, creste in paduri umede, prin tufarisuri, fanete umede, mlastinoase si pajisti de lunca.

 
Dicentra spectabilis (L.) Lem

Dicentra spectabilis - erbacee perena, originara din China si Japonia, cultivata ca specie ornamentala de gradini in zonele temperate.

 
Lilium bulbiferum

Lilium bulbiferum - specie bulboasa, originara din Europa, creste in pasunile si padurile montane si submontane, de la 500 la 2200 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala pe toate continentele.

 
Magnoliopsida
Haplophyllum patavinum

Haplophyllum patavinum apartine familiei Rutaceae, dedicata orasului Padova (IT). Specie pe cale disparitie datorita distrugeri habitatului; specie protejata de lege (in Italia).

 
Erysimum sylvestre

Erysimum sylvestre - specie originara din Europab(Carpazi, Alpi, Balcani), creste in crapaturile stancilor calcaroase, de la 200 pana la 2700 m altitudine.

 
Polemonium caeruleum

Polemonium caeruleum - folosita ca specie ornamentala in gradini cu plante spontane sau in gradini rocioase. Se planteaza la 30 cm distanta intre plante.

 
Ceanothus thyrsiflorus

Arbust sau arbore mic, sempervirescent, 1-4 m inaltime. Tulpina prostrata sau ascendenta. Lujeri verzi, glabri, subtiri, flexibili, geniculati. Frunze 2-6 cm lungime, oblong-eliptice, varf obtuz sau acut, margine fin dintata; 3 nervuri proeminente, glabre pe fata superioara; petiol 12-15 mm lungime.

 
Physalis alkekengi

Physalis alkekengi - fructele coapte sunt comestibile, sunt bogate in Vitamina C si are proprietati diuretice si laxative.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri