27
Dec
2008
Fagus sylvatica
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaFagus sylvatica

Sinonime

Denumiri populare – fag, European Beech

Distributie si Habitat – spontan in Europa, Balcani, Crimea. Creste la o altitudine cuprinsa între 300 – 1200 m. In afara arealului sau continuu, fagul se mai întalneste numai sporadic sub forma de palcuri ori ca exemplare izolate.

Descriere – arbore de 18-28 m, diametrul trunchiului 50-120 cm, tulpina dreapta, scoarta cenusie cu pete albicioase, se mentine neteda pana la batranete. În masiv, tulpina este lipsita de crengi pe mari lungimi, în special spre baza ei. Coroana destul de bogata, ovoid-îngusta în masiv si latita, la arborii izolati, îmbraca tulpina pana aproape de baza. Lujerii subtiri, cu lenticele albicioase, sunt parosi spre varf. Frunzele ovate, subrotunde, sau eliptice, acute, la baza lat cuneate sau rotunjite, întregi sau sinuate, mai rar acut dintate, de 7-12 cm lungime, 5-7 cm latime, pe fata verzi închis, lucitoare, pe dos palid verzi, glabre. Petiol de 5-12 mm lungime. Mugurii sunt fusiformi, ascutiti, de 1-3 cm lungime, solzi bruni. Floarea, unisexuat-monoica, are perigonul la cele mascule campanulat, cu cupa de 1-3 cm lungime. Perioada de inflorire aprilie-mai, odata cu înfrunzirea; polenizare anemofila. Fructele (jir) sunt achene de 1-2 cm, cu muchii, brun-roscate, sunt amplasate cate doua într-o cupa ghimpoasa, care, la coacere (septembrie-octombrie), se desface în patru valve. Longevitate 300-400 ani.

Tolerante – putin rezistenta la ger, seceta si arsita puternica. Este sensibila la îngheturile tarzii, care pot distruge partial sau total frunzisul arborilor. Frunzele sunt foarte sensibile la frig. Vegeteaza bine pe soluri brune de padure, podzoluri secundare slab acide, revene, permeabile, profunde si este calcifil la altitudini mai mari. Frecvent se întalneste si pe sisturi cristaline, granite, gresii si conglomerate. Nu creste bine pe soluri excesiv de compacte, ca si pe cele prea umede sau inundabile.

Cerinte – specie ombrofila si umidofila, nord-continentala.

Cultivaruri si Varietati – ‘Ansorgei’, ‘Dawyck’, ‘Pendula’, ‘Purpurea’, ‘Purpurea Pendula, ’‘Roseomarginata’, ‘Zlatia’, var. heterophylla, var. caroliniana.

Proprietati si Utilizari – lemnul tare, elasticitate mijlocie, dar cu tendinta de crapare si deformare, alb-rosietic, fara duramen, raze medulare mari, inele anuale vizibile.

În silvicultura, influenteaza favorabil regimul hidrologic, coroana retinand cantitati mari de apa pe frunzis, ce se scurge pe sol în curent continuu, facand ca infiltrarea apei în sol sa fie rapida si nelimitata, protejand solul de eroziune.

Fagul este apreciat pentru tinuta si coronamentul larg si frunzisul des, producator de umbra. Numeroasele sale varietati si forme cu frunze divers colorate, sectate sau cu ramuri pendente, sunt recomandate pentru grupuri mici sau ca exemplare izolate pe peluze.

Bibliografie

Burton V.Barnes, Warren H.Wagner – Michigan Trees – University of Michigan Press, 2004

Karan Junker – Gardening with Woodland Plants – Timber Press, 2007

Michael A.Dirr – Dirr’s Hardy Trees and Shrubs – Timber Press, 1997

Richard J. Jr. Preston, Richard R. Braham – North American Trees – Wiley-Bòackwell, 1991

Susan A.Roth – Taylor’s Guide to Trees – Houghton Mifflin, 2001

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Cardiospermum halicacabum

Cardiospermum halicacabum - specie perena, volubila, distribuita in India pana in vest Himalaya, in zonele tropicale si subtropicale.

 
Thunbergia mysorensis

Thunbergia mysorensis este folosita ca specie ornamentala pentru cresterea rapida si pentru florile dispuse in raceme. Infloreste in iulie-septembrie.

 
Westringia rigida

Arbust, 3 m inaltime. Frunze dispuse in verticile de cate 3 (4), mai aglomerate catre varf, lineare, 1.5 cm lungime, acuminate-mucronate, verde stralucitor pe partea superioara si albe pe dos cu nervura principala proeminenta, margini revolute.

 
Weigela florida

Weigela florida - arbust deciduu, originar din N China, Japonia si Korea, cultivata in parcuri si gradini ca arbust ornamental.

 
Spiraea japonica

Spiraea japonica - arbust deciduu, originar din estul Asiei, creste pe marginea raurilor. Specie ornamentala folosita in parcuri si gradini publice sau private, ca specie de bordura sau in garduri vi.

 
Magnoliopsida
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
Vicia villosa

Vicia villosa - specie melifera si furajera originara din Europa.

 
Lavandula stoechas

Lavandula stoechas - origine mediteraneana, difuza in Europa sud-occidentala, in Africa de nord si in Orientul Mijlociu pe coastele mediteraneene. Creste pe granit si alte substraturi acide, rar pe calcar.

 
Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore

Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee.

 
Sanguisorba minor

Sanguisorba minor - specie perena, raspandita in Europa, Asia, Africa de Nord si America de Nord, creste pe coline uscate, coaste insorite, pe soluri calcaroase, pe marginea drumurilor, de la 0 pana la 1300 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri