27
Dec
2008
Fagus sylvatica
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaFagus sylvatica

Sinonime

Denumiri populare – fag, European Beech

Distributie si Habitat – spontan in Europa, Balcani, Crimea. Creste la o altitudine cuprinsa între 300 – 1200 m. In afara arealului sau continuu, fagul se mai întalneste numai sporadic sub forma de palcuri ori ca exemplare izolate.

Descriere – arbore de 18-28 m, diametrul trunchiului 50-120 cm, tulpina dreapta, scoarta cenusie cu pete albicioase, se mentine neteda pana la batranete. În masiv, tulpina este lipsita de crengi pe mari lungimi, în special spre baza ei. Coroana destul de bogata, ovoid-îngusta în masiv si latita, la arborii izolati, îmbraca tulpina pana aproape de baza. Lujerii subtiri, cu lenticele albicioase, sunt parosi spre varf. Frunzele ovate, subrotunde, sau eliptice, acute, la baza lat cuneate sau rotunjite, întregi sau sinuate, mai rar acut dintate, de 7-12 cm lungime, 5-7 cm latime, pe fata verzi închis, lucitoare, pe dos palid verzi, glabre. Petiol de 5-12 mm lungime. Mugurii sunt fusiformi, ascutiti, de 1-3 cm lungime, solzi bruni. Floarea, unisexuat-monoica, are perigonul la cele mascule campanulat, cu cupa de 1-3 cm lungime. Perioada de inflorire aprilie-mai, odata cu înfrunzirea; polenizare anemofila. Fructele (jir) sunt achene de 1-2 cm, cu muchii, brun-roscate, sunt amplasate cate doua într-o cupa ghimpoasa, care, la coacere (septembrie-octombrie), se desface în patru valve. Longevitate 300-400 ani.

Tolerante – putin rezistenta la ger, seceta si arsita puternica. Este sensibila la îngheturile tarzii, care pot distruge partial sau total frunzisul arborilor. Frunzele sunt foarte sensibile la frig. Vegeteaza bine pe soluri brune de padure, podzoluri secundare slab acide, revene, permeabile, profunde si este calcifil la altitudini mai mari. Frecvent se întalneste si pe sisturi cristaline, granite, gresii si conglomerate. Nu creste bine pe soluri excesiv de compacte, ca si pe cele prea umede sau inundabile.

Cerinte – specie ombrofila si umidofila, nord-continentala.

Cultivaruri si Varietati – ‘Ansorgei’, ‘Dawyck’, ‘Pendula’, ‘Purpurea’, ‘Purpurea Pendula, ’‘Roseomarginata’, ‘Zlatia’, var. heterophylla, var. caroliniana.

Proprietati si Utilizari – lemnul tare, elasticitate mijlocie, dar cu tendinta de crapare si deformare, alb-rosietic, fara duramen, raze medulare mari, inele anuale vizibile.

În silvicultura, influenteaza favorabil regimul hidrologic, coroana retinand cantitati mari de apa pe frunzis, ce se scurge pe sol în curent continuu, facand ca infiltrarea apei în sol sa fie rapida si nelimitata, protejand solul de eroziune.

Fagul este apreciat pentru tinuta si coronamentul larg si frunzisul des, producator de umbra. Numeroasele sale varietati si forme cu frunze divers colorate, sectate sau cu ramuri pendente, sunt recomandate pentru grupuri mici sau ca exemplare izolate pe peluze.

Bibliografie

Burton V.Barnes, Warren H.Wagner – Michigan Trees – University of Michigan Press, 2004

Karan Junker – Gardening with Woodland Plants – Timber Press, 2007

Michael A.Dirr – Dirr’s Hardy Trees and Shrubs – Timber Press, 1997

Richard J. Jr. Preston, Richard R. Braham – North American Trees – Wiley-Bòackwell, 1991

Susan A.Roth – Taylor’s Guide to Trees – Houghton Mifflin, 2001

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Menziesia ferruginea Smith

Arbust 1-2 m inaltime; lujeri subtiri, rosi-maronii, putin pubescente; muguri in buchete terminale; scoarta rosie-maronie pana la gri-maro, subtire, devine solzoasa. Frunze alterne, decidue, nervatiune penate, obovat-eliptice, 3-6 cm lungime, verde inchis pe partea superioara si verde pal pe dos, margini intregi sau serate.

 
Viburnum opulus L. - calin, bulgare de zapada

Originar din Europa, creste spontan in Olanda; pe soluri bogate, in paduri, si la marginea padurilor. Descriere – arbust, 1,3-3,5 m inaltime; ritidom neted, se exfoliaza in fasii, cenusie deschis, la exterior, maro-galbena la interior; tulpina ramificata. Frunze opuse, 3-lobate, margine iregulat serata, baza rotunda sau truncata, varf acuminat, glabre pe fata superioara, pubescenta pe fata inferioara, verde inchis vara, galben-portocaliu toamna.

 
Amorpha fruticosa

Amorpha fruticosa - arbust pana la 3 m inaltime, cultivat ca planta ornamentala, in garduri vii si perdele de protectie.

 
Caesalpinia gilliesii

Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica.

 
Elaeagnus pungens

Elaeagnus pungens - arbust sempervirescent, originar din Japonia, cultivat in scopuri ornamentale.

 
Magnoliopsida
Pavonia multiflora

 Genul apartine familiei Malvaceae, tribul Malvavisceae, care este caracterizat prin numarul de stil-uri care este dublu fata de cel al carpelelor.

 
Prunus serotina

Prunus serotina - originar din America de Nord, creste la marginea padurilor dese, pe soluri nisipoase si sarace.

 
Laurus nobilis

Laurus nobilis - pe timpul grecilor si a ramanilor, ramurile de dafin erau folosite pentru a face coroane pentru capul eroilor, si  in onoarea poetilor.

 
Hamamelis mollis

Specie originara din China (Anhui, Hubei, Hunan, Jiangxi, Sichuan), la altitudini de 800-1400 m, unde creste alturi de Quercus serrata, Corylopsis sinensis, Castanea seguinii, Rhododendron simsii, Hosta ventricosa si Lindera sp..

 
Spiraea x vanhouttei

Spiraea x vanhouttei - specie arbustiva folosita in scopuri ornamentale, pe marginea aleilor, in parcuri si gradini.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri