27
Dec
2008
Fagus sylvatica
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaFagus sylvatica

Sinonime

Denumiri populare – fag, European Beech

Distributie si Habitat – spontan in Europa, Balcani, Crimea. Creste la o altitudine cuprinsa între 300 – 1200 m. In afara arealului sau continuu, fagul se mai întalneste numai sporadic sub forma de palcuri ori ca exemplare izolate.

Descriere – arbore de 18-28 m, diametrul trunchiului 50-120 cm, tulpina dreapta, scoarta cenusie cu pete albicioase, se mentine neteda pana la batranete. În masiv, tulpina este lipsita de crengi pe mari lungimi, în special spre baza ei. Coroana destul de bogata, ovoid-îngusta în masiv si latita, la arborii izolati, îmbraca tulpina pana aproape de baza. Lujerii subtiri, cu lenticele albicioase, sunt parosi spre varf. Frunzele ovate, subrotunde, sau eliptice, acute, la baza lat cuneate sau rotunjite, întregi sau sinuate, mai rar acut dintate, de 7-12 cm lungime, 5-7 cm latime, pe fata verzi închis, lucitoare, pe dos palid verzi, glabre. Petiol de 5-12 mm lungime. Mugurii sunt fusiformi, ascutiti, de 1-3 cm lungime, solzi bruni. Floarea, unisexuat-monoica, are perigonul la cele mascule campanulat, cu cupa de 1-3 cm lungime. Perioada de inflorire aprilie-mai, odata cu înfrunzirea; polenizare anemofila. Fructele (jir) sunt achene de 1-2 cm, cu muchii, brun-roscate, sunt amplasate cate doua într-o cupa ghimpoasa, care, la coacere (septembrie-octombrie), se desface în patru valve. Longevitate 300-400 ani.

Tolerante – putin rezistenta la ger, seceta si arsita puternica. Este sensibila la îngheturile tarzii, care pot distruge partial sau total frunzisul arborilor. Frunzele sunt foarte sensibile la frig. Vegeteaza bine pe soluri brune de padure, podzoluri secundare slab acide, revene, permeabile, profunde si este calcifil la altitudini mai mari. Frecvent se întalneste si pe sisturi cristaline, granite, gresii si conglomerate. Nu creste bine pe soluri excesiv de compacte, ca si pe cele prea umede sau inundabile.

Cerinte – specie ombrofila si umidofila, nord-continentala.

Cultivaruri si Varietati – ‘Ansorgei’, ‘Dawyck’, ‘Pendula’, ‘Purpurea’, ‘Purpurea Pendula, ’‘Roseomarginata’, ‘Zlatia’, var. heterophylla, var. caroliniana.

Proprietati si Utilizari – lemnul tare, elasticitate mijlocie, dar cu tendinta de crapare si deformare, alb-rosietic, fara duramen, raze medulare mari, inele anuale vizibile.

În silvicultura, influenteaza favorabil regimul hidrologic, coroana retinand cantitati mari de apa pe frunzis, ce se scurge pe sol în curent continuu, facand ca infiltrarea apei în sol sa fie rapida si nelimitata, protejand solul de eroziune.

Fagul este apreciat pentru tinuta si coronamentul larg si frunzisul des, producator de umbra. Numeroasele sale varietati si forme cu frunze divers colorate, sectate sau cu ramuri pendente, sunt recomandate pentru grupuri mici sau ca exemplare izolate pe peluze.

Bibliografie

Burton V.Barnes, Warren H.Wagner – Michigan Trees – University of Michigan Press, 2004

Karan Junker – Gardening with Woodland Plants – Timber Press, 2007

Michael A.Dirr – Dirr’s Hardy Trees and Shrubs – Timber Press, 1997

Richard J. Jr. Preston, Richard R. Braham – North American Trees – Wiley-Bòackwell, 1991

Susan A.Roth – Taylor’s Guide to Trees – Houghton Mifflin, 2001

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Alnus glutinosa - anin negru

Alnus glutinosa - denumirea genului deriva din celticul ‘al lan’ = aproape de rau, cu referire la habitatul plantelor care cresc in apropierea raurilor;numele speciei ‘glutinosa’ se refera la resina care acopera frunzele tinere si lujeri.

 
Ligustrum vulgare

Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.

 
Pavonia multiflora

 Genul apartine familiei Malvaceae, tribul Malvavisceae, care este caracterizat prin numarul de stil-uri care este dublu fata de cel al carpelelor.

 
Caesalpinia gilliesii

Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica.

 
Mutisia subspinosa Cav.

Subarbust volubil, 2-3 m lungime. Tulpina slab ramificata, glabra, ondulata, galben-verde, 3-aripata, aripi verzi, dintat-spinoasa, muguri axilari sunt alb-tomentosi. Frunze alterne, sesile; limb hastat, 8-10 x 0.6-1.3 cm, verde deschis, margini dintate, 10-14 perechi de dinti mucronati, varf lung-atenuat si terminat cu un carcel

 
Magnoliopsida
Cornus sanguinea

Cornus sanguinea creste in toata Europa, mai rara in nord, in boschete, margini de paduri si margini de strade, de la campie pana la 1000 m altitudine.

 
Gaillardia aristata

Gaillardia aristata - originara din America de Nord, creste de la 600 pana la 900 m altitudine. Specie ornamentala folosita pentru borduri mixte, ca specie de ghiveci sau pentru flori taiate.

 
Lampranthus aurantiacus

Lampranthus aurantiacus - specie perena, suculenta, originara din Africa de Sud. Cultivata ca specie ornamentala pentru rocarii.

 
Pelargonium cuculatum

Pelargonium cuculatum - oplanta ornamentala originara din Africa de S, creste in zonele de coasta .

 
Solanum dulcamara - poama cainelui, vita evreului

Specie volubila, perena. Tulpina poate ajunge la 2-3 m lungime, lignificata la baza, ramificata. Frunze alterne, petiolate, ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordiforma; frunzele inferioare intregi, cele superioare sunt compuse, 3 foliole, foliola centrala mai mare decat cele laterale. Inflorescenta panicul terminal, 10-20 flori.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri