27
Dec
2008
Fagus sylvatica
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaFagus sylvatica

Sinonime

Denumiri populare – fag, European Beech

Distributie si Habitat – spontan in Europa, Balcani, Crimea. Creste la o altitudine cuprinsa între 300 – 1200 m. In afara arealului sau continuu, fagul se mai întalneste numai sporadic sub forma de palcuri ori ca exemplare izolate.

Descriere – arbore de 18-28 m, diametrul trunchiului 50-120 cm, tulpina dreapta, scoarta cenusie cu pete albicioase, se mentine neteda pana la batranete. În masiv, tulpina este lipsita de crengi pe mari lungimi, în special spre baza ei. Coroana destul de bogata, ovoid-îngusta în masiv si latita, la arborii izolati, îmbraca tulpina pana aproape de baza. Lujerii subtiri, cu lenticele albicioase, sunt parosi spre varf. Frunzele ovate, subrotunde, sau eliptice, acute, la baza lat cuneate sau rotunjite, întregi sau sinuate, mai rar acut dintate, de 7-12 cm lungime, 5-7 cm latime, pe fata verzi închis, lucitoare, pe dos palid verzi, glabre. Petiol de 5-12 mm lungime. Mugurii sunt fusiformi, ascutiti, de 1-3 cm lungime, solzi bruni. Floarea, unisexuat-monoica, are perigonul la cele mascule campanulat, cu cupa de 1-3 cm lungime. Perioada de inflorire aprilie-mai, odata cu înfrunzirea; polenizare anemofila. Fructele (jir) sunt achene de 1-2 cm, cu muchii, brun-roscate, sunt amplasate cate doua într-o cupa ghimpoasa, care, la coacere (septembrie-octombrie), se desface în patru valve. Longevitate 300-400 ani.

Tolerante – putin rezistenta la ger, seceta si arsita puternica. Este sensibila la îngheturile tarzii, care pot distruge partial sau total frunzisul arborilor. Frunzele sunt foarte sensibile la frig. Vegeteaza bine pe soluri brune de padure, podzoluri secundare slab acide, revene, permeabile, profunde si este calcifil la altitudini mai mari. Frecvent se întalneste si pe sisturi cristaline, granite, gresii si conglomerate. Nu creste bine pe soluri excesiv de compacte, ca si pe cele prea umede sau inundabile.

Cerinte – specie ombrofila si umidofila, nord-continentala.

Cultivaruri si Varietati – ‘Ansorgei’, ‘Dawyck’, ‘Pendula’, ‘Purpurea’, ‘Purpurea Pendula, ’‘Roseomarginata’, ‘Zlatia’, var. heterophylla, var. caroliniana.

Proprietati si Utilizari – lemnul tare, elasticitate mijlocie, dar cu tendinta de crapare si deformare, alb-rosietic, fara duramen, raze medulare mari, inele anuale vizibile.

În silvicultura, influenteaza favorabil regimul hidrologic, coroana retinand cantitati mari de apa pe frunzis, ce se scurge pe sol în curent continuu, facand ca infiltrarea apei în sol sa fie rapida si nelimitata, protejand solul de eroziune.

Fagul este apreciat pentru tinuta si coronamentul larg si frunzisul des, producator de umbra. Numeroasele sale varietati si forme cu frunze divers colorate, sectate sau cu ramuri pendente, sunt recomandate pentru grupuri mici sau ca exemplare izolate pe peluze.

Bibliografie

Burton V.Barnes, Warren H.Wagner – Michigan Trees – University of Michigan Press, 2004

Karan Junker – Gardening with Woodland Plants – Timber Press, 2007

Michael A.Dirr – Dirr’s Hardy Trees and Shrubs – Timber Press, 1997

Richard J. Jr. Preston, Richard R. Braham – North American Trees – Wiley-Bòackwell, 1991

Susan A.Roth – Taylor’s Guide to Trees – Houghton Mifflin, 2001

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Sambucus nigra L. - soc

Sambucus nigra - arbust sau arbore mic, originar din Europa, Germania si Polonia, dar este naturalizat si in USA. Creste in locuri umbroase, pietroase, amestecate cu pamant bogat in humus.

 
Viburnum opulus L. - calin, bulgare de zapada

Originar din Europa, creste spontan in Olanda; pe soluri bogate, in paduri, si la marginea padurilor. Descriere – arbust, 1,3-3,5 m inaltime; ritidom neted, se exfoliaza in fasii, cenusie deschis, la exterior, maro-galbena la interior; tulpina ramificata. Frunze opuse, 3-lobate, margine iregulat serata, baza rotunda sau truncata, varf acuminat, glabre pe fata superioara, pubescenta pe fata inferioara, verde inchis vara, galben-portocaliu toamna.

 
Salix alba

Salix alba - arbore unisexuat dioic, originar din Europa, Africa de Nord si zonele temperate ale Asiei, creste in zonele de campie, dealuri, mai rar in etajul montan.

 
Rhododendron jasminiflorum J.D. Hooker.

Rhododendron jasminiflorum - arbust sempervirescent, originar din Malaezia, Filipine si Indonezia.

 
Thunbergia mysorensis

Thunbergia mysorensis este folosita ca specie ornamentala pentru cresterea rapida si pentru florile dispuse in raceme. Infloreste in iulie-septembrie.

 
Magnoliopsida
Aruncus dioicus (Walt). Fernald

Aruncus dioicus - erbacee perena, originara din Europa si Asia, creste in boschete, pasuni, pe substraturi umede si calcaroase, de la 500 pana la 1500 m altitudine.

 
Tussilago farfara - podbal

Tussilago din latinul tussis tuse referitor la proprietatile medicinale ale plantei; farfara este vechiul nume al plopului alb, datorita asemanari intre frunze acestor specii.

Tussilago farfara este singura specie a genului Tussilago.

Dioscoride folosea frunze de potbal ca substitut al tabacului, pentru a-si trata tusea si astmul.

 
Globularia cordifolia

Subarbust; tulpina prostrata sau taratoare cu soloni. Tulpini florifere, 2-14 cm fara frunze sau cu 1-2 bractee. Frunze sempervirescente, alterne, lamina uninerva, coriacee, 4-7 x 10-20 mm, obovate sau spatulate, suborbiculare, varf rotund, mucronate; petiol 2-4 cm.

 
Asperula taurina

Asperula taurina - specie raspandita in sudul Europei si sud-vestul Asiei, creste in paduri, pe soluri fertile, afanate, revene.

 
Bergenia crassifolia (L.) Fritsch.

Erbacee perena, formeaza o tufa bazala de frunze sempervirescente; tulpini florifere pana la 50 cm inaltime, purpurii inchise. Frunze 25 cm latime, limb obovat sau eliptic, margine intreaga, baza cuneata, varf obtuz; petiol lung, 3-9 cm lungime. Inflorescenta panicul, flori roz-inchis sau roz-deschis.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 
Flori de mai

Nu stiu cum se face ca acus e gata primavara dar nu am prea simtit-o, cand a fost foarte frig de ziceai ca e iarna, cand foarte cald, ca in iunie...oare mai avem primavara?

 
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 
Start la gradinarit

... sau cel putin sper sa fie un start adevarat, sa nu mai vina alte ninsori si valuri de frig. 

 

Categorii

Link-uri