|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Fagus sylvatica Sinonime – Denumiri populare – fag, European Beech Distributie si Habitat – spontan in Europa, Balcani, Crimea. Creste la o altitudine cuprinsa între 300 – 1200 m. In afara arealului sau continuu, fagul se mai întalneste numai sporadic sub forma de palcuri ori ca exemplare izolate. Descriere – arbore de 18-28 m, diametrul trunchiului 50-120 cm, tulpina dreapta, scoarta cenusie cu pete albicioase, se mentine neteda pana la batranete. În masiv, tulpina este lipsita de crengi pe mari lungimi, în special spre baza ei. Coroana destul de bogata, ovoid-îngusta în masiv si latita, la arborii izolati, îmbraca tulpina pana aproape de baza. Lujerii subtiri, cu lenticele albicioase, sunt parosi spre varf. Frunzele ovate, subrotunde, sau eliptice, acute, la baza lat cuneate sau rotunjite, întregi sau sinuate, mai rar acut dintate, de 7-12 cm lungime, 5-7 cm latime, pe fata verzi închis, lucitoare, pe dos palid verzi, glabre. Petiol de 5-12 mm lungime. Mugurii sunt fusiformi, ascutiti, de 1-3 cm lungime, solzi bruni. Floarea, unisexuat-monoica, are perigonul la cele mascule campanulat, cu cupa de 1-3 cm lungime. Perioada de inflorire aprilie-mai, odata cu înfrunzirea; polenizare anemofila. Fructele (jir) sunt achene de 1-2 cm, cu muchii, brun-roscate, sunt amplasate cate doua într-o cupa ghimpoasa, care, la coacere (septembrie-octombrie), se desface în patru valve. Longevitate 300-400 ani. Tolerante – putin rezistenta la ger, seceta si arsita puternica. Este sensibila la îngheturile tarzii, care pot distruge partial sau total frunzisul arborilor. Frunzele sunt foarte sensibile la frig. Vegeteaza bine pe soluri brune de padure, podzoluri secundare slab acide, revene, permeabile, profunde si este calcifil la altitudini mai mari. Frecvent se întalneste si pe sisturi cristaline, granite, gresii si conglomerate. Nu creste bine pe soluri excesiv de compacte, ca si pe cele prea umede sau inundabile. Cerinte – specie ombrofila si umidofila, nord-continentala. Cultivaruri si Varietati – ‘Ansorgei’, ‘Dawyck’, ‘Pendula’, ‘Purpurea’, ‘Purpurea Pendula, ’‘Roseomarginata’, ‘Zlatia’, var. heterophylla, var. caroliniana. Proprietati si Utilizari – lemnul tare, elasticitate mijlocie, dar cu tendinta de crapare si deformare, alb-rosietic, fara duramen, raze medulare mari, inele anuale vizibile. În silvicultura, influenteaza favorabil regimul hidrologic, coroana retinand cantitati mari de apa pe frunzis, ce se scurge pe sol în curent continuu, facand ca infiltrarea apei în sol sa fie rapida si nelimitata, protejand solul de eroziune. Fagul este apreciat pentru tinuta si coronamentul larg si frunzisul des, producator de umbra. Numeroasele sale varietati si forme cu frunze divers colorate, sectate sau cu ramuri pendente, sunt recomandate pentru grupuri mici sau ca exemplare izolate pe peluze. Bibliografie Burton V.Barnes, Warren H.Wagner – Michigan Trees – University of Michigan Press, 2004 Karan Junker – Gardening with Woodland Plants – Timber Press, 2007 Michael A.Dirr – Dirr’s Hardy Trees and Shrubs – Timber Press, 1997 Richard J. Jr. Preston, Richard R. Braham – North American Trees – Wiley-Bòackwell, 1991 Susan A.Roth – Taylor’s Guide to Trees – Houghton Mifflin, 2001
Imagini
Vezi si
Fructe mici, oblongi cu putina pulpa. muguri florali uscati sunt cuisoarele (condiment) din comert. toate partile arborelui sunt puternic aromate. Dovyalis caffra – fructe comestibile, cu continut ridicat de vitamina C (80-120 mg/g), potasiu (600 mg), se pot face dulceturi si jeleuri Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm. Arbust erect, 1-2 m inaltime. Tulpina si ramuri subtiri. Frunze ovat-lanceolate, verde inchis. Flori albastru-violet cu galben in centru, 2.5 cm diametru; antere galbene. Infloreste in aprilie-august. Arbore dioic, 25 m inaltime. Scoarta maro inchis cu crapaturi adanci. Lujeri glabri sau slab parosi, subtiri, rosu-maroniu, netede; mugurele terminal 3-5 mm, imbricat, 6-8 solzi vizibili, slab pubescent si ciliat, bicolori cu margini rosii si restul suprafatei verde. Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet. Viola dirimliensis – creste pe pante stancoase si serpentine din sud-vestul Anatoliei, cu Muscari macrocarpum, Pinus nigra var. caramanica, la altitudini de 1550-1690 m. Viola dirimliensis – anuala, 1,5-4 cm inaltime. Radacina pivotanta, partea superioara purpuriu inchis, spre varf este mai deschisa si ramificata.tulpina foarte scurta, purpuriu-inchis, ramificata, erecta sau ascendenta, paroasa. Arbore mic, 5-10 m inaltime; trunchi erect, diviz; ramuri tomentoase, erecte si espanse; scoarta gri-bruna, neteda; coroana deschisa, umbeliforma in varste adulte. Frunze persistente, alterne, simple; limb eliptic-lanceolat; margine serata; acuminate; nervatiuni lecundare sunt groase si profunde in limb, care pare umflat intre ele Viburnum x bodnantense – arbust deciduu, hybrid obtinut din incrucisarea V. farreri cu V. grandiflorum. Numeroase tulpini, erecte, subtiri, 3 m inaltime. Scoarta brun deschis sau brun portocalie, striati iregulate, longitudinale, putin profunde, ramurile tinere sunt brun-rosietice, lucide, glabre. Muguri 2 x 2-3 mm, brun-rosietici, varf subobtuz pana la acut, cu peri foarte scurti. Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. |
Ultimele articole
Nerium oleander - leandrul- specie sempervirescenta, ornamentala, folosita ca specie solitara, in grupuri sau sub forma de garduri vii. Florile pot fi simple sau duble, frunzele verde simplu sau variegate. Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834. Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||