|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Felicia amelloides Genul Felicia a fost numit de catre A.H.G. de Cassini in 1818 dupa Felix, un oficial german la Regensburg care a murit in 1846. Felicia amelloides pentru prima data a fost denumita Cineraria amelloides de catre Linne, in 1763, iar in 1894 a primit numele de Felicia amelloides. Sinonime – Denumiri populare – blue felicia bush, shrubby felicia, blue marguerite, Paris daisy, bloumagriet, blou-asterjie. Distributie si Habitat – creste in regiunile de coasta din provincia Cape (sudul Africii), pana la 1000 m altitudine. Descriere – subarbust sempervirescent, 30-60 x 50 cm, tulpina foarte ramificata. Frunze opuse, lineare pana la ovate, intregi, sesile. Inflorescenta calatidiu, terminala, 3.5 cm diametru. Infloreste in mai-iunie. Rata de crestere – repede. Tolerante – vantul si seceta. Cerinte – sol nisipos, cu adaus de materie organica, bine drenat; prefera soarele de dimineata si umbra dupa-masa. Management – florile trecute se tund, pentru a incuraja noi infloriri. Propagare – prin seminte si butasi, in primavara. Boli si daunatori - Parteneri naturali si de gradina – Aster, Chrysocoma, Conyza, Erigeron, Pteronia. Cultivaruri si varietati – ‘Astrid Thomas’ flori albastre; ‘Monstrosa’ flori mari de 7 cm diametru; ‘Santa Anita Variegata’ frunze stipelate verzi si albe, 3-5 cm diametru; ‘Variegata’ frunze cu margini albe. Proprietati si Utilizari – Mit, Legenda si Folclor - Bibliografie Allan M. Armitage – Armitage’s Manual of Annuals, Biennials and Half-Hardy Perennials – Timber Press, 2001 David S. MacKenzie – Timber Press Pocket Guide to Ground Covers – Timber Press, 2006 Shane Smith, Marjorie Leggitt – Greenhouse Gardener’s Companion – Fulcrum, 2000
Imagini
Vezi si
Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Scoarta gri; ramurile tinere sunt galben-verzui. Frunze alterne; paripenat-compuse, 4-6 perechi de foliole oval-eliptice, 10-35 mm lungime; verzi inchis vara si galbene toamna; 5-10 cm lungime; stiple spinescente. Flori solitare; corola galbena, 20-25 mm lungime; cresc la axila frunzelor; infloresc din mai - iunie. Asclepias currasavica - specie folosita ca planta ornamentala pentru gradini mici, in asociatie cu alte plante precum Echinacea purpurea, Ratibida pinnata, graminee ornamentale. Numele genului deriva de la grecul ‘ Asklepios’ - zeul medicinii, referitor la proprietatile medicinale a unor specii a genului. Araucaria heterophylla este originar din Norfolk Island, Australia. Arbore dioic, 25 m inaltime. Coroana simetrica, conica, ramuri dispuse in verticil. Frunze sempervirescente, in verticil, ingramadite, acopera tulpina. Conurile barbatesti 3,5-7 cm lungime, oblong; conurile femeiesti 10-13 cm lungime, ovoide. Denumiri populare: engleza – Laurestinus Viburnum, Laurel tinus, Tinus laurifolius; italiana – lentaggine, lauro-tino, alloro-tino, laurentino. Viburnum tinus este originar din sudul Europei si regiunea Mediteraneana. Numele genului, Melia, deriva din greaca, iar ‘azedarach’, cuvant din Persia si inseamna ‘arbore nobil’. Denumirii populare: Engleza: bread tree, Persian liliac, China berry; Nepal: bakaino; Tibet: smag sing. Distrubuire – in Nepal la 700-1700 m altitudine in apropierea satelor: in Iran Afghanistan, Pakistan, India, Bhutan si China. Plante erbacee sau arbustive, perene, 20-150 cm inaltime. Tulpina erecta sau ascendenta, ramificata sau nu, pubescenta, glabra catre baza. Frunze opuse sau in verticile de cate 3, petiolate; lamina ovat-lanceolata, pubescenta. Inflorescenta terminala sau axilara, cu bractei foliare, flori axilare solitare in umbele sau cime sesile ori pedunculate. Rizomatoase perene cu doua specii (Epimedium pubigerum si Epimedium alpinum) originare din sudul Europei. Tulpina erecta, de 25-38 cm inaltime, rotunda, neteda; rizom orizontal. Frunze decidue sau semi-sempervirescente, cordiforme, acuminate, ciliat-serate, petiolate, 13 cm lungime, verde deschis devin bronz in toamna, pendente Acanthus montanus - erbacee perena, originara din Africa tropicala, unde este folosita in tratarea diferitelor boli precum: reumatism, hipertensiune si infectii ale pielii. Horminum pyrenaicum - planta erbacee, perena, rizomatoasa, originara din Europa, creste pe pasuni alpine si subalpine, pe substrat calcaros, de la 1500 pana la 2500 m altitudine. Aponogeton distachyos - specie acvatica, perena, originara din Africa de Sud. In Europa a fost introdus in secolul al XVII –lea, s-a naturalizat local in Franta si Anglia. Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Lemn rosietic, duramen inchis, foarte dur, compact, greu. Scoarta maro-deschis. Ramuri inerme, erecte si divaricate. Ramurile tinere verde oliv, pe partea insorita brun-rosu, usor pubescenti, la maturitate glabri. Arbust 1-2 m inaltime; lujeri subtiri, rosi-maronii, putin pubescente; muguri in buchete terminale; scoarta rosie-maronie pana la gri-maro, subtire, devine solzoasa. Frunze alterne, decidue, nervatiune penate, obovat-eliptice, 3-6 cm lungime, verde inchis pe partea superioara si verde pal pe dos, margini intregi sau serate. Erica canaliculata - arbust originar din sudul Africii, folosit ca specie ornamentala in parcuri si gradini. Linaria vulgaris - planta perena, , erbacee, cu rizom tarator; comuna in Europa pana in Japonia, creste pe locuri aride, pe langa caile ferate, in expozitii insorite, de la 0 la 1500 m altitudine. Thunbergia mysorensis este folosita ca specie ornamentala pentru cresterea rapida si pentru florile dispuse in raceme. Infloreste in iulie-septembrie. |
Ultimele articole
Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens. Prunella vulgaris - raspandita in Europa, Asia, Australia si nordul Africii, creste pe fanete, pasuni, tufarisuri, poieni si livezi, de la campie pana la 200 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||