|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Flourensia cernua DC. Sinonime – Denumiri populare – tarbush, blackbrush, varnishbush, hojasé, Yerba del Hule. Distributie si Habitat – spontana (endemica) pe campiile secetoase ale desertului Chihuahuan, Aricona, California, New Mexico si Texas la altitudini de la 400-1200 m. Asociat cu Hilaria mutica, Lareea tridentate, Prosopis sp., Scleropogon brevifolius. Creste pe soluri calcaroase, adanci. Descriere – arbust deciduu, erect sau decumbent, 30-200 cm tall, ramificat. Lujeri maro deschis, gri, subtiri, resinos, pubescent; tulpina gri pana la gri inchis, glabru, usor striata, resinoasa. Frunze alterne, simple, eliptice sau oblong pana la ovale, 1.6-2.5 x 0.6-1.2 cm, acute, margini intregi, fata superioara verde si glabra, fata inferioara mai deschisa sai glabra sau pubescenta, nervuri adesea negre; petiol 1-2.5 mm long, puberulent. Inflorescenta mica, solitara. Flori cu 3 randuri de bractee; bractee lineare; florile ligulate lipsesc; 12-20 flori tubular, galbene, resinoase. Infloreste in iulie-decembrie. Fruct achena, 0.5-1 cm lungime, oblong, turtita, viloasa; papus cu 2-4 peri inegali, 2.5-3.3 mm lungime. Rata de crestere – incet. Cerinte – prefera soluri grele, adanci; in plin soare, putina apa. Propagare – prin seminte. Proprietati si Utilizari – fructele mature sunt otravitoare pentru oi si capre. In Mexic, infuzia de frunze este bauta frecvent pentru a trata diverse dureri gastrointestinale. Curiozitati – genul Flourensia, apartine tribului Heliantheae, consta in 32 de specii rasinoase de arbusti care cresc in sudul Statelor Unite pana in Argentina si Cile. Bibliografie A.Powell – Trees and Shrubs of the Trans-Pecos and adjacent areas- University of Texas Press, 1998 James Stubbendieck, Stephan L. Hatch, L.M. Landholt – North American Wildland Plants – University of Nebraska Press, 2003 Mahendra Rai, Maria Cecilia Carpinella – Naturally Occuring Bioactive Compounds- Elsevier Science, 2006
Vezi si
 Arbori si arbusti
Genista tinctoria
Genista tinctoria - subarbust mic, erect, deciduu, originar din Europa si Asia, creste spontan pe pasuni umede si acide, la margini de paduri, prin poieni, de la campie pana la 1800 m altitudine. Arbutus unedo
Arbust sempervirescent originar din sudul Irlandei si regiunile Mediteraneene; creste incet, pana la 3 – 10 m; scoarta rosietica, ramurile tinere sunt rosii-aprins, coroana densa. Frunze alterne, eliptic-lanceolate, 5-10 cm lungime, serate, netede cu exceptie nervurile, de culoare verde inchis lucios; nervatiune penata. Flori albe pana la roz pal, cateodata patate cu rosu, 5-10 mm lungime, campanulate, inodore, dispuse in panicule de 5 cm lungime; antere pendule. Salix reticulata
Salix reticulata este un arbust ce creste in zonele alpine, de la 1800-2700 m altitudine in asociatie cu Dryas octopetala si Silene acaulis. Pinus radiata
Arbore; tulpina de 20-30 m inaltime, 30-100 cm diametru, cintorsionata sau dreapta, coroana conica, devine rotunda-plata. Scoarta gri pana la rosietic-bruna, adanc breazdata. Ramuri curbate; lujeri subtiri, rosi-brune, cateodata glauce. Rosa moschata 'Mozart'
Rosa moschata 'Mozart' este un trandafir antic, folosit ca specie ornamentala, solitara sau in grupuri de 2-4 plante. Magnoliopsida
Bistorta officinalis Delarbre
Bistorta officinalis - erbacee perena, originara din Europa, Asia si America de N, creste pe fanete, pasuni umede, turbarii, de la 900 pana la 2000 m altitudine. Aster lanceolatus Willd.
Aster lanceolatus - erbacee perena originara din America de Nord, creste pe pasuni umede, terenuri inundabile si la marginea raurilor. Philadelphus coronarius - falsa iasomie, hasmina
Philadelphus coronarius - arbust deciduu, originar din nordul si centrul Italia, Austria, unde creste spontan in padurile umede de artari, frasini si carpeni, de la 0 pana la 800 m altitudine. Nigella damascena L.
Specie anuala. Tulpina subtire, striata, glabra, erecta sau geniculara, ramificata inspre varf, 20-45 cm inaltime. Frunze alterne; frunzele bazale linear-lanceolate, 2-3 penat-sectate; frunzele caulinare sunt sesile Caesalpinia gilliesii
Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. |
 
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1
Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire. Gradina de trandafiri
In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. Noapte de vara
Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer... Rozarium
Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
