|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Flourensia cernua DC. Sinonime – Denumiri populare – tarbush, blackbrush, varnishbush, hojasé, Yerba del Hule. Distributie si Habitat – spontana (endemica) pe campiile secetoase ale desertului Chihuahuan, Aricona, California, New Mexico si Texas la altitudini de la 400-1200 m. Asociat cu Hilaria mutica, Lareea tridentate, Prosopis sp., Scleropogon brevifolius. Creste pe soluri calcaroase, adanci. Descriere – arbust deciduu, erect sau decumbent, 30-200 cm tall, ramificat. Lujeri maro deschis, gri, subtiri, resinos, pubescent; tulpina gri pana la gri inchis, glabru, usor striata, resinoasa. Frunze alterne, simple, eliptice sau oblong pana la ovale, 1.6-2.5 x 0.6-1.2 cm, acute, margini intregi, fata superioara verde si glabra, fata inferioara mai deschisa sai glabra sau pubescenta, nervuri adesea negre; petiol 1-2.5 mm long, puberulent. Inflorescenta mica, solitara. Flori cu 3 randuri de bractee; bractee lineare; florile ligulate lipsesc; 12-20 flori tubular, galbene, resinoase. Infloreste in iulie-decembrie. Fruct achena, 0.5-1 cm lungime, oblong, turtita, viloasa; papus cu 2-4 peri inegali, 2.5-3.3 mm lungime. Rata de crestere – incet. Cerinte – prefera soluri grele, adanci; in plin soare, putina apa. Propagare – prin seminte. Proprietati si Utilizari – fructele mature sunt otravitoare pentru oi si capre. In Mexic, infuzia de frunze este bauta frecvent pentru a trata diverse dureri gastrointestinale. Curiozitati – genul Flourensia, apartine tribului Heliantheae, consta in 32 de specii rasinoase de arbusti care cresc in sudul Statelor Unite pana in Argentina si Cile. Bibliografie A.Powell – Trees and Shrubs of the Trans-Pecos and adjacent areas- University of Texas Press, 1998 James Stubbendieck, Stephan L. Hatch, L.M. Landholt – North American Wildland Plants – University of Nebraska Press, 2003 Mahendra Rai, Maria Cecilia Carpinella – Naturally Occuring Bioactive Compounds- Elsevier Science, 2006
Vezi si
Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara Colutea arborescens este un arbust deciduu de 4 m inaltime, creste pe soluri secetoase din Europa, estul Africii, Turcia, Iran, Asia Centrala, Afghanistan, Pakistan si Himalaya. Radacini fixatoare de azot. Frunze imparipenate, 7-15 cm, pubescente; 9-13 foliole cu margine intreaga, eliptice pana la obovate, petiolate. Ilex aquifolium este un arbust indigen in Marea Britanie, 8 m inaltime. Coroana deasa piramidala. Scoarta este neteda, gri, Frunze alterne, coriacee, ovat-eliptice sau lobat spinate, rigide, acute, spinoase cele de pa ramurile inferioare si cu margine ondulata cele de pa ramuri superioare, sempervirescente, verde stralucitor, toxice. Tamus communis este o specie volubila al carei rizom este folosit si medicina umana traditionala, cu proprietati diuretice, purgative si antiinflamatoare. Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor. Plante erbacee sau arbustive, perene, 20-150 cm inaltime. Tulpina erecta sau ascendenta, ramificata sau nu, pubescenta, glabra catre baza. Frunze opuse sau in verticile de cate 3, petiolate; lamina ovat-lanceolata, pubescenta. Inflorescenta terminala sau axilara, cu bractei foliare, flori axilare solitare in umbele sau cime sesile ori pedunculate. Erbacee anuala sau perena. Tulpina decumbenta – ascendenta, adesea este lemnoasa la baza. Frunze alterne, intregi sau penat-sectate. Capitul solitar si axilar. Involucru cu bractei asezate pe 2-3 randuri. Florile tubulare, portocali. Florile ligulate sterile, galben-portocaliu, varf cu 4 dinti. Receptacul convex sau plat. Achene obovoide, dens-paroase. Catalpa bignonioides - arbore deciduu, originar din sud-estul Statelor Unite in Alabama, Florida si Mississippi. Cultivat ca arbore ornamental. Digitalis grandiflora - specie perena, pubescenta; arealul natural este Eurosiberian, creste la marginea padurilor, si boschetelor, de la campie pana la 1600 m altitudine. Melaleuca glomerata - arbust, originar din Australia, se poate cultiva ca specie ornamentala pe solurile aride si pe solurile cu salinitate mai ridicata. |
Ultimele articole
Gladiolus italicus - specie originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste pe campurile cultivate cu cereale, de la zona de campie pana la 700 m altitudine. Iris germanica - geofita rizomatoasa, originara din regiunea mediteraneana, creste din zona de campie pana la 1200 m altitudine. Iris pseudacorus - specie originara din Europa, Asia de SV, Africa de Sud, creste de-a lungul raurilor, lacurilor si mlastinilor, in ape putin profunde, de la campie pana la 1000 m altitudine. Ibicella lutea - erbacee anuala, originara din Bolivia, sudul Braziliei si nordul Argentinei. In 1899, Felix Hoffmann a produs un derivat, acidul acetil salicilic, care a inceput sa fie comercializat sub numele de aspirina.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||