23
Feb
2010
Flourensia cernua
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
0
0

Denumire stiintifica – Flourensia cernua DC.

Sinonime

Denumiri populare – tarbush, blackbrush, varnishbush, hojasé, Yerba del Hule.

Distributie si Habitat – spontana (endemica) pe campiile secetoase ale desertului Chihuahuan, Aricona, California, New Mexico si Texas la altitudini de la 400-1200 m. Asociat cu Hilaria mutica, Lareea tridentate, Prosopis sp., Scleropogon brevifolius. Creste pe soluri calcaroase, adanci.

Descriere – arbust deciduu, erect sau decumbent, 30-200 cm tall, ramificat. Lujeri maro deschis, gri, subtiri, resinos, pubescent; tulpina gri pana la gri inchis, glabru, usor striata, resinoasa. Frunze alterne, simple, eliptice sau oblong pana la ovale, 1.6-2.5 x 0.6-1.2 cm, acute, margini intregi, fata superioara verde si glabra, fata inferioara mai deschisa sai glabra sau pubescenta, nervuri adesea negre; petiol 1-2.5 mm long, puberulent. Inflorescenta mica, solitara. Flori cu 3 randuri de bractee; bractee lineare; florile ligulate lipsesc; 12-20 flori tubular, galbene, resinoase. Infloreste in iulie-decembrie. Fruct achena, 0.5-1 cm lungime, oblong, turtita, viloasa; papus cu 2-4 peri inegali, 2.5-3.3 mm lungime.

Rata de crestere – incet.

Cerinte – prefera soluri grele, adanci; in plin soare, putina apa.

Propagare – prin seminte.

Proprietati si Utilizari – fructele mature sunt otravitoare pentru oi si capre. In Mexic, infuzia de frunze este bauta frecvent pentru a trata diverse dureri gastrointestinale.

Curiozitati – genul Flourensia, apartine tribului Heliantheae, consta in 32 de specii rasinoase de arbusti care cresc in sudul Statelor Unite pana in Argentina si Cile.

Bibliografie

A.Powell – Trees and Shrubs of the Trans-Pecos and adjacent areas- University of Texas Press, 1998

James Stubbendieck, Stephan L. Hatch, L.M. Landholt – North American Wildland Plants – University of Nebraska Press, 2003

Mahendra Rai, Maria Cecilia Carpinella – Naturally Occuring Bioactive Compounds- Elsevier Science, 2006

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Teline nervosa

Teline nervosa - endemic al insulelor Canare, creste pe rape, de la 650 pana la 700 m altitudine, in asociatie cu Aeonium undulatum, Carlina salicifolia, Crambe pritzelii, Hypericum canariensis, Olea europaea subsp. cerasiformis, Sonchus leptocephalus.

 
Ailanthus altissima - cenuser, fals otetar

Ailanthus altissima -  arbore repede crescator, cu frunze penate mari, si buchete terminale de flori verzi-albe.

 
Lonicera alpigena

Lonicera alpigena - originara din Europa Centrala si de SE, creste in padurile de fag in combinatie cu conifere din regiunea subalpina.

 
Myrtus communis

Myrtus communis - specie originara din Bazinul Mediteranei, insulele Canare, si Asia Centrala, creste in boschete impreuna cu Arbutus unedo, Juniperus communis, Nerium oleander si Vitex agnus-castus, de la 0 pana la 1200 m altitudine.

 
Melaleuca lanceolata

Melaleuca lanceolata - specie originara de pe coasta vestica pana pe coasta estica a Australiei, se poate folosi ca specie ornamentala, in padurile de protectie, sau ca arbore de aliniament.

 
Magnoliopsida
Quercus robur - stejar pedunculat, tufan

arbore indigen (Romania), robust, 50 m inaltime, diametrul tulpinii 1-2 m; coroana larga, neregulata. Ritidom brun negricios, adanc brazdat. Coroana profunda si larga, cu ramuri viguroase, noduroase, intinse orizontal, putand acoperi la dezvoltarea maxima 200-300 mp. Lujerii anuali, vigurosi, muchiati, bruni-maslinii, glabri, cu lenticele mici, rare.

 
Kohleria

Plante erbacee sau arbustive, perene, 20-150 cm inaltime. Tulpina erecta sau ascendenta, ramificata sau nu, pubescenta, glabra catre baza. Frunze opuse sau in verticile de cate 3, petiolate; lamina ovat-lanceolata, pubescenta. Inflorescenta terminala sau axilara, cu bractei foliare, flori axilare solitare in umbele sau cime sesile ori pedunculate.

 
Malus floribunda Siebold

Arbore deciduu de 4-10 m inaltime, originar din Japonia. Scoarta neteda, rosie-bruna pana la gri, pe ramurile mai batrane devine gri-bruna. Muguri floriferi sunt rosii. Frunze ovat-eliptice, alterne, marigini adanc serate, petiolate, verde inchis vara, galbene toamna, 4-8 cm lungime; nervatiune penata.

 
Leycesteria formosa Wall.

Leycesteria formosa, originar din Himalaya si sud-vestul Chinei. Este cultivata ca specie ornamentala de gradini.

 
Albizzia julibrissin

Albizzia julibrissin - cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini, in grupuri de cate 3, sau in aliniamente stradale.

Genul a fost denumit de catre Antonio Duranzzini, in 1772 dupa italianul Filippo degli Albizzi.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Orhidee salbatice

Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.

 
Fara cuvinte

Astazi in gradina

 
Gradina din ghivece

Acum ca a venit caldura toata lumea vrea sa isi infrumuseteze terasele, balcoanele si ferestrele casei, de aceea am cautat cateva idei care sa ne incante privirea.

 
Spinul lui Hristos

Cand norocul iti surade, toate semintele germineaza :)

 
Soare!!!

Soare… in sfarsit a iesit doritul soare, in sera se vad bine primele frunzulite la garofite, rosii, mazare decorativa. 

 

Categorii

Link-uri