27
Mar
2009
Fraxinus excelsior - frasin
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Fraxinus excelsior

Denumiri populare – comune ash, frasin, frassino comune, vovul, uar, frascen.

Origine si distributie  – originar din Europa si Asia Mica. Exigent fata de apa, se gaseste in locuri umede de la deal, pe langa cursurile de apa.

Descriere – arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi. Frunzele imparipenat-compuse, lungi de 30-40 cm, cu 5-11 foliole, sesile, oblongi pana la oblongi lanceolate, de 7-11 cm lungime fiecare, lung acuminate, la baza cuneate, crenat serate, pe fata verzi inchis, pe dos verzi palid, glabre. Flori poligame, fara invelis floral, apar inainte de infrunzire, in luna aprilie. Fruct samara lanceolata, 2,5-4 cm  x 6-8 mm, varf obtuz sau emarginat, cu aripa decurenta spre baza, raman pe planta in timpul iernii. Maturatia semintelor are loc toamna, iar diseminarea, primavara. Longevitate, 200 ani, cu lastarire puternica.

Rata de crestere – repede.

Cerinte – specie moderat termofila, nu rezista la gerurile mari din timpul iernii; prefera expozitii insorite, o usoara umbrire, venita lateral, de la ceilalti arbori nu ii dauneaza. Pretentios la sol, se dezvolta bine pe soluri profunde, bine drenate, reavene, bogate in carbonati, aluvionare, caracteristice luncilor, unde suporta chiar si inundatiile, ca si pe solurile brune-roscate.

Management – are nevoie de mici tunderi de intretinere.

Propagare – prin seminte si altoire. Semintele trebuie stratificate, la temperaturi mici, 5 ˚C; germinarea are loc dupa unu-doi ani, la temperaturi de 18-20 ˚C.

Boli si daunatori – Lytta vescicatoria, ataca frunzele hranindu-se cu limbul; Lepersinus fraxini, fac galeri in scoarta; Tomostethus melanopygus se hranesc cu frunzele, lasand doar nervurile; Fomes ignarius ataca lemnul; Phytophthora omnivora ataca plantele tinere cu leziuni necrotice la colet; Microsphaera alni ataca frunzele de pe lujeri anuali, provocand aparitia unei panze prafoase.

Parteneri naturali si de gradinaForsythia, Fraxinus ornus, Jasminum, Ligustrum vulgare, Populus alba, Quercus robus, Syringa vulgaris.

Cultivaruri si varietati –  ‘Angustifolia’ – specie cu foliolele mai alungite decat cele ale speciei tip; ‘Argentea’ – arbore cu frunze puternic variegate cu alb sau in totalitate albe; ‘Diversifolia’ – coroana mai ingusta, frunze frumoase, simple sau uneori tripartite, dintate; ‘Pendula’ - arbore de talie mai mica, cu coroana pletoasa, larga, cu ramurile atarnand pana la sol; ‘Pendula Variegata’ – creste greu, deriva din cultivarul ‘Pendula’.

Proprietati si Utilizari – specie de interes forestier si ornamental. Produce un lemn de calitate superioara, alb, galbui, elastic, rezistent, durabil, greu, cu aspect matasos, ce se prelucreaza bine si se lustruieste frumos. Este folosit pentru mobile, furniruri, echipament sportiv. Lemnul cu inele de crestere sinuoase, denumit frasin cret, este foarte apreciat, fiind intrebuintat pentru mobile de lux. Ca arbore ornamental, avand un frunzis bogat, se planteaza in parcuri, pe peluze, alei, garduri vii, fiind rezistent la poluarea atmosferica, la fum si la arsita. Din frunze si scoarta se extrag principii active cu utilizare terapeutica in medicina umana si veterinara.

Scoarta de pe ramuri, frunzele si fructele au proprietati antireumatice, diaforeice, diuretice si laxative.

Scoarta se recolteaza primavara, cand intra in vegetatie, de pe ramuri de 3-4 ani; frunzele se recolteaza in iunie-iulie; fructele se culeg in august-septembrie. Toate se usuca la umbra in straturi subtiri si se conserva in saci de hartie.

Frunzele au proprietati diuretice, antireumatice si de regulator intestinal. Se face o infuzie din 2 g frunze uscate in 100 ml apa si se beau doua-trei cesti pe zi. Tot din frunze se poate face si o tinctura vinoasa din 4 g frunze in 100 ml vin alb, se lasa la macerat 8 zile, si se bea un paharel la masele proncipale.

Infuzie din 8 g frunze in 100 ml apa, se aplica comprese pe partile dureroase (reumatice).

Din scoarta se face un decoct din 2 g in 100 ml apa, se beau doua-trei cesti pe zi pentru scaderea febrei.

4 g fructe in 100 ml apa se face un decoct si se bea o cana pe zi, ca laxativ.

Mit, Legenda si Folclor – in antichitate fructele erau puse la conservat cu sare si otet, pentru a fi folosite ca condiment.

Bibliografie

J.R. Packham, D.J. Harding, G.M. Hilton, R.A. Stuttard – Functional Ecology of Woodlands and Forests – Springer, 1992

Juliette de Bairacli-Levy – The Complete Herbal Handbook for Farm and Stable – Faber and Faber, 19991

M. Forrest – Landscape Trees and Shrubs Selection, Use and Management – CABI Publiching, 2006

Ronald Houtman – Variegated Trees and Shrubs – Timber Press, 2004

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Rosmarinus officinalis L.

Arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare

 
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Plantele, femeia si durerile menstruale

Vitex agnus-castus L. – Se folosesc fructele mature si uscate. O infuzie din aceste fructe poate ajuta cand va simtiti nervos, in fazele pre-menstruale, in perioada menstruala, in menopauza, creste cantitatea de lapte matern, utila impotriva acneei.

 
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Laurus nobilis

Laurus nobilis - pe timpul grecilor si a ramanilor, ramurile de dafin erau folosite pentru a face coroane pentru capul eroilor, si  in onoarea poetilor.

 
Arbori si arbusti
Symphoricarpos - hurmuz

Arbusti decidui, prostati sau erecti, 90-120 cm; originari din U.S.. Mugure solzos, 1,5 mm lungime. Frunze simple, opuse, scurt petiolate, 7 cm lungime. Inflorescenta racem. Flori campanulate, in raceme mici. Tubul caliciului usor globos; corola campanulata, 4-5 lobi. Fruct drupa, 1-1,5 cm diametru; S. albus si S. occidentalis fructe albe, S. orbiculatus fructe roz-coral. Un fruct contine doua seminte oblonge.

 
Pavonia multiflora

 Genul apartine familiei Malvaceae, tribul Malvavisceae, care este caracterizat prin numarul de stil-uri care este dublu fata de cel al carpelelor.

 
Melia azedarach L.

Numele genului, Melia, deriva din greaca, iar ‘azedarach’, cuvant din Persia si inseamna ‘arbore nobil’.

Denumirii populare: Engleza: bread tree, Persian liliac, China berry; Nepal: bakaino; Tibet: smag sing.

Distrubuire – in Nepal la 700-1700 m altitudine in apropierea satelor: in Iran Afghanistan, Pakistan, India, Bhutan si China.

 
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Prunus laurocerasus L.

Arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt.

 
Magnoliopsida
Arnica montana

Arnica montana - originara din Europa, Siberia, creste prin fanete, pasuni, tufarisuri de la 500 m pana la 2200 m altitudine.

 
Dryas octopetala

Dryas octopetala - originara din Europa, Asia de Nord si America de Nord, creste pe stancarii calcaroase, grohotisuri, morene si aluviuni din etajul alpin, in asociatii cu Arenaria obtusiloba, Oxytropis deflexa, Poa alpina, Potentilla diversifolia, Saxifraga nivalis.

 
Aubrieta deltoidea

Aubrieta deltoidea - planta perena, originara din sud-estul Europei, creste pe coaste rocioase, pana la 1600 m altitudine.

 
Abutilon darwinii

Abutilon darwinii - arbust ornamental originar din S Braziliei. In climatele calde se cultiva ca planta ornamentala in parcuri si gradini, in climatele reci se cultiva in ghivece, pentru sera sau de interior.

 
Salvia nemorosa

Salvia nemorosa - specie perena, originara din sud-estul Europei, cu un areal mai bogat in regiunea Carpatico-Danubiana, creste pe pasuni aride, de la campie pana la 1000 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri