27
Mar
2009
Fraxinus excelsior - frasin
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Fraxinus excelsior

Denumiri populare – comune ash, frasin, frassino comune, vovul, uar, frascen.

Origine si distributie  – originar din Europa si Asia Mica. Exigent fata de apa, se gaseste in locuri umede de la deal, pe langa cursurile de apa.

Descriere – arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi. Frunzele imparipenat-compuse, lungi de 30-40 cm, cu 5-11 foliole, sesile, oblongi pana la oblongi lanceolate, de 7-11 cm lungime fiecare, lung acuminate, la baza cuneate, crenat serate, pe fata verzi inchis, pe dos verzi palid, glabre. Flori poligame, fara invelis floral, apar inainte de infrunzire, in luna aprilie. Fruct samara lanceolata, 2,5-4 cm  x 6-8 mm, varf obtuz sau emarginat, cu aripa decurenta spre baza, raman pe planta in timpul iernii. Maturatia semintelor are loc toamna, iar diseminarea, primavara. Longevitate, 200 ani, cu lastarire puternica.

Rata de crestere – repede.

Cerinte – specie moderat termofila, nu rezista la gerurile mari din timpul iernii; prefera expozitii insorite, o usoara umbrire, venita lateral, de la ceilalti arbori nu ii dauneaza. Pretentios la sol, se dezvolta bine pe soluri profunde, bine drenate, reavene, bogate in carbonati, aluvionare, caracteristice luncilor, unde suporta chiar si inundatiile, ca si pe solurile brune-roscate.

Management – are nevoie de mici tunderi de intretinere.

Propagare – prin seminte si altoire. Semintele trebuie stratificate, la temperaturi mici, 5 ˚C; germinarea are loc dupa unu-doi ani, la temperaturi de 18-20 ˚C.

Boli si daunatori – Lytta vescicatoria, ataca frunzele hranindu-se cu limbul; Lepersinus fraxini, fac galeri in scoarta; Tomostethus melanopygus se hranesc cu frunzele, lasand doar nervurile; Fomes ignarius ataca lemnul; Phytophthora omnivora ataca plantele tinere cu leziuni necrotice la colet; Microsphaera alni ataca frunzele de pe lujeri anuali, provocand aparitia unei panze prafoase.

Parteneri naturali si de gradinaForsythia, Fraxinus ornus, Jasminum, Ligustrum vulgare, Populus alba, Quercus robus, Syringa vulgaris.

Cultivaruri si varietati –  ‘Angustifolia’ – specie cu foliolele mai alungite decat cele ale speciei tip; ‘Argentea’ – arbore cu frunze puternic variegate cu alb sau in totalitate albe; ‘Diversifolia’ – coroana mai ingusta, frunze frumoase, simple sau uneori tripartite, dintate; ‘Pendula’ - arbore de talie mai mica, cu coroana pletoasa, larga, cu ramurile atarnand pana la sol; ‘Pendula Variegata’ – creste greu, deriva din cultivarul ‘Pendula’.

Proprietati si Utilizari – specie de interes forestier si ornamental. Produce un lemn de calitate superioara, alb, galbui, elastic, rezistent, durabil, greu, cu aspect matasos, ce se prelucreaza bine si se lustruieste frumos. Este folosit pentru mobile, furniruri, echipament sportiv. Lemnul cu inele de crestere sinuoase, denumit frasin cret, este foarte apreciat, fiind intrebuintat pentru mobile de lux. Ca arbore ornamental, avand un frunzis bogat, se planteaza in parcuri, pe peluze, alei, garduri vii, fiind rezistent la poluarea atmosferica, la fum si la arsita. Din frunze si scoarta se extrag principii active cu utilizare terapeutica in medicina umana si veterinara.

Scoarta de pe ramuri, frunzele si fructele au proprietati antireumatice, diaforeice, diuretice si laxative.

Scoarta se recolteaza primavara, cand intra in vegetatie, de pe ramuri de 3-4 ani; frunzele se recolteaza in iunie-iulie; fructele se culeg in august-septembrie. Toate se usuca la umbra in straturi subtiri si se conserva in saci de hartie.

Frunzele au proprietati diuretice, antireumatice si de regulator intestinal. Se face o infuzie din 2 g frunze uscate in 100 ml apa si se beau doua-trei cesti pe zi. Tot din frunze se poate face si o tinctura vinoasa din 4 g frunze in 100 ml vin alb, se lasa la macerat 8 zile, si se bea un paharel la masele proncipale.

Infuzie din 8 g frunze in 100 ml apa, se aplica comprese pe partile dureroase (reumatice).

Din scoarta se face un decoct din 2 g in 100 ml apa, se beau doua-trei cesti pe zi pentru scaderea febrei.

4 g fructe in 100 ml apa se face un decoct si se bea o cana pe zi, ca laxativ.

Mit, Legenda si Folclor – in antichitate fructele erau puse la conservat cu sare si otet, pentru a fi folosite ca condiment.

Bibliografie

J.R. Packham, D.J. Harding, G.M. Hilton, R.A. Stuttard – Functional Ecology of Woodlands and Forests – Springer, 1992

Juliette de Bairacli-Levy – The Complete Herbal Handbook for Farm and Stable – Faber and Faber, 19991

M. Forrest – Landscape Trees and Shrubs Selection, Use and Management – CABI Publiching, 2006

Ronald Houtman – Variegated Trees and Shrubs – Timber Press, 2004

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Symphytum officinale - tataneasa

Specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara

 
Marrubium vulgare - voronic

Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime.

 
Bellis perennis L. - banutei

Erbacee perena, prostrata, pubescenta, 12-20 cm inaltime. Rizom scurt, radacini fibroase. Frunze dispuse in rozeta bazala, suprafata acoperita cu peri glandulari; limb spatulat, margine crenata; nervura mediana evidenta; petiol aripat. Inflorescente solitare, 1.5-3 cm diametru; involucru 3-8 mm inaltime, bractee ovate sau ovale

 
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Arbori si arbusti
Schefflera arboricola

Arbust sempervirescent, 3-4 m inaltime. Frunze alterne, lung-petiolate, palmat-compuse, cu 7-9 foliole, coriacee; foliole obovate, glabre, margine intreaga, nervatiune penata; petiol subtire, 12-15 cm lungime. Inflorescenta terminala, glabra, 20 cm lungime; flori in raceme aranjate in umbele, 0.7-1 cm diametru; pedicel 5-8 mm lungime. Fruct drupa, ovoida, portocalie, 5 x 4 mm.

 
Cyphomandra betacea

Cyphomandra betacea - arbore mic, originar din Peru si Cile, in padurile tropicale, de la 700-2000 m altitudine. Este cultivat in Brazilia, Argentina, Columbia, Venezuela si Noua Zeelanda pentru fructele sale comestibile, sau ca arbore ornamental. Fructele pot fi consumate coapte sau crude, in salate si deserturi. Este indicat ca semintele si coaja sa fie indepartate. Fructele contin proteine, vitamina C si E, vitamina A. 

 
Jasminum nudiflorum Lindl.

Specie decidua originara din China. Tulpini verzi, 60-90 cm inaltime, 1-2 m diametru; muchiate; formeaza radacini adventive. Muguri florali maronii-rosietici, ovoizi. Frunze decidue, opuse, penat-compuse, 3 foliole oblonge; sesile. Flori solitare, 6 petale, 1-2 cm diametru. Perioada de inflorire ianuarie-martie, inainte de infrunzire. Fruct baca, carnos, negru la maturatie.

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Buxus sempervirens

Buxus sempervirens - arbust sempervirescent, originar din nordul Africii, Asia si Europa, pana la 800 m altitudine. Creste in padurile rare de foioase, pe substraturi calcaroase in expoziti insorite, in asociatie cu Cotoneaster integerrimus, Pyrus pyraster, Prunus spinosa si Amelanchier rotundifolia.

 
Magnoliopsida
Malus floribunda Siebold

Arbore deciduu de 4-10 m inaltime, originar din Japonia. Scoarta neteda, rosie-bruna pana la gri, pe ramurile mai batrane devine gri-bruna. Muguri floriferi sunt rosii. Frunze ovat-eliptice, alterne, marigini adanc serate, petiolate, verde inchis vara, galbene toamna, 4-8 cm lungime; nervatiune penata.

 
Nicotiana tabacum - tutun

Nicotiana tabacum - erbacee anuala, terofita. Cel mai cunoscut produs obtinut sunt tigarile.

 
Plantago media L.

Plantago media - planta erbacee perena, originara din Europa si Asia, creste pe pasuni aride, de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Bergenia crassifolia (L.) Fritsch.

Erbacee perena, formeaza o tufa bazala de frunze sempervirescente; tulpini florifere pana la 50 cm inaltime, purpurii inchise. Frunze 25 cm latime, limb obovat sau eliptic, margine intreaga, baza cuneata, varf obtuz; petiol lung, 3-9 cm lungime. Inflorescenta panicul, flori roz-inchis sau roz-deschis.

 
Viburnum rhytidophyllum

Viburnum rhytidophyllum - specie originara din China, sempervirescenta, ornamentala, cultivata in parcuri, pe marginea drumurilor sau pentru garduri vi.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri