27
Mar
2009
Fraxinus excelsior - frasin
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Fraxinus excelsior

Denumiri populare – comune ash, frasin, frassino comune, vovul, uar, frascen.

Origine si distributie  – originar din Europa si Asia Mica. Exigent fata de apa, se gaseste in locuri umede de la deal, pe langa cursurile de apa.

Descriere – arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi. Frunzele imparipenat-compuse, lungi de 30-40 cm, cu 5-11 foliole, sesile, oblongi pana la oblongi lanceolate, de 7-11 cm lungime fiecare, lung acuminate, la baza cuneate, crenat serate, pe fata verzi inchis, pe dos verzi palid, glabre. Flori poligame, fara invelis floral, apar inainte de infrunzire, in luna aprilie. Fruct samara lanceolata, 2,5-4 cm  x 6-8 mm, varf obtuz sau emarginat, cu aripa decurenta spre baza, raman pe planta in timpul iernii. Maturatia semintelor are loc toamna, iar diseminarea, primavara. Longevitate, 200 ani, cu lastarire puternica.

Rata de crestere – repede.

Cerinte – specie moderat termofila, nu rezista la gerurile mari din timpul iernii; prefera expozitii insorite, o usoara umbrire, venita lateral, de la ceilalti arbori nu ii dauneaza. Pretentios la sol, se dezvolta bine pe soluri profunde, bine drenate, reavene, bogate in carbonati, aluvionare, caracteristice luncilor, unde suporta chiar si inundatiile, ca si pe solurile brune-roscate.

Management – are nevoie de mici tunderi de intretinere.

Propagare – prin seminte si altoire. Semintele trebuie stratificate, la temperaturi mici, 5 ˚C; germinarea are loc dupa unu-doi ani, la temperaturi de 18-20 ˚C.

Boli si daunatori – Lytta vescicatoria, ataca frunzele hranindu-se cu limbul; Lepersinus fraxini, fac galeri in scoarta; Tomostethus melanopygus se hranesc cu frunzele, lasand doar nervurile; Fomes ignarius ataca lemnul; Phytophthora omnivora ataca plantele tinere cu leziuni necrotice la colet; Microsphaera alni ataca frunzele de pe lujeri anuali, provocand aparitia unei panze prafoase.

Parteneri naturali si de gradinaForsythia, Fraxinus ornus, Jasminum, Ligustrum vulgare, Populus alba, Quercus robus, Syringa vulgaris.

Cultivaruri si varietati –  ‘Angustifolia’ – specie cu foliolele mai alungite decat cele ale speciei tip; ‘Argentea’ – arbore cu frunze puternic variegate cu alb sau in totalitate albe; ‘Diversifolia’ – coroana mai ingusta, frunze frumoase, simple sau uneori tripartite, dintate; ‘Pendula’ - arbore de talie mai mica, cu coroana pletoasa, larga, cu ramurile atarnand pana la sol; ‘Pendula Variegata’ – creste greu, deriva din cultivarul ‘Pendula’.

Proprietati si Utilizari – specie de interes forestier si ornamental. Produce un lemn de calitate superioara, alb, galbui, elastic, rezistent, durabil, greu, cu aspect matasos, ce se prelucreaza bine si se lustruieste frumos. Este folosit pentru mobile, furniruri, echipament sportiv. Lemnul cu inele de crestere sinuoase, denumit frasin cret, este foarte apreciat, fiind intrebuintat pentru mobile de lux. Ca arbore ornamental, avand un frunzis bogat, se planteaza in parcuri, pe peluze, alei, garduri vii, fiind rezistent la poluarea atmosferica, la fum si la arsita. Din frunze si scoarta se extrag principii active cu utilizare terapeutica in medicina umana si veterinara.

Scoarta de pe ramuri, frunzele si fructele au proprietati antireumatice, diaforeice, diuretice si laxative.

Scoarta se recolteaza primavara, cand intra in vegetatie, de pe ramuri de 3-4 ani; frunzele se recolteaza in iunie-iulie; fructele se culeg in august-septembrie. Toate se usuca la umbra in straturi subtiri si se conserva in saci de hartie.

Frunzele au proprietati diuretice, antireumatice si de regulator intestinal. Se face o infuzie din 2 g frunze uscate in 100 ml apa si se beau doua-trei cesti pe zi. Tot din frunze se poate face si o tinctura vinoasa din 4 g frunze in 100 ml vin alb, se lasa la macerat 8 zile, si se bea un paharel la masele proncipale.

Infuzie din 8 g frunze in 100 ml apa, se aplica comprese pe partile dureroase (reumatice).

Din scoarta se face un decoct din 2 g in 100 ml apa, se beau doua-trei cesti pe zi pentru scaderea febrei.

4 g fructe in 100 ml apa se face un decoct si se bea o cana pe zi, ca laxativ.

Mit, Legenda si Folclor – in antichitate fructele erau puse la conservat cu sare si otet, pentru a fi folosite ca condiment.

Bibliografie

J.R. Packham, D.J. Harding, G.M. Hilton, R.A. Stuttard – Functional Ecology of Woodlands and Forests – Springer, 1992

Juliette de Bairacli-Levy – The Complete Herbal Handbook for Farm and Stable – Faber and Faber, 19991

M. Forrest – Landscape Trees and Shrubs Selection, Use and Management – CABI Publiching, 2006

Ronald Houtman – Variegated Trees and Shrubs – Timber Press, 2004

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore

Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee.

 
Luffa cylindrica

Erbacee anuala, volubila, monoica. Tulpina pentagonala in sectiune, 6 m inaltime. Frunze alterne, 5-7 lobata, baza cordata, varf acut sau acuminat, margini iregulat dintate, 5-7 nervuri, limb 15 x 15 cm; petiol 10 cm lungime, paros. Flori monoice, in cime axilare, lung-pedunculate, galbene, 8 cm diametru.

 
Hedeoma pulegioides

Tulpina foarte subtire, erecta, ramificata, fin pubescenta, 15-45 cm inaltime. Frunze ovate pana la obovat-oblonge, petiolate, slab serate, varf obtuz, baza ingusta, glabre, slab pubescente, subtiri; frunzele superioare sunt mai mici. Flori in buchete, axilare; pedicel pubescent, mai mici sau egale cu caliciul; caliciu pubescent, 3 lobi scurti si 2 lobi mai lungi. Corola alba sau albastru-violet. Infloreste in iulie-septembrie.

 
Calendula officinalis L. - galbenele

Tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm.

 
Lycium barbarum - catina de garduri

Arbust spinos, 1-3 m inaltime; tulpini pendente.. Frunze alterne, glabre, scurt petiolate; limb ovat-eliptic, varf acut, baza cuneata, margini intregi, 1-5.5 x 0.5-1.5 cm. Flori hermafrodite, axilare, solitare sau in grupuri; caliciu 0.3-0.4 cm lungime, cu 5 lobi sau bilabiat; corola infundibuliforma, 1-1.2 cm, mov pal, petale puternic reflexe

 
Arbori si arbusti
Menziesia ferruginea Smith

Arbust 1-2 m inaltime; lujeri subtiri, rosi-maronii, putin pubescente; muguri in buchete terminale; scoarta rosie-maronie pana la gri-maro, subtire, devine solzoasa. Frunze alterne, decidue, nervatiune penate, obovat-eliptice, 3-6 cm lungime, verde inchis pe partea superioara si verde pal pe dos, margini intregi sau serate.

 
Sambucus nigra L. - soc

Sambucus nigra - arbust sau arbore mic, originar din Europa, Germania si Polonia, dar este naturalizat si in USA. Creste in locuri umbroase, pietroase, amestecate cu pamant bogat in humus.

 
Crataegus monogyna

Crataegus monogyna - arbore sau arbust, originar din Europa, Africa de N si Asia, creste prin paduri, poieni si tufisuri, vegeteaza din regiunea de stepa si silvostepa pana la 1400 m altitudine.

 
Camellia japonica

Specie sempervirescenta, ornamentala care apartine familiei Theaceae, originara din Estul Asiei; originea este controversata, de unii fiind considerata indigena din Japonia si, de alti, din China. A fost introdusa in Europa de catre portughezi in 1542 si s-a raspandit repede in Spania, Anglia, Franta si Italia; in Statele Unite la inceputul secolului al 18-lea, si in Australia la mijlocul secolului al 19-lea.

 
Chorisia speciosa

Arbore deciduu, 9-18 m inaltime, coroana iregulata, sferica, piramidala. Scoarta este subtire, verde; prezinta ghimpi gri pe trunchi si ramuri. Frunze alterne, palmat-compuse, 5-7 foliole; foliole eliptice, margine serata, nervatiune penata, verzi, toamna raman tot verzi. Flori solitare, axilare, hermafrodite, pentamere, actinomorfe, roz sau albe.

 
Magnoliopsida
Dovyalis caffra

Dovyalis caffra – fructe comestibile, cu continut ridicat de vitamina C (80-120 mg/g), potasiu (600 mg), se pot face dulceturi si jeleuri

 
Convolvulus tricolor L.

Convolvulus tricolor - originara din Spania, Portugalia si Sicilia, si nordul Africii.

 
Melittis melissophyllum

Melittis melissophyllum - specie perena, ierbacee raspanidta in toata Europa, creste in paduri si tufarisuri, in subzona stejarului si a fagului, pana la 1200 m altitudine.

 
Caragana arborescens

Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Scoarta gri; ramurile tinere sunt galben-verzui. Frunze alterne; paripenat-compuse, 4-6 perechi de foliole oval-eliptice, 10-35 mm lungime; verzi inchis vara si galbene toamna; 5-10 cm lungime; stiple spinescente. Flori solitare; corola galbena, 20-25 mm lungime; cresc la axila frunzelor; infloresc din mai - iunie.

 
Minuartia rostrata

Minuartia rostrata - planta erbace, anuala, originara din SV Europei, creste pe stanci, locuri aride, de la 850 pana la 2800 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri