27
Mar
2009
Fraxinus excelsior - frasin
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Fraxinus excelsior

Denumiri populare – comune ash, frasin, frassino comune, vovul, uar, frascen.

Origine si distributie  – originar din Europa si Asia Mica. Exigent fata de apa, se gaseste in locuri umede de la deal, pe langa cursurile de apa.

Descriere – arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi. Frunzele imparipenat-compuse, lungi de 30-40 cm, cu 5-11 foliole, sesile, oblongi pana la oblongi lanceolate, de 7-11 cm lungime fiecare, lung acuminate, la baza cuneate, crenat serate, pe fata verzi inchis, pe dos verzi palid, glabre. Flori poligame, fara invelis floral, apar inainte de infrunzire, in luna aprilie. Fruct samara lanceolata, 2,5-4 cm  x 6-8 mm, varf obtuz sau emarginat, cu aripa decurenta spre baza, raman pe planta in timpul iernii. Maturatia semintelor are loc toamna, iar diseminarea, primavara. Longevitate, 200 ani, cu lastarire puternica.

Rata de crestere – repede.

Cerinte – specie moderat termofila, nu rezista la gerurile mari din timpul iernii; prefera expozitii insorite, o usoara umbrire, venita lateral, de la ceilalti arbori nu ii dauneaza. Pretentios la sol, se dezvolta bine pe soluri profunde, bine drenate, reavene, bogate in carbonati, aluvionare, caracteristice luncilor, unde suporta chiar si inundatiile, ca si pe solurile brune-roscate.

Management – are nevoie de mici tunderi de intretinere.

Propagare – prin seminte si altoire. Semintele trebuie stratificate, la temperaturi mici, 5 ˚C; germinarea are loc dupa unu-doi ani, la temperaturi de 18-20 ˚C.

Boli si daunatori – Lytta vescicatoria, ataca frunzele hranindu-se cu limbul; Lepersinus fraxini, fac galeri in scoarta; Tomostethus melanopygus se hranesc cu frunzele, lasand doar nervurile; Fomes ignarius ataca lemnul; Phytophthora omnivora ataca plantele tinere cu leziuni necrotice la colet; Microsphaera alni ataca frunzele de pe lujeri anuali, provocand aparitia unei panze prafoase.

Parteneri naturali si de gradinaForsythia, Fraxinus ornus, Jasminum, Ligustrum vulgare, Populus alba, Quercus robus, Syringa vulgaris.

Cultivaruri si varietati –  ‘Angustifolia’ – specie cu foliolele mai alungite decat cele ale speciei tip; ‘Argentea’ – arbore cu frunze puternic variegate cu alb sau in totalitate albe; ‘Diversifolia’ – coroana mai ingusta, frunze frumoase, simple sau uneori tripartite, dintate; ‘Pendula’ - arbore de talie mai mica, cu coroana pletoasa, larga, cu ramurile atarnand pana la sol; ‘Pendula Variegata’ – creste greu, deriva din cultivarul ‘Pendula’.

Proprietati si Utilizari – specie de interes forestier si ornamental. Produce un lemn de calitate superioara, alb, galbui, elastic, rezistent, durabil, greu, cu aspect matasos, ce se prelucreaza bine si se lustruieste frumos. Este folosit pentru mobile, furniruri, echipament sportiv. Lemnul cu inele de crestere sinuoase, denumit frasin cret, este foarte apreciat, fiind intrebuintat pentru mobile de lux. Ca arbore ornamental, avand un frunzis bogat, se planteaza in parcuri, pe peluze, alei, garduri vii, fiind rezistent la poluarea atmosferica, la fum si la arsita. Din frunze si scoarta se extrag principii active cu utilizare terapeutica in medicina umana si veterinara.

Scoarta de pe ramuri, frunzele si fructele au proprietati antireumatice, diaforeice, diuretice si laxative.

Scoarta se recolteaza primavara, cand intra in vegetatie, de pe ramuri de 3-4 ani; frunzele se recolteaza in iunie-iulie; fructele se culeg in august-septembrie. Toate se usuca la umbra in straturi subtiri si se conserva in saci de hartie.

Frunzele au proprietati diuretice, antireumatice si de regulator intestinal. Se face o infuzie din 2 g frunze uscate in 100 ml apa si se beau doua-trei cesti pe zi. Tot din frunze se poate face si o tinctura vinoasa din 4 g frunze in 100 ml vin alb, se lasa la macerat 8 zile, si se bea un paharel la masele proncipale.

Infuzie din 8 g frunze in 100 ml apa, se aplica comprese pe partile dureroase (reumatice).

Din scoarta se face un decoct din 2 g in 100 ml apa, se beau doua-trei cesti pe zi pentru scaderea febrei.

4 g fructe in 100 ml apa se face un decoct si se bea o cana pe zi, ca laxativ.

Mit, Legenda si Folclor – in antichitate fructele erau puse la conservat cu sare si otet, pentru a fi folosite ca condiment.

Bibliografie

J.R. Packham, D.J. Harding, G.M. Hilton, R.A. Stuttard – Functional Ecology of Woodlands and Forests – Springer, 1992

Juliette de Bairacli-Levy – The Complete Herbal Handbook for Farm and Stable – Faber and Faber, 19991

M. Forrest – Landscape Trees and Shrubs Selection, Use and Management – CABI Publiching, 2006

Ronald Houtman – Variegated Trees and Shrubs – Timber Press, 2004

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Lycium barbarum - catina de garduri

Arbust spinos, 1-3 m inaltime; tulpini pendente.. Frunze alterne, glabre, scurt petiolate; limb ovat-eliptic, varf acut, baza cuneata, margini intregi, 1-5.5 x 0.5-1.5 cm. Flori hermafrodite, axilare, solitare sau in grupuri; caliciu 0.3-0.4 cm lungime, cu 5 lobi sau bilabiat; corola infundibuliforma, 1-1.2 cm, mov pal, petale puternic reflexe

 
Allium cepa L. - ceapa

Erbacee bienala; bulb alb, auriu, rosu sau violaceu, 5-8 x 3-10 cm. Frunze persistente, 4-10, fistuloase, 30-100 x 3-20 mm. Inflorescenta umbela persistenta, erecta, compacta; spate caduce, ovate, ± egal, varf acut pana la acuminat.

 
Luffa cylindrica

Erbacee anuala, volubila, monoica. Tulpina pentagonala in sectiune, 6 m inaltime. Frunze alterne, 5-7 lobata, baza cordata, varf acut sau acuminat, margini iregulat dintate, 5-7 nervuri, limb 15 x 15 cm; petiol 10 cm lungime, paros. Flori monoice, in cime axilare, lung-pedunculate, galbene, 8 cm diametru.

 
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Arbori si arbusti
Yucca aloifolia

Yucca aloifolia - este originara din Mexic, creste in zonele de coasta, in padurile de pin, impreuna cu Yucca gloriosa, Yucca filamentosa, Opuntia ficus-indica, Sabal etonia si Sabal palmetto, pana la 1800 m altitudine.

 
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Alnus incana (L.) Moench - anin alb

Arbore sau arbust manoic, care poate ajunge 20 m, cu tulpina adeseori stramba, coroana cu ramuri groase, ascendente, frunzis bogat, lujerii în tinerete cenusii, pubescenti. Scoarta neteda, lucioasa, cenusie albicioasa, la exemplarele batrane, spre baza cu crapaturi putin adanci. Frunzele lat eliptice pana la ovate, de 4-10 cm lungime, 4-6 cm latime, la baza rotunjite, dublu dintate si lobulate, varf ascutit, pe fata verzi cenusii, pe dos albe cenusii, paroase; dispuse altern.

 
Calophyllum inophyllum

Arbore. Tulpina groasa, iregulat ramificata, 8-20 m inaltime; trunchi mic cu scoarta aspra si neagra; ramuri orizontale. Frunze opuse, verde inchis; limb eliptic, 10-20 x 6-9 cm, baza rotunda, varf rotund, margina intreaga; nervuri paralele si perpendiculare pe nervura mijlocie. Flori in cime axilare de 4-15 flori; rahisul inflorescentei este alb-crem; flori albe, 2.5 cm diametru si 0.8-1.4 cm lungime.

 
Abutilon darwinii

Abutilon darwinii - arbust ornamental originar din S Braziliei. In climatele calde se cultiva ca planta ornamentala in parcuri si gradini, in climatele reci se cultiva in ghivece, pentru sera sau de interior.

 
Magnoliopsida
Madhuca longifolia Macb.

Arbore deciduu, 20 m inaltime, coroana rotunda. Frunze alterne, eliptice, 7.5-13 cm, margine intreaga, varf acut; 10-12 perechi de nervuri; petiol 1-2 cm lungime. Flori axilare, crem, fragrante; caliciul acoperit cu peri densi; corola galben pal, 1 cm lungime, 6-12 petale

 
Anemone hupehensis var. japonica

Anemone hupehensis var. japonica - specie originara din China si Japonia; a fost descrisa pentru prima data de catre Carl Thunberg in Flora Japonica.

 
Silene acaulis

Erbacee perena. Tulpina florala erecta, 3-15 cm inaltime. Frunze bazale, dese, imbricate, lamina lanceolata, 0.4-1.5 cm x 0.8-2.0 mm, margini cartilaginoase, varf acut, glabra, scabra. Flori solitare, bisexuate sau unisexuate. Pedicel 2-40 mm.

 
Nigella arvensis

Nigella arvensis - specie anuala, creste pe samanaturi de cereale, araturi, marginea semanaturilor si drumurilor, pe soluri argiloase sau nisipoase, de la campie pana la munte.

 
Euphorbis heliscopia

Euphorbis heliscopia - originara din Europa, Asia si Africa de Nord, creste prin locuri ruderale si cultivate, gradini, de la campie pana in zona subalpina.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri