28
Ian
2009
Fraxinus ornus - mojdrean
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Fraxinus ornus

Sinonime

Denumiri populare – mojdrean; engleza: manna, manna ash, flake manna, flowering ash; franceza: orne à manne; germana: Manna-Esche; italiana: orniello, frassino minore, frasino da manna; spaniola: manà de Calabria.

Distributie si Habitat – originar din Europa de Sud, Asia Mica, creste in paduri, tufarisuri, coaste insorite, in regiunea de campie si de dealuri mai ales pe soluri calcaroase, uneori pietroase.

Descriere – arbust sau arbore inalt, 4-10 m inaltime. Lujeri anuali bruni cenusii sau brun galbui. Muguri cenusii, fin tomentosi. Frunze lungi de 20-25 cm, cu 7-9 foliole petiolate sau aproape sesile, eliptice, ovate pana la ovat-lanceolate, la varf acuminate sau acute, la baza scurt cuneate sau rotunjite, margini serate sau crenat serate, pe fata glabre, pe dos pe nervura principala ruginiu paroase, mai rar glabre. Flori in panicule terminale la inceput erecte, apoi pendule. Caliciu de 1 mm lungime, cu 4 lacinii lat triunghiulare, persistent in fruct. Petale 4, ingust liniare, acute, 7-15 mm, unite la baza cate 2. Stamine 2, cu filamente lungi. Infloreste in aprilie. Fruct samara, liniara sau lanceolata, bruna, 2-4 cm x 4-5 mm, cu aripa de lungimea nuculei, la varf trunchiata sau emarginata, mai lata in partea superioara. Samanta ovoidala, 15-20 mm x 4-5 mm, longitudinal striata, bruna.

Rata de crestere – repede. Longevitate - 200 de ani.

Tolerante – poluarea atmosferica, solurile alcaline si seceta; moderat umbra.

Cerinte – specie termofila, heliofila si xerofita, creste bine pe versantii sudici. Este putin pretentioasa fata de sol, vegetand normal si pe soluri mai sarace, pietroase, superficiale, uscate, argiloase sau calcaroase, chiar degradate si puternic erodate.

Management - suporta tunderea si poate fi folosit si in componenta gardurilor vii; se tunde in perioada de repaus.

Cultivaruri si varietati – ‘Globosa’, ‘Nana’, ‘Argentea’, ‘Anita’, ‘Striata’, ‘Superba’.

Proprietati si Utilizari – usor laxativ, tonic, nutritiv. De obicei este prescrisa pentru efecte purgative, magneziu si saruri naturale. Siropul de Fraxinus ornus nu trebuie luat cu alte siropuri purgative. Pentru copii este laxativ daca se foloseste 1 parte sirop de Fraxinus ornus la 10 parti de apa.

In Bulgaria, scoarta de pe tulpina este folosita pentru tratarea inflamatiilor, artritei si dezinteriei.

Remediile naturale sunt foarte intalnite in Asia si Europa, in special in Germania, Franta si Italia, dar si printre americani sunt tot mai des intalnite, inlocuirea prescriptiei medicale cu diverse plante medicinale.

Frunzele pentru ceai se aduna primavara si la inceputl verii, si uscate la soare.

In silvicultura este folosit pentru reimpadurirea terenurilor sarace, aride, calcaroase si argiloase. Ca planta ornamentala in parcuri si gradini. Pentru extragerea taninurilor din scoarta.

 

Bibliografie

Anthony R. Torkelson – Cross Name Index of Medicinal Plants – CRC Press, 1996

Att-Ur-Rahman – Studies in Natural Product Chemistry – Elsevier Science Publishing Company, 2002

C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2008

Laurence Hatch – Cultivars of Woody Plants – TCR Press, 2007

Tim Johnson – CRC Ethnobotany Desk Reference – CRC, 1998

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Primula vulgaris

Primula vulgaris - planta perena, distribuita in zonele temperate ale Europei, Asiei si Americii, creste prin tufarisuri luminoase, pe langa paraie, livezi si fanete, margini si luminisuri de paduri, pe soluri fertile.

 
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Melia azedarach L.

Numele genului, Melia, deriva din greaca, iar ‘azedarach’, cuvant din Persia si inseamna ‘arbore nobil’.

Denumirii populare: Engleza: bread tree, Persian liliac, China berry; Nepal: bakaino; Tibet: smag sing.

Distrubuire – in Nepal la 700-1700 m altitudine in apropierea satelor: in Iran Afghanistan, Pakistan, India, Bhutan si China.

 
Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore

Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee.

 
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Arbori si arbusti
Pinus radiata

Arbore; tulpina de 20-30 m inaltime, 30-100 cm diametru, cintorsionata sau dreapta, coroana conica, devine rotunda-plata. Scoarta gri pana la rosietic-bruna, adanc breazdata. Ramuri curbate; lujeri subtiri, rosi-brune, cateodata glauce.

 
Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore

Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee.

 
Teline canariensis

Teline canariensis - arbust originar (endemic) din Tenerife si Gran Canaria, creste la marginea padurilor de Pinus radiata si Laurus novo-canariensis in asociatie cu Neotinea maculata, Hypericum reflexum si Cystus sympithifolius, de la 500 pana la 1500 m altitudine.

 
Indigofera jucunda

Indigofera jucunda - arbust sau arbore mic, sempervirescent; originara din padurile Africii, Kwazulu-Natal, pe langa roci si rauri.

 
Viburnum lantana - darmoz

Viburnum lantana - specie originara din sudul Europei, creste prin paduri, tufarisuri, pana la etajul montan.

 
Magnoliopsida
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Satureja hortensis L.

Satureja hortensis - specie anuala originara din Europa meridionala si de SE, Asia, creste in locuri aride, pe soluri calcaroase, de la campie pana la 1300 m altitudine.

 
Viola x wittrockiana

Viola x wittrockiana - specie bienala, 15 cm inaltime. Frunze alterne, bazale, simple, ovate sau subcordate, dintate, petiolate, stipelate. Flori solitare, bazale, zigomorfe; 5 petale libere, 5 sepale libere; 5 stamine. Fruct capsula cu 3 valve. Infloreste din toamna pana primavara.

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Thunbergia grandiflora Roxb.

Planta perena, volubila. Tulpina subtire, verde, 2 m inaltime. Frunze opuse, limb ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordata, margine intreaga, iregulat lobate sau dintate, 15 x 10 cm, scurt petiolate; 3-5 nervuri. Flori albastre cu galben, alba spre exterior, 8 x 8 cm, dispuse in buchete cu pedicel individual de 4-5 cm lungime, tubul corolei 3 cm lungime

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 
Start la gradinarit

... sau cel putin sper sa fie un start adevarat, sa nu mai vina alte ninsori si valuri de frig. 

 
Plante de semi-umbra

Cateva idei pentru o gradina umbrita. Daca v-ati plimbat prin padure stiti sigur ca sunt si plante carora le place umbra sau semi-umbra, si puteti folosii plantele originare sau varietatile horticole ale acestora pentru a crea o gradina de vis.

 
Va ganditi la primavara?

Inainte de a incepe perioada foarte incarcata de semanat si transplantat trebuie sa ne bucuram si de natura salbatica, de aceea abia astept sa se faca vremea umpic mai acceptabila pentru a iesi la Padurea Verde. Imi place sa ma plimb cu copii pe poteci si sa admir flora spontana si sa ascult cantecul pasarilor.

 
Sa incercam o gradina mov

Voi v-ati gandit cum o sa amenajati gradina anul viitor, sau preferati doar speciile perene ca sa nu aveti bataie de cap in fiecare an?

 

Categorii

Link-uri