|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica - Fraxinus ornus Sinonime – Denumiri populare – engleza: manna, manna ash, flake manna, flowering ash; franceza: orne à manne; germana: Manna-Esche; italiana: orniello, frassino minore, frasino da manna; romana: frasin, mojdrean; spaniola: manà de Calabria. Distributie si Habitat – Europa de Sud, Asia Mica, indigena din Spania pana in Smyrna. Descriere – arbore de 10 - 25 m inaltime. Tulpina este dreapta, coroana bine ramificata, scoarta neteda cenusie. Lemnul este casant, cu numeroase noduri si fibre ondulate. Lujerii sunt glabri sau foarte fin pubescenti, verzi-cenusii. Frunzele opuse, imparipenat compuse, 5-9 foliole, eliptice, ovate sau ovat lanceolate, cea terminala adesea obovata, de 3 - 7 cm lungime, la varf brusc acuminat, la baza rotunjite sau cuneate, neregulat serate, pe fata verzi intunecate, pe dos verde deschis cu nervuri ruginiu pubescente, petiol 5-15 mm lungime. Florile hermafrodite, complete, in panicule terminale, albe sau galbui, mirositoare. Infloreste in mai-iunie. Fruct samara, oblong-lanceolate, de 1,5 - 2,5 cm lungime, cu aripa, varf trunchiat sau emarginat, brun intunecat. Fructele se matureaza in septembrie-decembrie. Rata de crestere – repede. Longevitate - 200 de ani. Tolerante – poluarea atmosferica, solurile alcaline si seceta; moderat umbra. Cerinte – specie termofila, heliofila si xerofita, creste bine pe versantii sudici. Este putin pretentioasa fata de sol, vegetand normal si pe soluri mai sarace, pietroase, superficiale, uscate, argiloase sau calcaroase, chiar degradate si puternic erodate. Management - suporta tunderea si poate fi folosit si in componenta gardurilor vii; se tunde in perioada de repaus. Cultivaruri si varietati – ‘Globosa’, ‘Nana’, ‘Argentea’, ‘Anita’, ‘Striata’, ‘Superba’. Proprietati si Utilizari – usor laxativ, tonic, nutritiv. De obicei este prescrisa pentru efecte purgative, magneziu si saruri naturale. Siropul de Fraxinus ornus nu trebuie luat cu alte siropuri purgative. Pentru copii este laxativ daca se foloseste 1 parte sirop de Fraxinus ornus la 10 parti de apa. In Bulgaria, scoarta de pe tulpina este folosita pentru tratarea inflamatiilor, artritei si dezinteriei. Remediile naturale sunt foarte intalnite in Asia si Europa, in special in Germania, Franta si Italia, dar si printre americani sunt tot mai des intalnite, inlocuirea prescriptiei medicale cu diverse plante medicinale. Frunzele pentru ceai se aduna primavara si la inceputl verii, si uscate la soare. In silvicultura este folosit pentru reimpadurirea terenurilor sarace, aride, calcaroase si argiloase. Ca planta ornamentala in parcuri si gradini. Pentru extragerea taninurilor din scoarta.
Bibliografie Anthony R. Torkelson – Cross Name Index of Medicinal Plants – CRC Press, 1996 Att-Ur-Rahman – Studies in Natural Product Chemistry – Elsevier Science Publishing Company, 2002 C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2008 Laurence Hatch – Cultivars of Woody Plants – TCR Press, 2007 Tim Johnson – CRC Ethnobotany Desk Reference – CRC, 1998
Vezi si
Tulpina foarte subtire, erecta, ramificata, fin pubescenta, 15-45 cm inaltime. Frunze ovate pana la obovat-oblonge, petiolate, slab serate, varf obtuz, baza ingusta, glabre, slab pubescente, subtiri; frunzele superioare sunt mai mici. Flori in buchete, axilare; pedicel pubescent, mai mici sau egale cu caliciul; caliciu pubescent, 3 lobi scurti si 2 lobi mai lungi. Corola alba sau albastru-violet. Infloreste in iulie-septembrie. Erbacee perena, bulboasa. Bulb oblung. Frunze 2-3, lanceolate, margine intreaga, varf acut, 30 x 3-6 cm. Flori albe, 6-20 hermafrodite, in umbela cu spata intreaga sau lobata, caduca; 6 tepale lanceolate, cca 1 cm; 6 stamine; ovar superior; peduncul 2 cm. Infloreste in mai-iunie. Fruct capsula. Erbacee bienala; bulb alb, auriu, rosu sau violaceu, 5-8 x 3-10 cm. Frunze persistente, 4-10, fistuloase, 30-100 x 3-20 mm. Inflorescenta umbela persistenta, erecta, compacta; spate caduce, ovate, ± egal, varf acut pana la acuminat. Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara. Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun. Actinidia deliciosa sunt fructe comestibile, folosite pentru bauturi, deserturi; contin vitamina C, A si E si potasiu. Arbore pana la 20 m inaltime; coroana la inceput conica apoi devine neregulata, ramuri orizontale. Scoarta gri-maronie. Mugurele terminal are forma ovoida, 6-7 mm lungime, acuminat, rosu-brun inchis. Mugurii laterali 6-8 mm lungime. Arbust sau arbore mic, 4-5 m inaltime. Scoarta gri-rosu, la inceput neteda, cu timpul se exfoliaza. Frunze opuse, sesile sau scurt petiolate, cordate, 5-10 x 2.5-4.5 cm, verde pal, pubescente. 3-7 flori intr-un corimb, 10-15 cm diametru. Sepale libere (dialisepal), verzi; petale libere (dialipetal), alb-crem. Infloreste in ianuarie. Fruct capsula. Denumiri populare: engleza – common Lilac, Pipe Tree; japoneza – murasaki hashidoi, rairakku; romana – liliac; spaniola – lila, lilo. Syringa vulgaris este originara din regiunile muntoase din sud-estul Europei. Arbore sempervirescent. Frunze opuse, coriacee, oblong-lanceolate pana la eliptice, 8-18 x 2-4.5 cm, varf acuminat; petiol 2-4 mm lungime. Conurile mascule sunt cilindrice, grupate cate 3-4 la axile; conurile femeiesti sunt solitare, la axila frunzelor. Haplophyllum patavinum apartine familiei Rutaceae, dedicata orasului Padova (IT). Specie pe cale disparitie datorita distrugeri habitatului; specie protejata de lege (in Italia). Diascia vigilis - specie viguroasa, stolonifera, este cea mai rezistenta la ger si este cea mai florifera specie a genului. Arbore dioic, 25 m inaltime. Scoarta maro inchis cu crapaturi adanci. Lujeri glabri sau slab parosi, subtiri, rosu-maroniu, netede; mugurele terminal 3-5 mm, imbricat, 6-8 solzi vizibili, slab pubescent si ciliat, bicolori cu margini rosii si restul suprafatei verde. Arbust deciduu sau semi-sempervirescent, prostrat, 50-150 cm inaltime si 1,2-1,8 m latime, des ramificat, cu ramuri dispuse orizontal. Mugurii sunt roz care se deschid primavara. Frunzele suborbiculare sau eliptice, lucioase, verzi inchis. Florile sunt roz, mici, aproape sesile, 1-2; antere albe; infloreste in mai-iunie; atrag albinele. Arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte. |
Ultimele articole
Nerium oleander - leandrul- specie sempervirescenta, ornamentala, folosita ca specie solitara, in grupuri sau sub forma de garduri vii. Florile pot fi simple sau duble, frunzele verde simplu sau variegate. Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834. Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||