Denumire stiintifica- Fuchsia. In 1690 misionarul francez, Charles Plumice, a descoperit Fuchsia in Mexic si a denumit-o dupa celebrul botanist, Leonard Fuchs (1501-1566).

Denumiri populare – fuchsias, fucsie.

Distributie si Habitat – originare din centru si sudul Americii si Noua Zeelanda.

Descriere – frunze opuse, sau in verticil de cate 3-5 frunze, simple, lanceolate si cu margini serate, 1-25 cm lungime, sempervirescente sau decidue. Floare pendula; 4 sepale lungi, subtiri; 4 petale scurte; ovar inferior. Fruct 5-25 mm, verde-rosietiv, rosu sau purpuriu; comestibil. Seminte numeroase.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – nu tolereaza caldura mare din timpul veri si umiditatea.

Cerinte – apreciaza solurile fertile, bine drenate, care sa nu fie prea secetoase, dar nici sa stagneze apa. Conditiile ideale pentru Fuchsia este soarele de dimineata si peste zi umbra. Expunerea prea mare in soare poate decolora culoarea florilor. Fuchsia infloreste pe lemn tanar, pentru a incuraja cresterea de noi ramuri, se ciupesc ramurile care au mai mult de doua perechi de frunze; infloreste la 12 saptamani dupa ciupirea ramurilor. Dupa luna lui aprilie plantele nu se mai ciupesc.

Management – tuturoarea plantelor.

Propagare – prin seminte; se aleg fructele mature si se scot semintele;se pregateste un substrat umed, bine drenat, semintele se depun pe suprafata apasand usor pentru a intrat in contact cu substratul. Substratul trebuie tratat cu un fungicid impotriva Botritis. Se introduce intr-o caserola de plastic transparenta pentru a mentine o umiditate ridicata. Dupa ce apar noile plante incepe sa se aplice fertilizanti lichizi la doua saptamani. Cand plantele au 10-15 cm inaltime, se pot transplanta.

Prin butasi, in martie, se planteaza in nisip la semi-umbra sau umbra; se uda bine de doua ori pe saptamana sau zilnic daca sunt plantati pe suport de lemn; inradacinarea ar trebui sa aibe loc in iarna, iar primavara se poate tunde; are nevoie de protectie pe timpul iernii. Butasul trebuie sa fie verde si sa aibe 3 perechi de frunze; se taie imediat sub a treia pereche si se planteaza.

Parteneri naturali si de gradinaLobelia, Pelargonium, Solenostemon scutellarioides, Colocasia ‘Black Magic’, ‘Illustris’, Carex.

Cultivaruri si varietati – ‘Annabe’, Beacon’, Billy Green’, ‘Dark Eyes’, ‘Pink Galore’, ‘Marcus Graham’, ‘The President’.

Boli si daunatori – Aculops fuchsiae.

Proprietati si Utilizari – In sudul Americii, petalele zdrobite de Fuchsia se foloseau in scopuri culinare si medicinale; fructele erau folosite pentru obtinerea sucurilor pentru piele.

Bibliografie

Anne Swithinbank – The Greenhouse Gardener – Frances Lincoln, 2006

Keith Kirsten – Gardening – Struik Puvlishers, 2001

Shane Smith – Greenhouse gardener’s Companion – Fulcrum Publishing, 2000

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Plante cultivate in ghivece
Scindapsus

Planta volubila, originara din Indonezia si Filipine. Frunze cordiforme, verzi cu pete albe, 6-8 cm lungime; petiol subtire, 3-4 cm lungime; frunzele adulte oblong-lanceolate sau cordiforme, 10-15 cm lungime, petiol 1,5-2 cm lungime.

 
Cultura si intretinerea speciilor de Tillandsia

Din toate plantele descoperite de Elias Tillands, Tillandsia este cel mai fascinant gen pentru varietatea de forme, frumusetea florilor si pentru modul original de a se hranii fara ajutorul radacinilor.

Tillandsia sunt specii care apartin familiei Bromeliaceae; exista 548 de specii dintre care 508 sunt epifite si 40 sunt terestre.

 
Cyclamen persicum

Cyclamen persicum este o specie tuberoasa perena, originara din Persia. Frunze cordiforme, 2-14 cm lungime, verde inchis, marmorate cu argintiu; petiol lung. Flori axilare, solitare, 5 petale rasfrante de culoare ciclamen, rosu, alb, violet, tulpina florala de 5-15 cm inaltime; infloresc de iarna tarziu pana primavara devreme. Fruct capsula.

 
Kalanchoe blossfeldiana

Specie suculenta, perena, originara din Madagascar, a fost introdusa in Europa in 1920. Specia a fost numita dupa Robert Blossfeld. Subarbust de 40 cm inaltime. Frunze simple, opuse, suculente, eliptice pana la ovate, cele dinspre varful tulpini sunt blong-lanceolate, 2-10 cm lungime, margini rosii, crenate, glabre.

 
Mammillaria tlalocii

Mammillaria tlalocii ‘caespitosa’ – cactus globos, se ramifica de la baza. Tulpuna sferica, cu timpul devine columnara, 20 x 7 cm. 16-22 spini radiali, 1-2 mm lungime. 2-4 spini centrali, 6-10 mm lungime, brun-negricios. Floare roz-carmin, 12-14 x 8-10 mm.

 
Magnoliopsida
Viburnum x bodnantense

Viburnum x bodnantense – arbust deciduu, hybrid obtinut din incrucisarea V. farreri cu V. grandiflorum. 

 
Aesculus hippocastanum - castan porcesc

Aesculus hippocastanum - se foloseste in parcuri si gradini, ca arbore de aliniamente, solitar sau in grupuri. Florile sunt melifere, iar semintele contin amidon, albumine, tanin, saponina si ulei comestibil, din care se poate fabrica sapun, ulei tehnic, clei, medicamente. Specia nu prezinta interes forestier, lemnul fiind de calitate inferioara.

 
Bergenia crassifolia (L.) Fritsch.

Erbacee perena, formeaza o tufa bazala de frunze sempervirescente; tulpini florifere pana la 50 cm inaltime, purpurii inchise. Frunze 25 cm latime, limb obovat sau eliptic, margine intreaga, baza cuneata, varf obtuz; petiol lung, 3-9 cm lungime. Inflorescenta panicul, flori roz-inchis sau roz-deschis.

 
Silene nutans L.

Silene nutans - originara din Europa, Africa de N, creste pe coaste insorite, prin poieni, pe stanci, de la campie pana in regiunea montana.

 
Juanulloa mexicana

Juanulloa mexicana - specie arbustiva, epifita, spontana in Mexic si Peru, creste de la coastele Pacificului pana la 800 m altitudine, in padurile umede.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri