28
Apr
2009
Gardenia jasminoides - gardenie
Plante cultivate in ghivece | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Gardenia jasminoides

Genul a fost numit de Carl Linne dupa Dr. Alexander Garden naturalist din America de Nord.

Gardenia jasminoides a fost introdusa in Europa in anul 1761 din China, Taiwan, Vietnam si Japonia.

Sinonime

Denumiri populare – cape jasmine, common gardenia, gardenie, Huang-chi-tzu, Pinyin, Wade-Giles, Zhi-zi.

Distributie si Habitat – originara in regiunile tropicale ale Africii de Sud, China si Japonia, cuprinde circa 250 de specii din care cea mai raspandita este Gardenia jasminoides.

Descriere – arbust sau arbore mic, creste 1-15 m inaltime. Frunze lucioase, sempervirescente, opuse, coriacee, ovale sau eliptice, de culoare verde inchis, 7-10 cm lungime. Flori mari solitare, duble sau semiduble, albe, de 5-12 cm diametru. Infloresc din mai pana in septembrie.

Cerinte – creste bine in ambiente luminoase dar nu in soare direct, umede. Insuficienta umiditatii ambientale provoaca caderea mugurilor. Pamant de frunze, acid, total lipsit de calcar, pH 4.5-5.5. Varietatile care infloresc primavara-vara au nevoie de o perioada de repaus vegetativ iarna, la o temperatura 12-18 ˚C si cu reducerea udarilor (la 7-10 zile). Pentru a inflori iarna temperatura nu trebuie sa scada sub 16-18 ˚C.

Management - taierea de corectare a coroanei se face primavara sau dupa caderea florilor. Se fertilizeaza de doua ori pe luna cu un fertilizant lichid pentru plante acidofile, in perioada de inflorire. Nu trebuie folosita apa de robinet, doar apa statuta sau apa minerala naturala demineralizata, daca nu frunzele se ingalbenesc, ramanand verzi doar nervurile. Transvazarea se poate face primavara, cand radacinile au umplut vasul. Se foloseste un vas cu o masura mai mare decat precedenta.

Propagare – prin butasi de varf, lungi de 8 cm, primavara. Inradacinarea are loc dupa 4-6 saptamani la temperatura de 20-24 ˚C. Prin seminte, primavara la 19-24 ˚C.

Boli si daunatori – Botrytis (ciuperca care apare pe radacini si muguri la speciile cultivate in sera), Cephaleuros virscens, Diaporthe gardeniae (ingalbenirea frunzelor), Mycosphaerella gardeniae, Pestalotia langloisii, Pellicularia (aparitia unor pete pe frunze si petiol, cauzeaza moartea frunzelor; pete de 0.7-10 mm diametru, circulare), Phomopsis gardeniae, Phyllosticta, nematozi, acarieni.

Pellicularia se poate controla prin ruperea si distrugerea frunzelor atacate, si la udari nu trebuie atinse frunzele deloc cu apa.

Controlarea Botrytis se face prin ruperea si distrugerea mugurilor atacati.

Calcarul excesiv din sol duce la aparitia clorozei. Controlarea clorozei se face prin adaugarea fertilizanti pa baza de fier in apa de udat.

Daca muguri se ingalbenesc si pica, chiar inainte de deschidere, este cauza unei atmosfere prea uscate si a insuficentei luminii. Iarna localizati Gardenia intr-un loc racoros, bine luminat al camerei si mariti umiditatea in jurul plantei.

Pierderea frunzelor poate fi cauza asfixieri radacinilor cu prea multa apa.

Meloidogyne incognita ataca plantele crescute in sera sau apartament. Plantele afectate nu mai cresc normal si frunzele devin marmorate.

Parteneri naturali si de gradinaDianthus, Narcissus pseudonarcissus.

Cultivaruri si varietati – ‘August Beauty’ flori albe; ‘Florida’ 1 m inaltime, flori albe; ‘Grandiflora’ flori albe; ‘Radicans’; ‘Veitchii’ flori duble, albe.

Proprietati si Utilizari – fructele sunt prescrise pentru febra mare, insomnie si vomit cu sange. Extern sunt folosite pentru umflaturi si vanatai. 6-12 g de fruct uscat, pentru ceai.

In medicina traditional chineza, este interzis fructul pacientilor cu probleme la splina sau cu diaree.

 

Bibliografie

Constance Rogers, David J. Rogers – Woody Ornamentals for Deep South Gardens – University Press of Florida, 1991

Ellen Zachos – Tempting Tropicals – timber Press, 2005

Jacqueline Heriteau Ms – Complete Trees, Shrubs & Hedges – Creative Homeowner, 2005

Pascal P. Pirone – Diseases and Pests of Ornamental Plants – Wiley, 1978

Peter Loewer – The Evening Garden – Timber Press, 2002

Steven Foster, Yue Chongxi – Herbal Emissaries – Healing Arts Press, 1992

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Plante cultivate in ghivece
Cultura si intretinerea speciilor de Aechmea

Aechmea este un gen ce apartine familiei Bromeliaceae; cuprinde circa 50 de specii sempervirescente, aproape toate epifite. Cele mai cultivate sunt Aechmea fulgens si Aechmea fasciata.

Speciile de Aechmea sunt originare din Brazilia, Paraguay, Honduras.

 
Bulbine frutescens

Specie suculenta perena, rizomatoasa. Frunze bazale, lineare, cilindrice, carnoase, 10-15 cm lungime. Tulpina florala este de 45 cm lungime. Inflorescenta formata din 40-50 cm flori, aranjate in racem de 15-30 cm lungime.

 
Zygopetalum

Zygopetalum contine specii epifite, marea majoritate originare din Brazilia. Formeaza pseudobulbi ovoidali care poarta 2 sau mai mult frunze lanceolate. Inflorescentele se dezvolta lateral, la baza pseudobulbilor; au miros de zambile. Sepale si petale asemanatoare, libere. Labelul este tri-lobat, lobul din mijloc este lat, ovat sau suborbicular-obovat. Fruct capsula, ovoid-oblonga.

 
Gradina din ghivece

Acum ca a venit caldura toata lumea vrea sa isi infrumuseteze terasele, balcoanele si ferestrele casei, de aceea am cautat cateva idei care sa ne incante privirea.

 
Kohleria

Plante erbacee sau arbustive, perene, 20-150 cm inaltime. Tulpina erecta sau ascendenta, ramificata sau nu, pubescenta, glabra catre baza. Frunze opuse sau in verticile de cate 3, petiolate; lamina ovat-lanceolata, pubescenta. Inflorescenta terminala sau axilara, cu bractei foliare, flori axilare solitare in umbele sau cime sesile ori pedunculate.

 
Arbori si arbusti
Acer platanoides - paltin de camp

Acer platanoides - folosita ca specie ornamentala in parcuri si gradini, dar si in aliniamente stradale.

In Statele Unite a fost introdus in jurul anilor 1700, in estul Pensilveniei. A fost introdus ca specie ornamentala, in aliniamente stradale; in multe zone cultura a scapat de sub control si a devenit specie invaziva.

 
Hoffmannia regalis

Arbust sempervirescent, 1.2 m inaltime. Tulpina cu 4 muchii. Frunze opuse, membranoase, catifelate, verde inchis pe partea superioara si rosietica pe partea inferioara, nervatiune evidenta; limb oblong-lanceolat, margine intreaga, varf acut, baza cuneata, 8-12 x 20-30 cm. Inflorescente cime axilare. Caliciu cu 4 sepale.

 
Tilia cordata - tei cu frunza mica, tei de deal

Tilia cordata - arbore,  originar din Europa, creste pe soluri bogate in nutrienti, in zone calde. 

Florile de tei sunt cel mai popular remediu pentru raceli si gripa, ceaiul este folosit pentru tratarea durerilor de cap, anxietati, si tensiuni nervoase.

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Rhododendron - rododendroni, azalea

Rododendronii sunt un grup important de plante ornamentale cultivate, atat arbori cat si arbusti, pe terase si gradini, in ghivece sau in solul gradinii daca este un teren cu pH acid. In gradini se pot cultiva ca exemplare izolate sau in grupuri formand pete de culoare concentrand atentia vizitatorilor spre acel loc.

 
Magnoliopsida
Argyranthemum frutescens

Argyranthemum frutescens - arbust originar din insululele Canare, Tenerife, Gran Canaria, Gomera, creste de la 0 pana la 700 m altitudine.

 
Magnolia baillonii

Arbore, 40 m inaltime, trunci 1 m diametru. Lujeri, petiolul si limbul frunzei sunt brun-violoase. Petiol 1.5-3 cm lungime. Frunze eliptice, ovat-eliptice, 6-22 x 4-7 cm, nervuri proeminente pe ambele suprafete, baza cuneata, varf acuminat.

 
Barbarea vulgaris

Barbarea vulgaris - creste spontan in Europa si Asia, pe malul raurilor, canalelor, de la campie pana la 1600 m altitudine.

 
Telekia speciosa

Telekia speciosa - specie perena, specie originara din Alpi, Carpatii de SE, Balcani, Caucazi si Asia Mica. Specie comuna in Carpati, in regiunea colinelor, la marginea padurilor, prin tufarisuri la malul raurilor si paraielor, coaste umede si umbroase.

 
Callicarpa L.

Callicarpa L. cuprinde 170 de specii de arbori si arbusti din zonele temperate si tropicale. Cele mai frecvent intalnite in parcuri si gradini sunt Callicarpa americana, Callicarpa bodinieri, Callicarpa dichotoma, Callicarpa japonica si Callicarpa macrophylla.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri