28
Apr
2009
Gardenia jasminoides - gardenie
Plante cultivate in ghivece | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Gardenia jasminoides

Genul a fost numit de Carl Linne dupa Dr. Alexander Garden naturalist din America de Nord.

Gardenia jasminoides a fost introdusa in Europa in anul 1761 din China, Taiwan, Vietnam si Japonia.

Sinonime

Denumiri populare – cape jasmine, common gardenia, gardenie, Huang-chi-tzu, Pinyin, Wade-Giles, Zhi-zi.

Distributie si Habitat – originara in regiunile tropicale ale Africii de Sud, China si Japonia, cuprinde circa 250 de specii din care cea mai raspandita este Gardenia jasminoides.

Descriere – arbust sau arbore mic, creste 1-15 m inaltime. Frunze lucioase, sempervirescente, opuse, coriacee, ovale sau eliptice, de culoare verde inchis, 7-10 cm lungime. Flori mari solitare, duble sau semiduble, albe, de 5-12 cm diametru. Infloresc din mai pana in septembrie.

Cerinte – creste bine in ambiente luminoase dar nu in soare direct, umede. Insuficienta umiditatii ambientale provoaca caderea mugurilor. Pamant de frunze, acid, total lipsit de calcar, pH 4.5-5.5. Varietatile care infloresc primavara-vara au nevoie de o perioada de repaus vegetativ iarna, la o temperatura 12-18 ˚C si cu reducerea udarilor (la 7-10 zile). Pentru a inflori iarna temperatura nu trebuie sa scada sub 16-18 ˚C.

Management - taierea de corectare a coroanei se face primavara sau dupa caderea florilor. Se fertilizeaza de doua ori pe luna cu un fertilizant lichid pentru plante acidofile, in perioada de inflorire. Nu trebuie folosita apa de robinet, doar apa statuta sau apa minerala naturala demineralizata, daca nu frunzele se ingalbenesc, ramanand verzi doar nervurile. Transvazarea se poate face primavara, cand radacinile au umplut vasul. Se foloseste un vas cu o masura mai mare decat precedenta.

Propagare – prin butasi de varf, lungi de 8 cm, primavara. Inradacinarea are loc dupa 4-6 saptamani la temperatura de 20-24 ˚C. Prin seminte, primavara la 19-24 ˚C.

Boli si daunatori – Botrytis (ciuperca care apare pe radacini si muguri la speciile cultivate in sera), Cephaleuros virscens, Diaporthe gardeniae (ingalbenirea frunzelor), Mycosphaerella gardeniae, Pestalotia langloisii, Pellicularia (aparitia unor pete pe frunze si petiol, cauzeaza moartea frunzelor; pete de 0.7-10 mm diametru, circulare), Phomopsis gardeniae, Phyllosticta, nematozi, acarieni.

Pellicularia se poate controla prin ruperea si distrugerea frunzelor atacate, si la udari nu trebuie atinse frunzele deloc cu apa.

Controlarea Botrytis se face prin ruperea si distrugerea mugurilor atacati.

Calcarul excesiv din sol duce la aparitia clorozei. Controlarea clorozei se face prin adaugarea fertilizanti pa baza de fier in apa de udat.

Daca muguri se ingalbenesc si pica, chiar inainte de deschidere, este cauza unei atmosfere prea uscate si a insuficentei luminii. Iarna localizati Gardenia intr-un loc racoros, bine luminat al camerei si mariti umiditatea in jurul plantei.

Pierderea frunzelor poate fi cauza asfixieri radacinilor cu prea multa apa.

Meloidogyne incognita ataca plantele crescute in sera sau apartament. Plantele afectate nu mai cresc normal si frunzele devin marmorate.

Parteneri naturali si de gradinaDianthus, Narcissus pseudonarcissus.

Cultivaruri si varietati – ‘August Beauty’ flori albe; ‘Florida’ 1 m inaltime, flori albe; ‘Grandiflora’ flori albe; ‘Radicans’; ‘Veitchii’ flori duble, albe.

Proprietati si Utilizari – fructele sunt prescrise pentru febra mare, insomnie si vomit cu sange. Extern sunt folosite pentru umflaturi si vanatai. 6-12 g de fruct uscat, pentru ceai.

In medicina traditional chineza, este interzis fructul pacientilor cu probleme la splina sau cu diaree.

 

Bibliografie

Constance Rogers, David J. Rogers – Woody Ornamentals for Deep South Gardens – University Press of Florida, 1991

Ellen Zachos – Tempting Tropicals – timber Press, 2005

Jacqueline Heriteau Ms – Complete Trees, Shrubs & Hedges – Creative Homeowner, 2005

Pascal P. Pirone – Diseases and Pests of Ornamental Plants – Wiley, 1978

Peter Loewer – The Evening Garden – Timber Press, 2002

Steven Foster, Yue Chongxi – Herbal Emissaries – Healing Arts Press, 1992

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Plante cultivate in ghivece
Ornithogalum dubium Houtt.

Specie bulboasa perena, 10-50 cm inaltime; bulb cu tunici maronii-negricioase. 3-8 frunze bazale, erecte sau prostrate, lanceolate, margini fin paroase. Inflorescenta racem conic, flori portocalii, sau galbene, 2,5 cm diametru; 6 stamine, 1 pistil, ovar maroniu.

 
Mammillaria tlalocii

Mammillaria tlalocii ‘caespitosa’ – cactus globos, se ramifica de la baza. Tulpuna sferica, cu timpul devine columnara, 20 x 7 cm. 16-22 spini radiali, 1-2 mm lungime. 2-4 spini centrali, 6-10 mm lungime, brun-negricios. Floare roz-carmin, 12-14 x 8-10 mm.

 
Rhipsalis grandiflora Haworth 1819

Genul Rhipsalis cuprinde 35 de specii de cactusi, originare din zonele secetoase ale Canadei pana in Patagonia si naturalizat la tropice si subtropice. Cresteri pendente, numeros ramificate. Tulpina cilindrica, cu striate sau plata. Florile sunt mici. Fructe mici, sferice, carnoase.

 
Fuchsia

Frunze opuse, sau in verticil de cate 3-5 frunze, simple, lanceolate si cu margini serate, 1-25 cm lungime, sempervirescente sau decidue. Floare pendula; 4 sepale lungi, subtiri; 4 petale scurte; ovar inferior. Fruct 5-25 mm, verde-rosietiv, rosu sau purpuriu; comestibil. Seminte numeroase.

 
Skimmia japonica

Arbust sempervirescent. Ramuri erecte. Frunze verzi, alterne sau subverticilate, 6-21 x 2-5 cm, limb oblong, coriaceu, varf acuminat, margine intreaga, nervatiune penata. Flori dispuse in panicule terminale; flori mici, hermafrodite

 
Arbori si arbusti
Schinus molle

Schinus molle - arbore sempervirescent, 3-15 m inaltime. Originar din Argentina, Bolivia si Peru unde creste de la 0 la 2400 m altitudine. Cultivat pentru combaterea eroziunii solului, dar si ca specie ornamentala sau pentru bonsai.

 
Rosmarinus officinalis L.

Arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare

 
Liquidambar styraciflua

Liquidambar styraciflua - originar din America Centrala si de Nord, creste in padurile de Pinus sp. si Quercus sp., de la 900 la 200 m altitudine.

 
Salix cinerea

Arbust deciduu, lemnos. Coroana iregulata, ramuri tinere glabre, 4-5 m inaltime. Frunze alterne, simple, rugoase, 12 x 2-4 cm lungime, partea superioara la inceput este tomentoasa dupa care devine glabra, culoare verde opac, partea inferioara este argintie, usor viloasa.

 
Goniothalamus dumontetii

Arbore mic; tulpina 6 m inaltime, subtire. Lujerii sunt pubescent. Frunze cu lamine obovate, 9-19 x 3.5-5.5 cm, varf scurt acuminat, baza acuta, subcoriacee, nervura mijlocie subglabra, nervurile secundare 10-13 perechi; petiol 3.5-10 mm, usor pubescent.

 
Magnoliopsida
Coronilla valentina

Coronilla valentina - arbust sempervirescent, originar din Europa si NV Africii, creste pe soluri aride, grohotisuri, in general pe substrat calcaros, de la campie pana la 1500 m altitudine.

 
Bergenia crassifolia (L.) Fritsch.

Erbacee perena, formeaza o tufa bazala de frunze sempervirescente; tulpini florifere pana la 50 cm inaltime, purpurii inchise. Frunze 25 cm latime, limb obovat sau eliptic, margine intreaga, baza cuneata, varf obtuz; petiol lung, 3-9 cm lungime. Inflorescenta panicul, flori roz-inchis sau roz-deschis.

 
Psidium araucanum este o noua specie descoperita in sudul Braziliei

Psidium araucanum (Myrtaceae) este o specie endemica in statul Parana si Sao Paolo din sud-estul Braziliei, de-a lungul raurilor.

Genul Psidium L. este caracterizat prin Frunze simple, opuse, cu nervatiune pinata; flori solitare, axilare sau in racem mic; numar mare de stamine dispuse in spirala; ovar inferior.

 
Elaeagnus pungens

Elaeagnus pungens - arbust sempervirescent, originar din Japonia, cultivat in scopuri ornamentale.

 
Tasmannia purpurascens

Arbust sau arbore mic, 1-5 m inaltime; lujeri rosietici, netezi sau usor striate sau tuberculate, glauci, purpurii. Frunze cu lamina ingust-lanceolata, oblong-lanceolata sau ingust-eliptica, 8-21 x 3-8 cm, baza atenuata, cuneata, varf acut sau obtuz; petiol pana la 5 mm lungime. Petale 2-3, 8-12 mm lungime, ovate.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri