28
Apr
2009
Gardenia jasminoides - gardenie
Plante cultivate in ghivece | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Gardenia jasminoides

Genul a fost numit de Carl Linne dupa Dr. Alexander Garden naturalist din America de Nord.

Gardenia jasminoides a fost introdusa in Europa in anul 1761 din China, Taiwan, Vietnam si Japonia.

Sinonime

Denumiri populare – cape jasmine, common gardenia, gardenie, Huang-chi-tzu, Pinyin, Wade-Giles, Zhi-zi.

Distributie si Habitat – originara in regiunile tropicale ale Africii de Sud, China si Japonia, cuprinde circa 250 de specii din care cea mai raspandita este Gardenia jasminoides.

Descriere – arbust sau arbore mic, creste 1-15 m inaltime. Frunze lucioase, sempervirescente, opuse, coriacee, ovale sau eliptice, de culoare verde inchis, 7-10 cm lungime. Flori mari solitare, duble sau semiduble, albe, de 5-12 cm diametru. Infloresc din mai pana in septembrie.

Cerinte – creste bine in ambiente luminoase dar nu in soare direct, umede. Insuficienta umiditatii ambientale provoaca caderea mugurilor. Pamant de frunze, acid, total lipsit de calcar, pH 4.5-5.5. Varietatile care infloresc primavara-vara au nevoie de o perioada de repaus vegetativ iarna, la o temperatura 12-18 ˚C si cu reducerea udarilor (la 7-10 zile). Pentru a inflori iarna temperatura nu trebuie sa scada sub 16-18 ˚C.

Management - taierea de corectare a coroanei se face primavara sau dupa caderea florilor. Se fertilizeaza de doua ori pe luna cu un fertilizant lichid pentru plante acidofile, in perioada de inflorire. Nu trebuie folosita apa de robinet, doar apa statuta sau apa minerala naturala demineralizata, daca nu frunzele se ingalbenesc, ramanand verzi doar nervurile. Transvazarea se poate face primavara, cand radacinile au umplut vasul. Se foloseste un vas cu o masura mai mare decat precedenta.

Propagare – prin butasi de varf, lungi de 8 cm, primavara. Inradacinarea are loc dupa 4-6 saptamani la temperatura de 20-24 ˚C. Prin seminte, primavara la 19-24 ˚C.

Boli si daunatori – Botrytis (ciuperca care apare pe radacini si muguri la speciile cultivate in sera), Cephaleuros virscens, Diaporthe gardeniae (ingalbenirea frunzelor), Mycosphaerella gardeniae, Pestalotia langloisii, Pellicularia (aparitia unor pete pe frunze si petiol, cauzeaza moartea frunzelor; pete de 0.7-10 mm diametru, circulare), Phomopsis gardeniae, Phyllosticta, nematozi, acarieni.

Pellicularia se poate controla prin ruperea si distrugerea frunzelor atacate, si la udari nu trebuie atinse frunzele deloc cu apa.

Controlarea Botrytis se face prin ruperea si distrugerea mugurilor atacati.

Calcarul excesiv din sol duce la aparitia clorozei. Controlarea clorozei se face prin adaugarea fertilizanti pa baza de fier in apa de udat.

Daca muguri se ingalbenesc si pica, chiar inainte de deschidere, este cauza unei atmosfere prea uscate si a insuficentei luminii. Iarna localizati Gardenia intr-un loc racoros, bine luminat al camerei si mariti umiditatea in jurul plantei.

Pierderea frunzelor poate fi cauza asfixieri radacinilor cu prea multa apa.

Meloidogyne incognita ataca plantele crescute in sera sau apartament. Plantele afectate nu mai cresc normal si frunzele devin marmorate.

Parteneri naturali si de gradinaDianthus, Narcissus pseudonarcissus.

Cultivaruri si varietati – ‘August Beauty’ flori albe; ‘Florida’ 1 m inaltime, flori albe; ‘Grandiflora’ flori albe; ‘Radicans’; ‘Veitchii’ flori duble, albe.

Proprietati si Utilizari – fructele sunt prescrise pentru febra mare, insomnie si vomit cu sange. Extern sunt folosite pentru umflaturi si vanatai. 6-12 g de fruct uscat, pentru ceai.

In medicina traditional chineza, este interzis fructul pacientilor cu probleme la splina sau cu diaree.

 

Bibliografie

Constance Rogers, David J. Rogers – Woody Ornamentals for Deep South Gardens – University Press of Florida, 1991

Ellen Zachos – Tempting Tropicals – timber Press, 2005

Jacqueline Heriteau Ms – Complete Trees, Shrubs & Hedges – Creative Homeowner, 2005

Pascal P. Pirone – Diseases and Pests of Ornamental Plants – Wiley, 1978

Peter Loewer – The Evening Garden – Timber Press, 2002

Steven Foster, Yue Chongxi – Herbal Emissaries – Healing Arts Press, 1992

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Plante cultivate in ghivece
Sansevieria

Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica.

 
Cyclamen persicum

Cyclamen persicum este o specie tuberoasa perena, originara din Persia. Frunze cordiforme, 2-14 cm lungime, verde inchis, marmorate cu argintiu; petiol lung. Flori axilare, solitare, 5 petale rasfrante de culoare ciclamen, rosu, alb, violet, tulpina florala de 5-15 cm inaltime; infloresc de iarna tarziu pana primavara devreme. Fruct capsula.

 
Clarkia amoena

Clarkia amoena - planta anuala, originara din V Americii de N, cultivata ca planta ornamentala de ghivece.

 
Strelitzia reginae - Pasarea Paradisului

Strelitzia este un gen care cuprinde cinci specii perene, originare din sudul Africii, apartin familiei Strelitziaceae.

Numele genului deriva de la regina de Mecklenburg-Strelitz, sotia regelui George al III lea al Angliei, promotoare a botanicii.

 
Bulbine frutescens

Specie suculenta perena, rizomatoasa. Frunze bazale, lineare, cilindrice, carnoase, 10-15 cm lungime. Tulpina florala este de 45 cm lungime. Inflorescenta formata din 40-50 cm flori, aranjate in racem de 15-30 cm lungime.

 
Arbori si arbusti
Teline canariensis

Teline canariensis - arbust originar (endemic) din Tenerife si Gran Canaria, creste la marginea padurilor de Pinus radiata si Laurus novo-canariensis in asociatie cu Neotinea maculata, Hypericum reflexum si Cystus sympithifolius, de la 500 pana la 1500 m altitudine.

 
Harpephyllum caffrum

Harpephyllum caffrum - arbore sempervirescent, endemic in sudul Africii, Eastern Cape pana la KwaZulu-Natal si sudul Mozambiqului, creste in padurile de coasta.

 
Santolina rosmarinifolia

Santolina rosmarinifolia - specie perena, sempervirescenta, originara din regiunile mediteraneene.  Specie ornamentala folosita in rocarii si ca plante pentru borduri.

 
Menziesia ferruginea Smith

Arbust 1-2 m inaltime; lujeri subtiri, rosi-maronii, putin pubescente; muguri in buchete terminale; scoarta rosie-maronie pana la gri-maro, subtire, devine solzoasa. Frunze alterne, decidue, nervatiune penate, obovat-eliptice, 3-6 cm lungime, verde inchis pe partea superioara si verde pal pe dos, margini intregi sau serate.

 
Diospyros kaki L. - kaki

Arbore monoic, 6-12 m inaltime. Trunchi erect; coroana conica; scoarta bruna, se exfoliaza in placi mici. Frunze caduce, coriacee, alterne; limb oval-eliptic, margine intreaga, varf acuminat, baza atenuata, verde lucios pe fata superioara si pubescente pe partea inferioara, 7-20 x 4-10 cm; petiol 1-1.5 cm lungime.

 
Magnoliopsida
Jasminum mesnyi

Jasminum mesnyi - pecie folosita in parcuri, gradini si terase, sau ca planta de apartament datorita infloriri abundente.

 
Noua specie de Swartzia din Brazilia - Swartzia trimorphica Mansano & A.L. Souza

Arbore, 6 m inaltime, ramuri paroase. Stipele 1.5-2 x 1-1.2 mm, triangulare, paroase, decidue. Frunze imparipenat-compuse, 9 foliole; petiol cca 2.4 cm lungime, paroase-tomentoase; limbul frunzei 7.5-8.3 x 2.9-3.6 cm, eliptic, oval-oblong, glabru pe fata si slab paros pe dos la nervura principala, baza acut-cuneata, apex caudat

 
Physalis alkekengi

Physalis alkekengi - fructele coapte sunt comestibile, sunt bogate in Vitamina C si are proprietati diuretice si laxative.

 
Geranium argenteum

Geranium argenteum - erbacee perena, creste in Alpi, pe roci calcaroase, din centrul si nordul Italiei pana in S-E Frantei, de la 1600-2100 m altitudine. Specie rara.

 
Viola yildirimlii

Viola yildirimlii – endemica in zona Mediteraneana. Creste pe pante stancoase, impreuna cu Corydalis rutifolia subsp. erdelii, Primula vulgaris subsp. vulgaris, Anemone blanda, Ornithogalum lanceolatum, Muscari azureum si Gladiolus atroviolaceus pana la altitudini de 1800 m.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 
Flori de mai

Nu stiu cum se face ca acus e gata primavara dar nu am prea simtit-o, cand a fost foarte frig de ziceai ca e iarna, cand foarte cald, ca in iunie...oare mai avem primavara?

 
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 

Categorii

Link-uri