12
Iun
2012
Geum urbanum
Flori | Magnoliopsida
11
0

Denumire stiintifica – Geum urbanum L.

Sinonime – Geum caryophyllata

Denumiri populare – cerentel, Benediktenkraut, cariofillata comune, erba benedetta, garofanaia, ambretta selvatica.

Distributie si Habitat – originara din Eurasia, America de N, Australia, creste in locuri umede, la marginea padurilor, prin tufarisuri, marginea paraielor si lacurilor, pe langa garduri si drumuri, ziduri, din etajul inferior pana la cel montan.

Descriere – specie perena, semifrutescenta, 25-60 cm inaltime. Rizom gros, 2 cm diametru, cilindric, cu numeroase radacini adventive. Tulpina subtire, simpla sau ramificata, erecta, arcuita la baza, aspru paroasa. Frunze bazale scurt petiolate; foliole 3-7, subrotunde sau romboidal ovate, 3-5-lobate, acute, neregulat serate, pe ambele fete dispers alipit paroase si cu peri glandulosi. Frunze tulpinale ternate, cele superioare trilobate. Stipele asemanatoare foliolelor. Inflorescenta lax racemos paniculata. Flori erecte, cu pediceli lungi, glandulos parosi. Sepale verzi, triunghiulare, alungit ovate, acute, 3-8 mm lungime, pa fata externa paroase, pe cea interna glabre, pe margini alb tomentoase, reflecte. Sepale externe liniar lanceolate, lungi cat jumatatea sepalelor interne, paroase pe ambele fete. Petale rotund obovate, 3-7 mm lungime, galbene, caduce. Stile articulate. Receptacul paros, bruniu. Infloreste in mai-octombrie. Nucule scurt setoase.

Curiozitati – Geum, de la grecescul ‘geuein’ = a avea un gust placut, a avea aroma, referitor la radacinile plantei.

Bibliografie

Traian Savulescu – FLORA Republicii Populare Romane (vol VI)  – Editura Academiei Republicii Populare Romane, 1956

 

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Bryonia dioica Jacq.

Erbacee perena, dioica, cataratoare, paroasa. Tulpini fragile, 2-4 m lungime. Frunze alterne, petiolate, limb palmat-lobat, 3-5 lobi, varf obtuz, baza cordiforma, fara stipele dar cu carcei care permite plantelor sa se agate.

 
Gentiana verna L.

Gentiana verna - specie originara din centrul pana in sudul Europei, Rusia, Anglia si Irlanda, creste pe pasuni alpine si subalpine, umede, de  la 400 la 2600 m altitudine.

 
Chaenorrhinum minus

Chaenorrhinum minus - specie anuala, originara din Europa Medit., creste pe pietrisuri, de-a lungul cailor ferate, locuri uscate, semanaturi si margini de drumuri.

 
Diascia vigilis

Diascia vigilis - specie viguroasa, stolonifera, este cea mai rezistenta la ger si este cea mai florifera specie a genului.

 
Hibiscus trionum L.

Specie anuala. Radacini fibroase, poate ajunge pana la 100 cm adancime. Tulpina erecta, ramificata de la baza, verde pana la maro, cilindrica, striata, dens sau slab pubescenta, 75 cm inaltime. Frunze alterne, dens sau slab pubescente, cateodata rosietici pe margini, palmat lobate, 3 lobi, cel mijlociu mai mare, lobi laterali sunt divizati, iregulat-dintate, baza truncata sau usor cordata; petiol 4 cm lungime.

 
Magnoliopsida
Coronilla varia

Coronilla varia - erbacee perena, originara din SE Europei; creste pe rape si roci calcaroase, campii aride, de-a lungul strazilor, de la 0 la 1200 m altitudine.

 
Fuchsia

Frunze opuse, sau in verticil de cate 3-5 frunze, simple, lanceolate si cu margini serate, 1-25 cm lungime, sempervirescente sau decidue. Floare pendula; 4 sepale lungi, subtiri; 4 petale scurte; ovar inferior. Fruct 5-25 mm, verde-rosietiv, rosu sau purpuriu; comestibil. Seminte numeroase.

 
Delosperma cooperi

Delosperma cooperi este originara sudul Africii. Tulpina prostrata sau erecta, creste pana la 13 cm inaltime si 60 cm latime. Frunze opuse, suculente, cilindrice sau in 3 unghiuri, lipsite de stipule. Flori solitare sau cime, terminale sau axilare, 8 cm diametru, purpuriu deschis; caliciu cu 5 lobi inegali; ovar inferior cu 5 camere.

 
Malus floribunda Siebold

Arbore deciduu de 4-10 m inaltime, originar din Japonia. Scoarta neteda, rosie-bruna pana la gri, pe ramurile mai batrane devine gri-bruna. Muguri floriferi sunt rosii. Frunze ovat-eliptice, alterne, marigini adanc serate, petiolate, verde inchis vara, galbene toamna, 4-8 cm lungime; nervatiune penata.

 
Dryas octopetala

Dryas octopetala - originara din Europa, Asia de Nord si America de Nord, creste pe stancarii calcaroase, grohotisuri, morene si aluviuni din etajul alpin, in asociatii cu Arenaria obtusiloba, Oxytropis deflexa, Poa alpina, Potentilla diversifolia, Saxifraga nivalis.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Linum alpinum

Linum alpinum - specarie erbacee perena originara din sud-estul europei, creste pe pasuni montane aride, grohotisuri calcaroase, de la 1000 pana la 2000 m altitudine.

 
Leontodon incanus (L.) Schrank

Leontodon incanus - specie erbacee perena originara din Europa, creste in locuri insorite, pe fisurile rocilor calcaroase, grohotisuri si pasuni aride, de la 400 pana la 2100 m altitudine.

 
Lathraea squamaria L.

Lathraea squamaria - specie erbacee, perena, parazita raspandita din Europa pana in Japonia, creste in paduri umede si umbrite, paraziteaza specii precum Fagus, Quercus, Alnus, Ulmus, Corylus, Carpinus, de la 0 pana la 1300 m altitudine.

 
Impatiens walleriana

Impatiens walleriana - originara din estul Africii, a fost descoperita pe o insula din Zanzibar si denumita Impatiens sultanii in onoarea sultanului insulei.

 
Ploua, ploua, ploua...

... este o saptamana de cand ploua si temperaturile au scazut. Gradina si tantarii nu se plang de atata ploaie, plantele continua sa creasca, rosiile sunt tot mai mari, vinetele si ardeii incep sa infloreasca. Muscatele si petuniile se intrec in flori, inca timide dar cu boboci multi, vor fi un spectacol de culoare. 

 

Categorii

Link-uri