17
Ian
2009
Glycine max - soia
Farmacia Verde | Legume | Magnoliopsida
0
0

Denumire stiintifica - Glycine max

Sinonime

Denumiri populare – soya bean, soya, Sojabohne, soia.

Distributie si Habitat – originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan.

Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800.

Descriere – erbacee anuala. Radacinile au capacitate medie de patrundere a terenului; fac simbioza cu Rhizobium japonicum. Tulpina ajunge la 1,8 m inaltime. Frunze trifoliate, foliole ovale sau eliptic-lanceolate, varf acut, dar poate fi si obtuz sau mucronat, baza rotunda sau subtruncata, 6-15 cm lungime; stipele ingust lanceolate pana la setacee, 1-3 cm lungime. Flori hermafrodite, reunite in raceme axilare, 2-5 flori, albe sau violet; florile pot fi dens hirsute; corola alba, roz sau violet, 4-7 mm lungime, stindarul este suborbicular-obovat, emarginat; fecundare autogama. Stigmatul flori de soia este receptiv polenului aproximativ 24 de ore inainte de anteza si ramane receptiv 48 ore dupa anteza. Perioada de inflorire din iulie in septembrie. Fructul este o capsula dehiscenta viloasa, pendul, contine 3-4 seminte. Semintele sunt rotunde, putin aplatizate, culoare galben-bruna.

 

Propagare – prin seminte; se tin 12 ore in apa calda. Dupa trecerea pericolului de ingheturi tarzii, primavara, semintele se planteaza la cca. 2-3 cm adancime si la 10-15 cm distanta intre seminte, distanta dintre randuri sa fie de 60-75 cm. Pentru germinarea semintelor are nevoie de pamant umed si 5-8 zile la 20 °C, sau 14 zile la 12-16 °C. Temperatura optima pentru a se dezvolta este 30 °C. Creste pe soluri drenate.

 

Cultivaruri si varietati – ‘Agate’ si ‘Lammer’s Black’.

Proprietati si Utilizari – Soia uscata contine 45 % proteine si 18 % ulei.

Soia are mari proprietati nutritionale, contine 45 % proteine. Fiecare gram de proteina de soia contine aproximativ 1-3 mg isoflavoni; mai contine matairesinol, syringaresinol, lariciresinol, isolariciresinol si pinoresinol, lecitina si vitamina E.

Efectele oestrogene contribuie cu efecte protective impotriva accidentelor cardiovasculare, cancer si simptomelor menopauzei.

Soia este indicata femeilor insarcinate si femeilor care alapteaza.

Mancarea din proteine de soia are efecte benefice asupra colesterolului, cancerului, problemelor de inima, si posibile efecte pozitive asupra functiilor cognitive.

Semintele au proprietati laxative. Uleiul din seminte de soia are o arie mare de utilizari in fabricarea dezinfectantilor, sapunului, linoleum, insecticidelor, si agenti stabilizatori pentru mancare, cosmetica, farmaceutica, plastic si detergenti industriali. Produse alimentare precum: tofu, sosuri, lapte, iaurt, branza, pateuri, salam si faina. Tofu a fost inventat in secolul 2 in China. Decoctul din radacina de soia are proprietati astringente. Faina de soia este folosita in prepararea mancarurilor diabetice.

Bibliografie

Benjamin A Watson – Heirloom Vegetables – Houghton Mifflin Harcourt, 1996

Gary Stacey – Genetics and Genomics of Soybean – Springer, 2008

Lesley Braun, Marc Cohen – Herbs and Natural Supplements – Churchill Livingstone, 2006

M.J.T. Norman, C.J. Pearson, P.G.E. Searle – The Ecology of Tropical Food Crops – Cambridge University Press, 1995

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Calendula officinalis L. - galbenele

Tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm.

 
Madhuca longifolia Macb.

Arbore deciduu, 20 m inaltime, coroana rotunda. Frunze alterne, eliptice, 7.5-13 cm, margine intreaga, varf acut; 10-12 perechi de nervuri; petiol 1-2 cm lungime. Flori axilare, crem, fragrante; caliciul acoperit cu peri densi; corola galben pal, 1 cm lungime, 6-12 petale

 
Quillaja saponaria

Arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

 
Myrsine africana

Arbust sau arbore mic sempervirescent, 1-2 m inaltime. Ramificata sau cu o singura tulpina, subtire; des ramificata, lujeri cu peri fini, acoperiti cu cicatricile frunzelor cazute. Frunze alterne; eliptic-rotunde, 5-15 x 5-10 mm, varf si baza conice-rotunde; margini fin dintate sau intregi, verde inchis lucios pe partea superioara, mai verde pal pe dos; tari; glabre, ocazional glandulare; petiol foarte scurt.

 
Legume
Pisum sativum - mazare

Pisum sativum - specie anuala, furajera, originara de pe tarmurile Marii Mediterane, Afghanistan si India.

 
Phaseolus vulgaris - fasole

Phaseolus vulgaris - specie anuala, care contine proteine 21 %, saruri minerale (fier, potasiu, siliciu, nichel, zinc si fosfor), vitamina A, vitamina C, si vitamine B, are efect diuretic, depurativ, energetic, nutritiv.

 
Capsicum annuum

Capsicum annuum - specie anuala,  cultivata ca planta alimentara, condimentara si ornamentala. Ardeii au continut bogat in vitamina A si C, capsicina, fosfor, calciu si potasiu.

 
Cucumis sativus L. - castraveti

Erbacee anuala, monoica, cataratoare, 1-4 m. Frunze alterne, palmat-lobate, lobi acuti si angulosi-dintati, 7-20 x 7-15 cm, scabre; petiol 5-20 cm lungime. Flori unisexuat-monoice, pentamere; caliciu vilos, 5 sepale ingust-triunghiulare, 0.5-1 cm lungime; corola campanulata, galben-auriu, petale 2 cm lungime

 
Solanum tuberosum - cartoful

Solanum tuberosum - specie originara din America de Sud, se cultiva in toate tarile din zona temperata a globului.

 
Magnoliopsida
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Morus nigra - dud

Fructele de Morus nigra contin 9% zahar, acizi organici, pectina, taninuri, vitamina A si C si alte substante. Dudele fot fi mancate crude sau uscate, in budinci, gemuri, sau sosuri. 

 
Dovyalis caffra

Dovyalis caffra – fructe comestibile, cu continut ridicat de vitamina C (80-120 mg/g), potasiu (600 mg), se pot face dulceturi si jeleuri

 
Ballota acetabulosa

Ballota acetabulosa - originara din estul Greciei pana in Turcia, creste in zone izolate, pe soluri secetoase si bogate in calcar.

 
Prenanthes purpurea - salata iepurelui

Erbacee perena. Tulpina ramificata, 25-150 cm, pubescenta. Frunze amplexicaule, eliptice, oblonge sau fidate, margine intreaga sau pinat-fidata, glauce. Flori dispuse in panicule, florile ligulate sunt purpurii, cu 5 dinti, flori tubulare absente.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zinnia angustifolia Kunth.

Zinnia angustifolia - specie erbacee originara sud-vestul USA si Mexic.

 
Plantago media L.

Plantago media - planta erbacee perena, originara din Europa si Asia, creste pe pasuni aride, de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Daphne striata Tratt.

Daphne striata - specie originara din Alpi, creste pe pasuni pietroase, uscate si paduri rare, de la 1500 pana la 2700 m altitudine.

 
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
Veronica aphylla L.

Veronica aphylla - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe pasuni alpine, de la 1500 pana la 2800 m altitudine.

 

Categorii

Link-uri