25
Mai
2009
Hibiscus trionum L.
Flori | Magnoliopsida
8
0

Denumire stiintificaHibiscus trionum L.

Denumiri populare – , bamie besicoasa, cavan, cucurbetica marunta, macul-cioarei, zamosita, flower of an hour, bladder hibiscus, bladder weed, fleur d’une heure, ketmie d’Afrique, venice mallow, Varjumak.

Distributie si Habitat – originar din sudul si estul Europei, de-a lungul strazilor, de la campie pana la 2800 m altitudine.

Descriere – specie anuala. Radacini fibroase, poate ajunge pana la 100 cm adancime. Tulpina erecta, ramificata de la baza, verde pana la maro, cilindrica, striata, dens sau slab pubescenta, 75 cm inaltime. Frunze alterne, dens sau slab pubescente, cateodata rosietici pe margini, palmat lobate, 3 lobi, cel mijlociu mai mare, lobi laterali sunt divizati, iregulat-dintate, baza truncata sau usor cordata; petiol 4 cm lungime. Flori solitare, la axila frunzelor; caliciu gamosepal, campanulat, cu 5 sepale unite, 2.5 cm lungime, cu peri stelati, cu dungi purouri; corola dialipetala, obovate, galben-sulfuriu, crem, alba sau galbena, cu cu o pata purpuriu-neagra la centrul bazei, 7 cm diametru; antere galbene; stamine numeroase, unite, 4 mm lungime. Infloreste in iunie-septembrie. Fruct capsula, ovoida pana la globoasa, 1.5 cm lungime, hispid, inchis in caliciu. Seminte 3 x 2 mm, triangulare sau reniforme, maro inchis pana la negre. 2n = 56

Rata de crestere – incet.

Tolerante – suporta seceta. Nu suporta foarte bine transplantarile.

Cerinte – expozitii insorite.

Management

Propagare – prin seminte, se seamana in gradina sau in zone protejate, si se pot transplanta dupa ce trece pericolul de inghet. Temperatura optima pentru germinarea semintelor este de 10-40 ˚C.

Boli si daunatori – Hibiscus trionum este o specie gazda a mozaicului castravetilor, a Bemisia tabaci si Earias insulana.

Parteneri naturali si de gradina – Mertensia virginica.

Cultivaruri si varietati

Proprietati si Utilizari – se poate folosi ca specie ornamentala de borduri.

Hibiscus trionum poate devenii invaziva.

Frunzele fierte de  Hibiscus trionum sunt mucilaginoase, aproape fara gust. Semintele contin 22-24 % ulei.

Frunzele si florile proaspete sunt consumate crude de catre persoanele din Kenya, Zimbabwe, Australia si China. In Australia, radacina este considerata comestibila.

Bibliografie

Allan M. Armitage – Armitage’s Manual of Annuals, Biennials and Half-Hardy Perennials – Timber Press, 2001

Larry Hodgson – Annuals for Every Purpose – Rodale Press, 2002

LeRoy Holm, Jerry Doll, Eric Holm, Juan V. Pancho – World Weeds – Wiley Blackwell, 1997

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Buphthalmum salicifolium

Buphthalmum salicifolium - planta erbacee, perena. Originara din Balcani si Alpi orientali, creste terenuri calcaroase, in paduri aride, pasuni umede si insorite, de la 200 la 2100 m altitudine.

 
Tragopogon pratensis

Tragopogon pratensis - originara din Europa si Asia, comuna pe pasuni de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Aristolochia clematitis - marul lupului

Aristolochia clematitis -erbacee perena originara din Europa centrala si de S, creste in boschete rare, marginea canalelor, de la campie pana la 1000 m altitudine.

 
Narcissus poeticus L.

Bulb ovoid, 3-4 x 1,5-2 cm, tunica maronie. 4 frunze bazale; limb 20-40 x 0,6-1,2 cm, verde glauc; nervatiune paralela. Tulpina florala 30-45 cm. Floare solitara, fragranta; periant 5-7 cm latime; tubul periantului 2-3 cm; tepale suprapuse, reflexe, albe, ovat-orbiculare, 1,5-2,5 x 1,5-2 cm, varf mucronat

 
Veronica fruticulosa

Veronica fruticulosa - specie montana si alpina originara din Europa meridionala, creste in fisuri insorite, pasuni alpine, pe substrat calcaros, de la 1000 pana la 2100 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Lotus corniculatus

Lotus corniculatus - specie raspandita in Europa, Asia, Africa de Nord si Est, creste prin locuri ierboase uscate sau umede, tufisuri, din regiunea inferioara pana in etajul subalpin.

 
Viola x wittrockiana

Viola x wittrockiana - specie bienala, 15 cm inaltime. Frunze alterne, bazale, simple, ovate sau subcordate, dintate, petiolate, stipelate. Flori solitare, bazale, zigomorfe; 5 petale libere, 5 sepale libere; 5 stamine. Fruct capsula cu 3 valve. Infloreste din toamna pana primavara.

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Gardenia jasminoides - gardenie

Arbust sau arbore mic, creste 1-15 m inaltime. Frunze lucioase, sempervirescente, opuse, coriacee, ovale sau eliptice, de culoare verde inchis, 7-10 cm lungime. Flori mari solitare, duble sau semiduble, albe, de 5-12 cm diametru. Infloresc din mai pana in septembrie.

 
Anethum graveolens - marar

Anethum graveolens - specie originara din Asia de SE, creste pe campuri in regiunile mediteraneene, si cultivata pe aproape tot globul.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 
Flora Gradinii Deac

Sa nu trec indiferenta pe langa plantele din gradina noastra am incercat sa le determin pe toate si sa fac o lista cu Flora Gradinii Deac.

 
Orhidee salbatice

Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.

 
Fara cuvinte

Astazi in gradina

 

Categorii

Link-uri