|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Hibiscus trionum L. Denumiri populare – , bamie besicoasa, cavan, cucurbetica marunta, macul-cioarei, zamosita, flower of an hour, bladder hibiscus, bladder weed, fleur d’une heure, ketmie d’Afrique, venice mallow, Varjumak. Distributie si Habitat – originar din sudul si estul Europei, de-a lungul strazilor, de la campie pana la 2800 m altitudine. Descriere – specie anuala. Radacini fibroase, poate ajunge pana la 100 cm adancime. Tulpina erecta, ramificata de la baza, verde pana la maro, cilindrica, striata, dens sau slab pubescenta, 75 cm inaltime. Frunze alterne, dens sau slab pubescente, cateodata rosietici pe margini, palmat lobate, 3 lobi, cel mijlociu mai mare, lobi laterali sunt divizati, iregulat-dintate, baza truncata sau usor cordata; petiol 4 cm lungime. Flori solitare, la axila frunzelor; caliciu gamosepal, campanulat, cu 5 sepale unite, 2.5 cm lungime, cu peri stelati, cu dungi purouri; corola dialipetala, obovate, galben-sulfuriu, crem, alba sau galbena, cu cu o pata purpuriu-neagra la centrul bazei, 7 cm diametru; antere galbene; stamine numeroase, unite, 4 mm lungime. Infloreste in iunie-septembrie. Fruct capsula, ovoida pana la globoasa, 1.5 cm lungime, hispid, inchis in caliciu. Seminte 3 x 2 mm, triangulare sau reniforme, maro inchis pana la negre. 2n = 56 Rata de crestere – incet. Tolerante – suporta seceta. Nu suporta foarte bine transplantarile. Cerinte – expozitii insorite. Management – Propagare – prin seminte, se seamana in gradina sau in zone protejate, si se pot transplanta dupa ce trece pericolul de inghet. Temperatura optima pentru germinarea semintelor este de 10-40 ˚C. Boli si daunatori – Hibiscus trionum este o specie gazda a mozaicului castravetilor, a Bemisia tabaci si Earias insulana. Parteneri naturali si de gradina – Mertensia virginica. Cultivaruri si varietati – Proprietati si Utilizari – se poate folosi ca specie ornamentala de borduri. Hibiscus trionum poate devenii invaziva. Frunzele fierte de Hibiscus trionum sunt mucilaginoase, aproape fara gust. Semintele contin 22-24 % ulei. Frunzele si florile proaspete sunt consumate crude de catre persoanele din Kenya, Zimbabwe, Australia si China. In Australia, radacina este considerata comestibila. Bibliografie Allan M. Armitage – Armitage’s Manual of Annuals, Biennials and Half-Hardy Perennials – Timber Press, 2001 Larry Hodgson – Annuals for Every Purpose – Rodale Press, 2002 LeRoy Holm, Jerry Doll, Eric Holm, Juan V. Pancho – World Weeds – Wiley Blackwell, 1997
Vezi si
 Flori
Dimorphotheca pluvialis Moench
Erbacee anuala. Tulpina erecta sau procumbenta, 20-40 cm lungime, ramificata de la baza. Frunze alterne, 7-10 x 2-3 cm, obovate pana la lanceolate, lobate sau dintate, acoperite cu peri glandulari. Inflorescenta calatidiu, 15 cm diametru, albe, albastre sau purpuri Stachys palustris L. - jales de mlastina
Erbacee perena; rizom tuberizat, tarator. Tulpina erecta, rar ramificata, tetragona, roz-visiniu inchis, cu peri aspri pe muchiile tulpinii, 30-120 cm inaltime. Frunze caulinare superioare sunt sesile, amplexicaule, ingust-lanceolate, margine serata si usor ondulata; frunzele bazale sunt scurt petiolate. Echinacea purpurea
Erbacee perena, rizom cilindric. Tulpina rosietica, 80-100 cm inaltime, hirsuta-usor pubescenta, ramificata. Frunze alterne, petiolare, lanceolat-ovate, margine serata, usor pubescente; spre varful tulpinii frunzele sunt sesile. Corydalis cava
Planta erbacee perena, 15-25 cm inaltime; tuber subsferic, 1,5-4 cm. Radacini fasciculate. Tulpina scurta, neramificata, laxa. Frunze dublu-tripartite, incizate, culoare verde-glauc; frunze bazale, de 3-4 ori partite cu segmente oblong-lanceolate, varf obtuz si mucronat; frunze caulinare, 2 frunze, alterne sau sub-opuse, lamina tri-penat-sectate. Aquilegia fragrans - caldaruse parfumate
Erbacee perena. Radacini subtiri. Tulpina 30-100 cm inaltime, ramificata, usor pubescenta in partea inferioara, devine glandular-pubescenta in partile superioare. Frunzele bazale bi sau tri-ternate, glauce, lobi 2-3-lobati, 1.5-4 x 1.5-4 cm, baza cuneata, obovate, verde-glauc si glabre pe fata superioara, si verde pal pubescente pe dos; petiol paros. Magnoliopsida
Arctium lappa L.
Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite Felicia amelloides
Genul Felicia a fost numit de catre A.H.G. de Cassini in 1818 dupa Felix, un oficial german la Regensburg care a murit in 1846. Felicia amelloides pentru prima data a fost denumita Cineraria amelloides de catre Linne, in 1763, iar in 1894 a primit numele de Felicia amelloides. Hedeoma pulegioides
Tulpina foarte subtire, erecta, ramificata, fin pubescenta, 15-45 cm inaltime. Frunze ovate pana la obovat-oblonge, petiolate, slab serate, varf obtuz, baza ingusta, glabre, slab pubescente, subtiri; frunzele superioare sunt mai mici. Flori in buchete, axilare; pedicel pubescent, mai mici sau egale cu caliciul; caliciu pubescent, 3 lobi scurti si 2 lobi mai lungi. Corola alba sau albastru-violet. Infloreste in iulie-septembrie. Viola austrosinensis
Viola austrosinensis – erbacee perena. Rizom scurt, 1-4 cm, 2-5 mm diametru. Stoloni subtiri si alungiti, glabri, emite radacini la noduri sau pe internoduri. Frunze coriacee, alterne pe stolon; stipele maro sau verzi, striate, lanceolate, 1,2-1,8 cm x 3-4 mm, margine dintata, varf acuminat; petiol 2-7 cm lungime, purpuriu, glabru, aripat; limb ovat, 2-7 x 1,6-4,5 cm Lagerstroemia indica L.
Arbore deciduu. Coroana globoasa-espansa. Trunchi nodos, latit la baza. Ritidom subtire, alb-galbui, neted, lucios. Frunze decidue, opuse sau alterne, distice, aproape sessile, lamina glabra, elliptic-lanceolata, verde lucios pe partea superioara, verde deschis opac pe cea inferioara, margine intreaga, varf acut, 7 x 2-3 cm |
Ultimele articole
Caesalpinia gilliesii
Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Petunia hybrida
Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834. Parnassia palustris
Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Cyclamen purpurascens
Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece. Scrophularia nodosa
Scrophularia nodosa - specie perena, creste in padurile umede, rape si pe langa ape, de la 0 la 1800 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
