07
Ian
2010
Hydrangea - hortensia
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Hydrangea sp.

Sinonime

Denumiri populare – hortensie, hortensia, ortensie.

Distributie si Habitat – originara din Himalaia, pana in Japonia, Filipine si Java, Chile.

Descriere – genul cuprinde 80 de specii, cele mai populare sunt H. macrophylla, H. arborescens, H. paniculata si H. quercifolia. Specii arbustive sau volubile cu frunze opuse. Flori solitare sau grupate in inflorescente tip corimb, racem. Ovar compus, 2-10 carpele, inferior. Capsula truncata. Seminte numeroase, striate.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – temperaturile pana la -5 °C.

Cerinte – prefera semiumbra, dar cresc bine si in soare direct, daca nu le lipseste apa. Prefera locuri insorite in climele cu umiditatea aerului ridicata si locuri umbroase in locurile unde umiditatea aerului este scazuta.

Management – pentru a avea un teren acid se adauga multa turba si o data pe an sulfat de aluminiu, iar pentru un teren alcalin se adauga var nestins. Prea mult var nu va deteriora plantele, iar daca e prea putin nu va influenta culoarea florilor. Schimbarea pH-ului solului se face cu patru-sase luni inainte de sezonul de inflorire.

Hortensia are nevoi modeste, in general are nevoie de taieri regulate a coroanei. Pentru hortensiile cultivate in vase se scurteaza toate ramurile dupa inflorire, lasand doar cateva frunze pe fiecare tulpina, si transplantarea plantelor la doi-trei ani.

Taierile ar trebui facute imediat dupa ce florile s-au ofilit. Nu se taie lemnul vechi pentru ca asigura inflorirea in anii succesivi.

Daca plantele sunt expuse vanturilor de iarna, atunci trebuie protejati mugurii floriferi. Se leaga toate ramurile cu un sac de panza groasa si se va da jos cand muguri incep sa se umfle (se se deschida).

Propagare – butasi nelignificati, de unu sau doua internoduri, din mai pana in iulie. Noile plante se planteaza la 0.9 – 1.2 m intre plante si la 1.5 – 2.4 m intre randuri.

Hortensia se cultiva toamna sau primavara in teren fertil, imbogatit cu turba, in vase de 40-60 cm latime si cel putin 30 cm adancime.

Boli si Daunatori – tripsi, afide, acarieni, melci, Botrytis cinerea. Atacul acarienilor se recunoaste dupa aparitia unor pete galbene p frunze. Frunzele cu puncte mici portocalii pe fata si galbene pe dos sunt cauzate de rugina.

Rhopalosiphum dianthi sunt afide care ataca lujerii noi.

Eulecanium persicae ataca partile umbrite ale coroanei.

Phillosticta hydrangeae cauzeaza pete brune-gri pe ramuri si frunze.

Parteneri de gradina – Eryngium giganteum, Polystichum setiferum, Spiraea japonica, Spiraea x bumalda.

Cultivaruri – H. macrophylla ‘Nikko Blue’ prezinta flori mici albastre. H. arborescens ‘Annabella’ 25-30 cm latime, flori alb-crem apar din iunie pana in septembrie. H. paniculata ‘Grandiflora’ flori sterile albe dispuse in panicule de 15-20 cm lungime. H. quercifolia ‘Snowflake’ flori duble.

Proprietati si Utilizari – ideala ca arbust pentru borduri sau grupuri pe peluze.

Curiozitati – hortensiile produc flori albastre sau violet pe terenuri acide si flori roz pe terenuri alcaline.

In Europa a fost introdusa de catre naturalistul Philibert Commerson, in secolul XVII –lea.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Cananga odorata

Arbore sempervirescent, 10-40 m inaltime; in cultura 3 m. Ramuri pendule sau usor erecte. Scoarta neteda, gri-albicioasa pana la argintie. Frunze alterne, verzi inchis, 7-20 cm lungime, usor pubescente, oblong-eliptice, nervura centrala proeminenta, margini intregi si ondulate, varf acut, baza acuta.

 
Eremophila divaricata

Eremophila divaricata - arbust ornamental, originar din Australia, creste in regiunile aride si semi-aride, soluri neutre pana la alcaline.

 
Salix cinerea

Arbust deciduu, lemnos. Coroana iregulata, ramuri tinere glabre, 4-5 m inaltime. Frunze alterne, simple, rugoase, 12 x 2-4 cm lungime, partea superioara la inceput este tomentoasa dupa care devine glabra, culoare verde opac, partea inferioara este argintie, usor viloasa.

 
Carludovica palmata

Carludovica palmata - creste spontan in Guatemala si Bolivia in regiunile umede si de colina, de la nivelul marii pana la 100 m altitudine.

 
Campsis radicans

Genul a fost creat de catre botanistul portughez Joào de Loureiro (1717-1791) in Flora Cochinchinensis in 1790 pentru Campsis grandiflora. Linne a denumit specia cu Tecoma radicans, iar Thunberg ia dat numele de Bignonia radicans.

 
Magnoliopsida
Cerastium carinthiacum

Cerastium carinthiacum - creste spontan in Carpati si Alpi, pe substrate calcaroase, de la 900 pana la 2850 m altitudine.

 
Chimonanthus praecox (L.) Link

Chimonanthus praecox - specie originara din China. Linné a descris aceasta specie ca varietate, sub denumirea de Calycanthus praecox. In 1819 Lindley a introdus un nou gen Chimonanthus.

Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Frunze opuse, intregi, ovat-lanceolate, 7-20 cm lungime, subtiri, verde deschis, partea superioara rugoasa; toamna devin galbene.

 
Menziesia ferruginea Smith

Arbust 1-2 m inaltime; lujeri subtiri, rosi-maronii, putin pubescente; muguri in buchete terminale; scoarta rosie-maronie pana la gri-maro, subtire, devine solzoasa. Frunze alterne, decidue, nervatiune penate, obovat-eliptice, 3-6 cm lungime, verde inchis pe partea superioara si verde pal pe dos, margini intregi sau serate.

 
Melittis melissophyllum

Melittis melissophyllum - specie perena, ierbacee raspanidta in toata Europa, creste in paduri si tufarisuri, in subzona stejarului si a fagului, pana la 1200 m altitudine.

 
Dasiphora fruticosa

Dasiphora fruticosa - arbust deciduu, originar din Asia, creste pe soluri umede si roci umede.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri