26
Mai
2009
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintificaHypericum perforatum L.

Denumiri populare – sunatoare, pojarnita, Orbancfu, Echtes Johanneskraut, iperico, goatweed, Klamath weed, St. John’s Wort.

Distributie si Habitat – originar din vestul Europei, Asia si nordul Africii, dar s-a naturalizat in toate regiunile temperate ale globului. Creste la campii, pajisti si de-a lungul drumurilor.

Descriere – planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale; caliciu cu 5 sepale linear-lanceolate, acute, sau acuminate, 4-6 mm lungime; corola dialipetala cu simetrie actinomorfa, 5 petale galbene, obovate-cuneate, 8-12 mm lungime; stamine numeroase, 15 pana la 100; ovar superior. Infloreste mai-august. Frcut capsula, 7-8 mm lungime. Seminte cilindrice sau eliptice, usor curbate, 1-1.2 x 0.5-0.6 mm, suprafata lucioasa, maro inchis. 2n = 32.

Rata de crestere – incet.

Tolerante – tolereaza temperaturile de (-10) – (-15) ˚C.

Cerinte – prefera expozitiile insorite sau cele semi-umbrite, soluri bine drenate.

Management

Propagare – prin seminte, toamna. Prin butasi, in mai-iunie, se pun la inradacinat pe substrat format sin nisip si turba, 1:1. In natura, se inmulteste prin stoloni.

Boli si daunatori – rugina, ataca frunzele provocand pete galbene.

Parteneri naturali si de gradina

Cultivaruri si varietati

Proprietati si Utilizari – partile aeriene inflorite, contin taninuri. Inflorescentele se recolteaza in august-septembrie si se usuca la umbra in locuri bine aerisite.

Extractele pe baza de sunatoare au actiune antidepresiva; hypericina inhiba monoaminooxidaza care are rol in inactivarea adrenalinei si serotoninei.

Sunatoarea are proprietati antidepresive, antibacteriana, anti-inflamatoare, antivirala, astringenta, hepatoprotectoare si sedativa. Intern este recomandata in colite, in stari depresive sau endogene. Extern, are proprietati cicatrizante si dezinfectante in plagi purulente si arsuri. Hypericina este activa si impotriva dezvoltari virusilor, precum hepatita A si B; gripei A, B, si C; si rubeolei.

Intern – infuzie din 2 lingurite la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi.

Extern – 2 linguri de planta la o cana de apa.

Preparatele pe baza de sunatoare pot produce probleme gastrice, de aceea nu este indicat sa fie baut pe stomacul gol. NU este recomandat in timpul sarcinii, avand proprietati avortive.

Sunatoare se poate amesteca cu Valeriana, Piper methysticum, Scutellaria laterifolia.

Mit, legenda si folclor – Indienii Menomine foloseau Hypericum perforatum L. amestecat cu radacina de Rubus occidentalis in apa fierbinte, pentru tuberculoza, ca diuretic, si impotriva viermilor intestinali.

Bibliografie

H.E.J. Atta-ur-Rahman – Studies in Natural Product Chemestry – Elsevier Science, 2000

James A. Duke – The Green Pharmacy Herbal Handbook – Rodale Books, 2000

James Stubbendieck, Stephan L. Hatch, L.M. Landholt – North American Wildland Plants – University of Nebraska Press, 2004

Leland J. Cseke, Ara Kirakosyan, Peter B. Kaufman, Sara Warber, James A. Duke, Harry L. Brielmann – Natural Products from Plants – CRC, 2006

Ruth Trickey – Women, Hormones & the Menstrual Cycle – Allen & Unwin, 2004

Virginia Lanzotti, Orazio tagliatela Scafati – Flavour and Fragrance Chemestry – Springer, 2000

Vit Bojnansky, Agata Fargasova – Atlas of Seeds and Fruits of Central and East-European Flora – Springer, 2007

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Sambucus nigra L. - soc

Sambucus nigra - arbust sau arbore mic, originar din Europa, Germania si Polonia, dar este naturalizat si in USA. Creste in locuri umbroase, pietroase, amestecate cu pamant bogat in humus.

 
Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore

Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee.

 
Eucalyptus globulus Labill.

Arbore sempervirescent, 25-70 m inaltime x 5 m diametrul bazei trunchiului. Ritidom aspru, gri care se exfoliaza in partile superioare a trunchiului si ramuri, in fasii lungi. Muguri 12-15 x 12-25 mm. Frunzele tinere sunt opuse, doua cate doua, unite intre ele la baza, verde-glauc, 6-15 cm lungime; frunzele adulte alterne, 15-35 cm lungime, lanceolate si arcuate, baza asimetrica, varf lung-acuminat; petiol robust.

 
Allium ursinum L. - aliu de iunie, leurda, usturoi salbatic

Erbacee perena, bulboasa. Bulb oblung. Frunze 2-3, lanceolate, margine intreaga, varf acut, 30 x 3-6 cm. Flori albe, 6-20 hermafrodite, in umbela cu spata intreaga sau lobata, caduca; 6 tepale lanceolate, cca 1 cm; 6 stamine; ovar superior; peduncul 2 cm. Infloreste in mai-iunie. Fruct capsula.

 
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Flori
Tanacetum corymbosum (L.) Sch.-Bip. - naprasnic

Tanacetum corymbosum - erbacee perena, originara din Europa Centrala si de S, Asia de SV, creste prin paduri de foioase si de rasinoase, poieni si tufarisuri, si pe stancarii inierbate, din regiunea de campie pana la 1800 m altitudine. 

 
Geum urbanum

Geum urbanum - specie perena, semifrutescenta, originara din Eurasia, America de N, Australia, creste in locuri umede, la marginea padurilor, prin tufarisuri, marginea paraielor si lacurilor, pe langa garduri si drumuri, ziduri, din etajul inferior pana la cel montan.

 
Doronicum grandiflorum

Doronicum grandiflorum - geofita rizomatoasa, originara din Europa meridionala, Peninsula Iberica si Balcani, creste pe substrat calcaros, in etajul montan si alpin, pe grohotisuri, pante, de la 2000 la 2500 m altitudine.

 
Gymnadenia conopsea

Gymnadenia conopsea – poate fi plantata prin parcuri si gradini publice, pe gazon sau pe stancarii inierbate.

Gymnadenia conopsea - numele genului Gymnadenia vine de la cuvintele grecesti ‘gymnos’ = gol si ‘aden’ = glanda.

 
Scilla bifolia L. - viorea

Planta erbacee perena, erecta; bulb 5-25 cm diametru, roziu, tunici maronii. 2 frunze bazale (rar 3-5), suprapuse, divergente, lanceolate, 10 x 0,3-1,5 cm, care imbratiseaza tulpina florala. Tulpina este cilindrica, 5-30 cm inaltime. Inflorescenta racem, 1-10 flori. Bractei absente, sau prezente ovat-lanceolate, circa 1 mm.

 
Magnoliopsida
Doronicum grandiflorum

Doronicum grandiflorum - geofita rizomatoasa, originara din Europa meridionala, Peninsula Iberica si Balcani, creste pe substrat calcaros, in etajul montan si alpin, pe grohotisuri, pante, de la 2000 la 2500 m altitudine.

 
Viola yildirimlii

Viola yildirimlii – endemica in zona Mediteraneana. Creste pe pante stancoase, impreuna cu Corydalis rutifolia subsp. erdelii, Primula vulgaris subsp. vulgaris, Anemone blanda, Ornithogalum lanceolatum, Muscari azureum si Gladiolus atroviolaceus pana la altitudini de 1800 m.

 
Gazania

Erbacee anuala sau perena. Tulpina decumbenta – ascendenta, adesea este lemnoasa la baza. Frunze alterne, intregi sau penat-sectate. Capitul solitar si axilar. Involucru cu bractei asezate pe 2-3 randuri. Florile tubulare, portocali. Florile ligulate sterile, galben-portocaliu, varf cu 4 dinti. Receptacul convex sau plat. Achene obovoide, dens-paroase.

 
Petasites hybridus - podval mare

Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu.

 
Phuopsis stylosa

Phuopsis stylosa planta erbacee anuala, originara din estul Turciei si nordul Iranului, folosita ca specie ornamentala pentru rocarii sau ca planta de ghiveci.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri