![]() |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Hypericum perforatum L. Denumiri populare – sunatoare, pojarnita, Orbancfu, Echtes Johanneskraut, iperico, goatweed, Klamath weed, St. John’s Wort. Distributie si Habitat – originar din vestul Europei, Asia si nordul Africii, dar s-a naturalizat in toate regiunile temperate ale globului. Creste la campii, pajisti si de-a lungul drumurilor. Descriere – planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale; caliciu cu 5 sepale linear-lanceolate, acute, sau acuminate, 4-6 mm lungime; corola dialipetala cu simetrie actinomorfa, 5 petale galbene, obovate-cuneate, 8-12 mm lungime; stamine numeroase, 15 pana la 100; ovar superior. Infloreste mai-august. Frcut capsula, 7-8 mm lungime. Seminte cilindrice sau eliptice, usor curbate, 1-1.2 x 0.5-0.6 mm, suprafata lucioasa, maro inchis. 2n = 32. Rata de crestere – incet. Tolerante – tolereaza temperaturile de (-10) – (-15) ˚C. Cerinte – prefera expozitiile insorite sau cele semi-umbrite, soluri bine drenate. Management – Propagare – prin seminte, toamna. Prin butasi, in mai-iunie, se pun la inradacinat pe substrat format sin nisip si turba, 1:1. In natura, se inmulteste prin stoloni. Boli si daunatori – rugina, ataca frunzele provocand pete galbene. Parteneri naturali si de gradina – Cultivaruri si varietati – Proprietati si Utilizari – partile aeriene inflorite, contin taninuri. Inflorescentele se recolteaza in august-septembrie si se usuca la umbra in locuri bine aerisite. Extractele pe baza de sunatoare au actiune antidepresiva; hypericina inhiba monoaminooxidaza care are rol in inactivarea adrenalinei si serotoninei. Sunatoarea are proprietati antidepresive, antibacteriana, anti-inflamatoare, antivirala, astringenta, hepatoprotectoare si sedativa. Intern este recomandata in colite, in stari depresive sau endogene. Extern, are proprietati cicatrizante si dezinfectante in plagi purulente si arsuri. Hypericina este activa si impotriva dezvoltari virusilor, precum hepatita A si B; gripei A, B, si C; si rubeolei. Intern – infuzie din 2 lingurite la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi. Extern – 2 linguri de planta la o cana de apa. Preparatele pe baza de sunatoare pot produce probleme gastrice, de aceea nu este indicat sa fie baut pe stomacul gol. NU este recomandat in timpul sarcinii, avand proprietati avortive. Sunatoare se poate amesteca cu Valeriana, Piper methysticum, Scutellaria laterifolia. Mit, legenda si folclor – Indienii Menomine foloseau Hypericum perforatum L. amestecat cu radacina de Rubus occidentalis in apa fierbinte, pentru tuberculoza, ca diuretic, si impotriva viermilor intestinali. Bibliografie H.E.J. Atta-ur-Rahman – Studies in Natural Product Chemestry – Elsevier Science, 2000 James A. Duke – The Green Pharmacy Herbal Handbook – Rodale Books, 2000 James Stubbendieck, Stephan L. Hatch, L.M. Landholt – North American Wildland Plants – University of Nebraska Press, 2004 Leland J. Cseke, Ara Kirakosyan, Peter B. Kaufman, Sara Warber, James A. Duke, Harry L. Brielmann – Natural Products from Plants – CRC, 2006 Ruth Trickey – Women, Hormones & the Menstrual Cycle – Allen & Unwin, 2004 Virginia Lanzotti, Orazio tagliatela Scafati – Flavour and Fragrance Chemestry – Springer, 2000 Vit Bojnansky, Agata Fargasova – Atlas of Seeds and Fruits of Central and East-European Flora – Springer, 2007
Imagini
Vezi si
![]() ![]() Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati. ![]() Specie originara din China (Anhui, Hubei, Hunan, Jiangxi, Sichuan), la altitudini de 800-1400 m, unde creste alturi de Quercus serrata, Corylopsis sinensis, Castanea seguinii, Rhododendron simsii, Hosta ventricosa si Lindera sp.. ![]() Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh. ![]() Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu. ![]() Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun. ![]() ![]() Phuopsis stylosa planta erbacee anuala, originara din estul Turciei si nordul Iranului, folosita ca specie ornamentala pentru rocarii sau ca planta de ghiveci. ![]() Specie volubila, perena. Tulpina poate ajunge la 2-3 m lungime, lignificata la baza, ramificata. Frunze alterne, petiolate, ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordiforma; frunzele inferioare intregi, cele superioare sunt compuse, 3 foliole, foliola centrala mai mare decat cele laterale. Inflorescenta panicul terminal, 10-20 flori. ![]() Rizomatoase perene cu doua specii (Epimedium pubigerum si Epimedium alpinum) originare din sudul Europei. Tulpina erecta, de 25-38 cm inaltime, rotunda, neteda; rizom orizontal. Frunze decidue sau semi-sempervirescente, cordiforme, acuminate, ciliat-serate, petiolate, 13 cm lungime, verde deschis devin bronz in toamna, pendente ![]() Originara din sudul Japoniei si China. Creste pe pante inverzite, la marginea padurilor si desisurilor, de la 1100 pana la 3200 m altitudine. Bletilla este usor de crescut, pentru borduri umbrite, unde fac o combinatie perfecta cu ferigile. ![]() Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime. ![]() ![]() Acca sellowiana este un arbust sempervirescent care creste incet, originar din America de Sus, acum cultivat la tropice si in climate calde ca ornamental, si pentru fructele sale. Primavara tarziu produce cantitati mari de flori cu stamine rosii proeminente si petale roz-albe comestibile. Dupa inflorire, se pot aplica tunderi sub orice forma. ![]() Raphanus sativus - originar din estul regiunii Mediteraneene, cultivat in intreaga lume ca radacina comestibila. ![]() Tulpina foarte subtire, erecta, ramificata, fin pubescenta, 15-45 cm inaltime. Frunze ovate pana la obovat-oblonge, petiolate, slab serate, varf obtuz, baza ingusta, glabre, slab pubescente, subtiri; frunzele superioare sunt mai mici. Flori in buchete, axilare; pedicel pubescent, mai mici sau egale cu caliciul; caliciu pubescent, 3 lobi scurti si 2 lobi mai lungi. Corola alba sau albastru-violet. Infloreste in iulie-septembrie. ![]() Veronica urticifolia - originara din Europa, creste prin paduri, tufarisuri, stancarii si grohotisuri umede, vai umbroase, din regiunea montana pana in cea alpina. ![]() Lampranthus aurantiacus - specie perena, suculenta, originara din Africa de Sud. Cultivata ca specie ornamentala pentru rocarii. |
Ultimele articole
![]() Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire. ![]() In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. ![]() Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer... ![]() Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
![]() |