06
Mai
2009
Juglans regia - nuc comun
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaJuglans regia

Sinonime

Denumiri populare – nuc, nuc comun, nucar, walnut, English walnut, Caucasian walnut, Persian walnut.

Distributie si Habitat – originar din Europa de Sud-Est, Asia de Est si China.

Descriere – arbore inalt, 30 m inaltime. Tulpina dreapta, viguroasa, poate ajunge pana la 1m diametru, are coroana larga, de forma sferica, globuloasa si deasa. Scoarta neteda, argintiu-cenusie, la batranete fisurata longitudinal, cu ritidom cenusiu-inchis. Lujerii grosi, glabri, toamna verzi-bruni, mugurii negriciosi. Frunzele mari de 20-30 cm, imparipenat–compuse, au 5-9 foliole eliptice, sau oblongi ovate, acute sau acuminate, intregi, glabre, de 6-12 cm, cea terminala, mai mare. Florile unisexuat-monoice; florile mascule sunt dispuse in amenti negriciosi, cilindrici, pendenti (8-10 cm), apar inca din toamna; florile femele, 1-4 la un loc, terminale, sesile, infloresc in luna mai, inainte de infrunzire. Fructul este o drupa falsa, cu invelisul extern carnos, verde, neted, glabru, la maturitate caduc, cu endocarpul lemnos (nuca), brazdat in lung si zbarcit, la interior incomplet despartit de 2-4 pereti falsi; Samanta mare, exalbuminata, cu cotiledoanele embrionului mari, se separa usor de peretii membranosi.

Rata de crestere – creste greu in primi 4 ani, dupa care creste repede. Longevitatea este de 300-400 ani. Fructifica dupa 8-10 ani.

Tolerante – tolereaza temperaturile de (-30 ˚C); nu tolereaza ingheturile tarzii.

Cerinte – este o specie moderat termofila; creste bine pe soluri profunde, fertile, reavene (700-800 mm precipitatii anual), cu reactie usor acida pana la neutra, stagneaza in vegetatie pe soluri prea uscate, compacte, ca si pe solurile prea acide, excesiv de umede; foarte pretentios la lumina.

Propagare – prin seminte. Nu se transplanteaza cand pamantul este foarte umed. Inainte de transplantare se taie partea superioara a coroanei, la 1,5-2 de la sol. Dupa plantare trebuie udat regulat.

Boli si daunatori – Agrobacterium tumefaciens, Alternaria nucis, Armillaria mellea, Bacillus mesentericus, Cerrena unicolor, Coniophora cerebella, Chromaphis juglandicola, Cytospora juglandina, Cuscuta, Dothiorella gregaria, Eutypa ludibunda, Fomes fomentarius, Glomerella cingulata, Licea tenera, Marsonia juglandis, Orobanche, Oxyporus populinus, Phyllosticta juglandina, Rafflesia, Trametes suaveolens.

Parteneri naturali si de gradina – sub un arbore de Juglans regia nu cresc alte plante.

Cultivaruri si varietati

Proprietati si Utilizari – semintele se folosesc in prepararea unui ulei cu utilizari alimentare, cosmetice, industriale (sicativ), in industria lacurilor si vopselelor, iar in stare verde fructele se folosesc in cofetarii si pentru prepararea lichiorurilor. Semintele contin foarte putina apa, protide (15%), grasimi (63%), hidrati de carbon (14%), numeroase saruri minerale.

Cojile verzi ale nucilor sunt foarte bogate in acid citric, malic, juglona, taninuri, uleiuri eterice, vitamine,

precum si in substante colorante cu care se pot colora diferite tesaturi ca si materialul lemnos alb. Frunzele nucului contin iod din care se prepara diferite medicamente cu insusiri iodotanice si analgezice.

Lemnul, brun, inele anuale vizibile, tare, greu, fin, omogen, rezistent, se prelucreaza bine si se lustruieste foarte frumos, fiind foarte apreciat pentru fabricarea mobilei, paturi de arme, caroserii, parchet, lambriuri, instrumente muzicale, sculpturi etc. Produce un furnir foarte frumos colorat.

Frunzele si pericarpul (partea verde a fructului) au intrebuintari in domeniul medical, cosmetic, industria colorantilor.

Frunzele scoarta si nucile au proprietati astringente si detergent.

Frunzele se culeg in iunie-iulie, se usuca la soare. Frunzele contin taninuri si juglona antibacteriana.

Se comporta bine ca arbore izolat, cand creste viguros si da productii mari, mai putin in plantatii masive. Sub un arbore de Juglans regia nu cresc alte plante.

Scoarta sau frunzele fierte in miere este un remediu pentru durerile de gat si stomac.

Scoarta si frunzele sunt astringente si sunt indicate pentru diaree si menstruatie abundenta, ca ceai si folosit pentru bai; se fac bai de doua trei ori pe zi.

O lingurita de frunze macinate sau scoarta macinata, fierte o jumatate de ora, se pot bea una pana la trei cani pe zi.

Nucul poate fi folosit ca arbore ornamental apreciat pentru coroana sa globuloasa si deasa, buna producatoare de umbra. 

Mit, Legenda si Folclor - datorita formei miezului, asemanator cu creierul uman, se credea ca ingerarea sa imbunatateste concentrarea si memoria.

Bibliografie

Hu Shiu-Ying – Food Plants of China – The Chinese University Press, 2006

Inderjit, K.M.M. Dakshini, Chester L. Foy – Principles and Practices in Plant Ecology – CRC, 1999

James A. Duke – Handbook of Nuts – CRC, 2000

Jethro Kloss – Back to Eden – Lotus Press, 1997

Joan Parry Dutton, Marion Ruff Sheehan – Plants of Colonial Williamsburg – Colonial Williamsburg Foundation, 1979

Francis Halle – In Praise of Plants – Timber Press, 2002

Shri Mohan S.M. Jain, Pramod P.K. Gupta, R.J.Newton – Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 1995

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Santolina rosmarinifolia

Santolina rosmarinifolia - specie perena, sempervirescenta, originara din regiunile mediteraneene.  Specie ornamentala folosita in rocarii si ca plante pentru borduri.

 
Acer negundo - artar american

Acer negundo - arbore deciduu, dioic, originar din America de Nord, cultivat pe tot globul in scopuri ornamentale.

 
Sparmannia africana

Sparmannia africana - arbust sau arbore mic, originar din Africa meridionala, cultivat pe tot globul ca specie ornamentala de ghiveci sau de exterior.

 
Correa rubra

Correa rubra - arbust decumbent, originar din Australia.

 
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Magnoliopsida
Buglossoides arvensis

Buglossoides arvensis - originara din regiunile mediteranei, creste in pasuni aride, pargoale, marginea drumurilor, de la campie pana la 1800 m altitudine.

 
Caragana arborescens

Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Scoarta gri; ramurile tinere sunt galben-verzui. Frunze alterne; paripenat-compuse, 4-6 perechi de foliole oval-eliptice, 10-35 mm lungime; verzi inchis vara si galbene toamna; 5-10 cm lungime; stiple spinescente. Flori solitare; corola galbena, 20-25 mm lungime; cresc la axila frunzelor; infloresc din mai - iunie.

 
Cardamine bulbifera

Cardamine bulbifera -  specie erbacee, perena. Originara din Europa si Asia Minora, creste pe soluri fertile, calcaroase, de la 200 la 1800 m altit., in asociatie cu Coryllus avellana, Carpinus betulus, Crataegus laevigata, Fraxinus excelsior, Quercus robur, Allium ursinum, Carex pendula, Hyacinthoides non-scripta, Mercurialis perennis, Lamiastrum galeobdolon.

 
Verbascum blattaria

Verbascum blattaria - erbacee bienala, glabra in partea inferioara a tulpinii si cu peri glandulari inspre varf; creste spontan in locurile uscate si calde, marginea campurilor cultivate, raurilor si canalelor, pana la 800 m altitudine.

 
Legousia speculum-veneris - floarea Sfantei Vineri

 Legousia este nume dedicat botanistului francez Legouz de Garland, fondator al gradini botanice din Digione in 1773; speculum-veneris = oglinda Afroditei datorita formei rotunde a corolei.

Legousia speculum-veneris poate devenii invaziva a campurilor de cereale.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri