06
Mai
2009
Juglans regia - nuc comun
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaJuglans regia

Sinonime

Denumiri populare – nuc, nuc comun, nucar, walnut, English walnut, Caucasian walnut, Persian walnut.

Distributie si Habitat – originar din Europa de Sud-Est, Asia de Est si China.

Descriere – arbore inalt, 30 m inaltime. Tulpina dreapta, viguroasa, poate ajunge pana la 1m diametru, are coroana larga, de forma sferica, globuloasa si deasa. Scoarta neteda, argintiu-cenusie, la batranete fisurata longitudinal, cu ritidom cenusiu-inchis. Lujerii grosi, glabri, toamna verzi-bruni, mugurii negriciosi. Frunzele mari de 20-30 cm, imparipenat–compuse, au 5-9 foliole eliptice, sau oblongi ovate, acute sau acuminate, intregi, glabre, de 6-12 cm, cea terminala, mai mare. Florile unisexuat-monoice; florile mascule sunt dispuse in amenti negriciosi, cilindrici, pendenti (8-10 cm), apar inca din toamna; florile femele, 1-4 la un loc, terminale, sesile, infloresc in luna mai, inainte de infrunzire. Fructul este o drupa falsa, cu invelisul extern carnos, verde, neted, glabru, la maturitate caduc, cu endocarpul lemnos (nuca), brazdat in lung si zbarcit, la interior incomplet despartit de 2-4 pereti falsi; Samanta mare, exalbuminata, cu cotiledoanele embrionului mari, se separa usor de peretii membranosi.

Rata de crestere – creste greu in primi 4 ani, dupa care creste repede. Longevitatea este de 300-400 ani. Fructifica dupa 8-10 ani.

Tolerante – tolereaza temperaturile de (-30 ˚C); nu tolereaza ingheturile tarzii.

Cerinte – este o specie moderat termofila; creste bine pe soluri profunde, fertile, reavene (700-800 mm precipitatii anual), cu reactie usor acida pana la neutra, stagneaza in vegetatie pe soluri prea uscate, compacte, ca si pe solurile prea acide, excesiv de umede; foarte pretentios la lumina.

Propagare – prin seminte. Nu se transplanteaza cand pamantul este foarte umed. Inainte de transplantare se taie partea superioara a coroanei, la 1,5-2 de la sol. Dupa plantare trebuie udat regulat.

Boli si daunatori – Agrobacterium tumefaciens, Alternaria nucis, Armillaria mellea, Bacillus mesentericus, Cerrena unicolor, Coniophora cerebella, Chromaphis juglandicola, Cytospora juglandina, Cuscuta, Dothiorella gregaria, Eutypa ludibunda, Fomes fomentarius, Glomerella cingulata, Licea tenera, Marsonia juglandis, Orobanche, Oxyporus populinus, Phyllosticta juglandina, Rafflesia, Trametes suaveolens.

Parteneri naturali si de gradina – sub un arbore de Juglans regia nu cresc alte plante.

Cultivaruri si varietati

Proprietati si Utilizari – semintele se folosesc in prepararea unui ulei cu utilizari alimentare, cosmetice, industriale (sicativ), in industria lacurilor si vopselelor, iar in stare verde fructele se folosesc in cofetarii si pentru prepararea lichiorurilor. Semintele contin foarte putina apa, protide (15%), grasimi (63%), hidrati de carbon (14%), numeroase saruri minerale.

Cojile verzi ale nucilor sunt foarte bogate in acid citric, malic, juglona, taninuri, uleiuri eterice, vitamine,

precum si in substante colorante cu care se pot colora diferite tesaturi ca si materialul lemnos alb. Frunzele nucului contin iod din care se prepara diferite medicamente cu insusiri iodotanice si analgezice.

Lemnul, brun, inele anuale vizibile, tare, greu, fin, omogen, rezistent, se prelucreaza bine si se lustruieste foarte frumos, fiind foarte apreciat pentru fabricarea mobilei, paturi de arme, caroserii, parchet, lambriuri, instrumente muzicale, sculpturi etc. Produce un furnir foarte frumos colorat.

Frunzele si pericarpul (partea verde a fructului) au intrebuintari in domeniul medical, cosmetic, industria colorantilor.

Frunzele scoarta si nucile au proprietati astringente si detergent.

Frunzele se culeg in iunie-iulie, se usuca la soare. Frunzele contin taninuri si juglona antibacteriana.

Se comporta bine ca arbore izolat, cand creste viguros si da productii mari, mai putin in plantatii masive. Sub un arbore de Juglans regia nu cresc alte plante.

Scoarta sau frunzele fierte in miere este un remediu pentru durerile de gat si stomac.

Scoarta si frunzele sunt astringente si sunt indicate pentru diaree si menstruatie abundenta, ca ceai si folosit pentru bai; se fac bai de doua trei ori pe zi.

O lingurita de frunze macinate sau scoarta macinata, fierte o jumatate de ora, se pot bea una pana la trei cani pe zi.

Nucul poate fi folosit ca arbore ornamental apreciat pentru coroana sa globuloasa si deasa, buna producatoare de umbra. 

Mit, Legenda si Folclor - datorita formei miezului, asemanator cu creierul uman, se credea ca ingerarea sa imbunatateste concentrarea si memoria.

Bibliografie

Hu Shiu-Ying – Food Plants of China – The Chinese University Press, 2006

Inderjit, K.M.M. Dakshini, Chester L. Foy – Principles and Practices in Plant Ecology – CRC, 1999

James A. Duke – Handbook of Nuts – CRC, 2000

Jethro Kloss – Back to Eden – Lotus Press, 1997

Joan Parry Dutton, Marion Ruff Sheehan – Plants of Colonial Williamsburg – Colonial Williamsburg Foundation, 1979

Francis Halle – In Praise of Plants – Timber Press, 2002

Shri Mohan S.M. Jain, Pramod P.K. Gupta, R.J.Newton – Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 1995

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Paulownia tomentosa

Paulownia tomentosa - arbore deciduu, originar din centrul si vestul Chinei. Arbore folosit in scopuri ornamentale pentru florile sale, dar este cultivat si pentru lemn care este folosit in industria hartiei.

 
Acacia glaucoptera

Acacia glaucoptera - arbust erect sau prostrat, originar din sud-vestul Australiei.

 
Fremontodendron californicum

Fremontodendron californicum – originar din Baja California, California si Arizona. Genul a fost denumit dupa J.C. Frémont.

 
Liriodendron tulipifera - arborele lalea

Arbore monoic, 21-24 m inaltime; scoarta gri deschis, neteda in tinerete, mai tarziu se fisureaza longitudinal. Lemnul este usor, usor de lucrat, si adaptabil. Lujeri anuali sunt maronii. Frunze alterne, tri-lobate, lobul treminal este emarginat-truncat.

 
Russelia equisetiformis

Arbust, 60-150 cm inaltime. Ramuri verde deschis, subtiri, pubescente, cu 4-12 muchii. Frunze pubescente, cu catev apuncte rasinoase; frunzele dinspre baza ramurilor sunt asezate cate 3-6 in verticil, limb ovat-eliptic, 8.5-16 x 6-9 mm, varf acut, slab dintate; frunzele dinsre varful lujerilor sunt opuse, lineare, intregi.

 
Magnoliopsida
Anemoides ranunculoides

Anemoides ranunculoides - raspandita in Europa si Asia, creste prin paduri, livezi, poieni, in asociatie cu Chrysosplenium alternifolium, Coridalis cava, Helleborus foetidus, Mercurialis perennis, Primula elatior, , de la campie pana in regiunea montana.

 
Impatiens parviflora

Impatiens parviflora - specie erbacee, anuala. Originara din nord-estul Asiei, in Europa creste in padurile de fag, marginile raurilor, de la 500 pana la 1200 m altitudine.

 
Edgeworthia chrysantha

Genul Edgeworthia este denumit in memoria botanistului Michael Pakenham Edgeworth (1812-1881).

Edgeworthia chrysantha este un arbust deciduu, de 1,8-2,4 m inaltime, originar din China, Himalaya, naturalizat in Chugoku. Lujeri bruni-roscati. Frunze dispuse altern; scurt petiolate sau sesile; limb: lanceolat, varf acuminat, marginea intreaga, baza cuneata; 8-20/3-5 cm.

 
Chaenorrhinum minus

Chaenorrhinum minus - specie anuala, originara din Europa Medit., creste pe pietrisuri, de-a lungul cailor ferate, locuri uscate, semanaturi si margini de drumuri.

 
Galinsoga quadriradiata

Galinsoga quadriradiata - originara din America Centrala si de Sud, Mexic si Venezuela, dar s-a naturalizat si in Europa, creste pe terenuri umede sau foarte umede, in  culturi, de-a lungul drumurilor si a terenurilor necultivate, de la campie pana la 2600 m altitudine (in tarile de origine).

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri