06
Mai
2009
Juglans regia - nuc comun
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaJuglans regia

Sinonime

Denumiri populare – nuc, nuc comun, nucar, walnut, English walnut, Caucasian walnut, Persian walnut.

Distributie si Habitat – originar din Europa de Sud-Est, Asia de Est si China.

Descriere – arbore inalt, 30 m inaltime. Tulpina dreapta, viguroasa, poate ajunge pana la 1m diametru, are coroana larga, de forma sferica, globuloasa si deasa. Scoarta neteda, argintiu-cenusie, la batranete fisurata longitudinal, cu ritidom cenusiu-inchis. Lujerii grosi, glabri, toamna verzi-bruni, mugurii negriciosi. Frunzele mari de 20-30 cm, imparipenat–compuse, au 5-9 foliole eliptice, sau oblongi ovate, acute sau acuminate, intregi, glabre, de 6-12 cm, cea terminala, mai mare. Florile unisexuat-monoice; florile mascule sunt dispuse in amenti negriciosi, cilindrici, pendenti (8-10 cm), apar inca din toamna; florile femele, 1-4 la un loc, terminale, sesile, infloresc in luna mai, inainte de infrunzire. Fructul este o drupa falsa, cu invelisul extern carnos, verde, neted, glabru, la maturitate caduc, cu endocarpul lemnos (nuca), brazdat in lung si zbarcit, la interior incomplet despartit de 2-4 pereti falsi; Samanta mare, exalbuminata, cu cotiledoanele embrionului mari, se separa usor de peretii membranosi.

Rata de crestere – creste greu in primi 4 ani, dupa care creste repede. Longevitatea este de 300-400 ani. Fructifica dupa 8-10 ani.

Tolerante – tolereaza temperaturile de (-30 ˚C); nu tolereaza ingheturile tarzii.

Cerinte – este o specie moderat termofila; creste bine pe soluri profunde, fertile, reavene (700-800 mm precipitatii anual), cu reactie usor acida pana la neutra, stagneaza in vegetatie pe soluri prea uscate, compacte, ca si pe solurile prea acide, excesiv de umede; foarte pretentios la lumina.

Propagare – prin seminte. Nu se transplanteaza cand pamantul este foarte umed. Inainte de transplantare se taie partea superioara a coroanei, la 1,5-2 de la sol. Dupa plantare trebuie udat regulat.

Boli si daunatori – Agrobacterium tumefaciens, Alternaria nucis, Armillaria mellea, Bacillus mesentericus, Cerrena unicolor, Coniophora cerebella, Chromaphis juglandicola, Cytospora juglandina, Cuscuta, Dothiorella gregaria, Eutypa ludibunda, Fomes fomentarius, Glomerella cingulata, Licea tenera, Marsonia juglandis, Orobanche, Oxyporus populinus, Phyllosticta juglandina, Rafflesia, Trametes suaveolens.

Parteneri naturali si de gradina – sub un arbore de Juglans regia nu cresc alte plante.

Cultivaruri si varietati

Proprietati si Utilizari – semintele se folosesc in prepararea unui ulei cu utilizari alimentare, cosmetice, industriale (sicativ), in industria lacurilor si vopselelor, iar in stare verde fructele se folosesc in cofetarii si pentru prepararea lichiorurilor. Semintele contin foarte putina apa, protide (15%), grasimi (63%), hidrati de carbon (14%), numeroase saruri minerale.

Cojile verzi ale nucilor sunt foarte bogate in acid citric, malic, juglona, taninuri, uleiuri eterice, vitamine,

precum si in substante colorante cu care se pot colora diferite tesaturi ca si materialul lemnos alb. Frunzele nucului contin iod din care se prepara diferite medicamente cu insusiri iodotanice si analgezice.

Lemnul, brun, inele anuale vizibile, tare, greu, fin, omogen, rezistent, se prelucreaza bine si se lustruieste foarte frumos, fiind foarte apreciat pentru fabricarea mobilei, paturi de arme, caroserii, parchet, lambriuri, instrumente muzicale, sculpturi etc. Produce un furnir foarte frumos colorat.

Frunzele si pericarpul (partea verde a fructului) au intrebuintari in domeniul medical, cosmetic, industria colorantilor.

Frunzele scoarta si nucile au proprietati astringente si detergent.

Frunzele se culeg in iunie-iulie, se usuca la soare. Frunzele contin taninuri si juglona antibacteriana.

Se comporta bine ca arbore izolat, cand creste viguros si da productii mari, mai putin in plantatii masive. Sub un arbore de Juglans regia nu cresc alte plante.

Scoarta sau frunzele fierte in miere este un remediu pentru durerile de gat si stomac.

Scoarta si frunzele sunt astringente si sunt indicate pentru diaree si menstruatie abundenta, ca ceai si folosit pentru bai; se fac bai de doua trei ori pe zi.

O lingurita de frunze macinate sau scoarta macinata, fierte o jumatate de ora, se pot bea una pana la trei cani pe zi.

Nucul poate fi folosit ca arbore ornamental apreciat pentru coroana sa globuloasa si deasa, buna producatoare de umbra. 

Mit, Legenda si Folclor - datorita formei miezului, asemanator cu creierul uman, se credea ca ingerarea sa imbunatateste concentrarea si memoria.

Bibliografie

Hu Shiu-Ying – Food Plants of China – The Chinese University Press, 2006

Inderjit, K.M.M. Dakshini, Chester L. Foy – Principles and Practices in Plant Ecology – CRC, 1999

James A. Duke – Handbook of Nuts – CRC, 2000

Jethro Kloss – Back to Eden – Lotus Press, 1997

Joan Parry Dutton, Marion Ruff Sheehan – Plants of Colonial Williamsburg – Colonial Williamsburg Foundation, 1979

Francis Halle – In Praise of Plants – Timber Press, 2002

Shri Mohan S.M. Jain, Pramod P.K. Gupta, R.J.Newton – Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 1995

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Amorpha fruticosa

Amorpha fruticosa - arbust pana la 3 m inaltime, cultivat ca planta ornamentala, in garduri vii si perdele de protectie.

 
Fagus sylvatica

Spontan in Europa, Balcani, Crimea. Creste la o altitudine cuprinsa între 300 – 1200 m. In afara arealului sau continuu, fagul se mai întalneste numai sporadic sub forma de palcuri ori ca exemplare izolate.

 
Tropaeolum tricolorum

Tropaeolum tricolorum - planta volubila, originara din America de S, Cile si Bolivia.

 
Russelia equisetiformis

Arbust, 60-150 cm inaltime. Ramuri verde deschis, subtiri, pubescente, cu 4-12 muchii. Frunze pubescente, cu catev apuncte rasinoase; frunzele dinspre baza ramurilor sunt asezate cate 3-6 in verticil, limb ovat-eliptic, 8.5-16 x 6-9 mm, varf acut, slab dintate; frunzele dinsre varful lujerilor sunt opuse, lineare, intregi.

 
Eriogonum fasciculatum

Eriogonum fasciculatum - specie arbustiva, sempervirescenta, creste pe coaste uscate si pe substrat granitic din sudul Californiei.

 
Magnoliopsida
Parnassia palustris

Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau.

 
Mercurialis annua

Anuala glabra sua usor pubescenta. Tulpina erecta, ramificata, 10-50 cm inaltime. Frunze stipelate, opuse, 1.5- 5 cm, ovate sau eliptic lanceolate, margine crenat-serata; petiol 0.2-1.5 cm. Dioica, ocazional monoica.

 
Lavatera trimestris

Lavatera trimestris - erbacee anuala originara din regiunea Mediteraneana, se cultiva ca specie ornamentala in parcuri si gradini.

 
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
Cytisus hirsutus

Cytisus hirsutus – originara din Europa centrala si de E,  Asia Mica, creste prin boschete, locuri aride, de la campie pana la 1400 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri