06
Mai
2009
Juglans regia - nuc comun
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaJuglans regia

Sinonime

Denumiri populare – nuc, nuc comun, nucar, walnut, English walnut, Caucasian walnut, Persian walnut.

Distributie si Habitat – originar din Europa de Sud-Est, Asia de Est si China.

Descriere – arbore inalt, 30 m inaltime. Tulpina dreapta, viguroasa, poate ajunge pana la 1m diametru, are coroana larga, de forma sferica, globuloasa si deasa. Scoarta neteda, argintiu-cenusie, la batranete fisurata longitudinal, cu ritidom cenusiu-inchis. Lujerii grosi, glabri, toamna verzi-bruni, mugurii negriciosi. Frunzele mari de 20-30 cm, imparipenat–compuse, au 5-9 foliole eliptice, sau oblongi ovate, acute sau acuminate, intregi, glabre, de 6-12 cm, cea terminala, mai mare. Florile unisexuat-monoice; florile mascule sunt dispuse in amenti negriciosi, cilindrici, pendenti (8-10 cm), apar inca din toamna; florile femele, 1-4 la un loc, terminale, sesile, infloresc in luna mai, inainte de infrunzire. Fructul este o drupa falsa, cu invelisul extern carnos, verde, neted, glabru, la maturitate caduc, cu endocarpul lemnos (nuca), brazdat in lung si zbarcit, la interior incomplet despartit de 2-4 pereti falsi; Samanta mare, exalbuminata, cu cotiledoanele embrionului mari, se separa usor de peretii membranosi.

Rata de crestere – creste greu in primi 4 ani, dupa care creste repede. Longevitatea este de 300-400 ani. Fructifica dupa 8-10 ani.

Tolerante – tolereaza temperaturile de (-30 ˚C); nu tolereaza ingheturile tarzii.

Cerinte – este o specie moderat termofila; creste bine pe soluri profunde, fertile, reavene (700-800 mm precipitatii anual), cu reactie usor acida pana la neutra, stagneaza in vegetatie pe soluri prea uscate, compacte, ca si pe solurile prea acide, excesiv de umede; foarte pretentios la lumina.

Propagare – prin seminte. Nu se transplanteaza cand pamantul este foarte umed. Inainte de transplantare se taie partea superioara a coroanei, la 1,5-2 de la sol. Dupa plantare trebuie udat regulat.

Boli si daunatori – Agrobacterium tumefaciens, Alternaria nucis, Armillaria mellea, Bacillus mesentericus, Cerrena unicolor, Coniophora cerebella, Chromaphis juglandicola, Cytospora juglandina, Cuscuta, Dothiorella gregaria, Eutypa ludibunda, Fomes fomentarius, Glomerella cingulata, Licea tenera, Marsonia juglandis, Orobanche, Oxyporus populinus, Phyllosticta juglandina, Rafflesia, Trametes suaveolens.

Parteneri naturali si de gradina – sub un arbore de Juglans regia nu cresc alte plante.

Cultivaruri si varietati

Proprietati si Utilizari – semintele se folosesc in prepararea unui ulei cu utilizari alimentare, cosmetice, industriale (sicativ), in industria lacurilor si vopselelor, iar in stare verde fructele se folosesc in cofetarii si pentru prepararea lichiorurilor. Semintele contin foarte putina apa, protide (15%), grasimi (63%), hidrati de carbon (14%), numeroase saruri minerale.

Cojile verzi ale nucilor sunt foarte bogate in acid citric, malic, juglona, taninuri, uleiuri eterice, vitamine,

precum si in substante colorante cu care se pot colora diferite tesaturi ca si materialul lemnos alb. Frunzele nucului contin iod din care se prepara diferite medicamente cu insusiri iodotanice si analgezice.

Lemnul, brun, inele anuale vizibile, tare, greu, fin, omogen, rezistent, se prelucreaza bine si se lustruieste foarte frumos, fiind foarte apreciat pentru fabricarea mobilei, paturi de arme, caroserii, parchet, lambriuri, instrumente muzicale, sculpturi etc. Produce un furnir foarte frumos colorat.

Frunzele si pericarpul (partea verde a fructului) au intrebuintari in domeniul medical, cosmetic, industria colorantilor.

Frunzele scoarta si nucile au proprietati astringente si detergent.

Frunzele se culeg in iunie-iulie, se usuca la soare. Frunzele contin taninuri si juglona antibacteriana.

Se comporta bine ca arbore izolat, cand creste viguros si da productii mari, mai putin in plantatii masive. Sub un arbore de Juglans regia nu cresc alte plante.

Scoarta sau frunzele fierte in miere este un remediu pentru durerile de gat si stomac.

Scoarta si frunzele sunt astringente si sunt indicate pentru diaree si menstruatie abundenta, ca ceai si folosit pentru bai; se fac bai de doua trei ori pe zi.

O lingurita de frunze macinate sau scoarta macinata, fierte o jumatate de ora, se pot bea una pana la trei cani pe zi.

Nucul poate fi folosit ca arbore ornamental apreciat pentru coroana sa globuloasa si deasa, buna producatoare de umbra. 

Mit, Legenda si Folclor - datorita formei miezului, asemanator cu creierul uman, se credea ca ingerarea sa imbunatateste concentrarea si memoria.

Bibliografie

Hu Shiu-Ying – Food Plants of China – The Chinese University Press, 2006

Inderjit, K.M.M. Dakshini, Chester L. Foy – Principles and Practices in Plant Ecology – CRC, 1999

James A. Duke – Handbook of Nuts – CRC, 2000

Jethro Kloss – Back to Eden – Lotus Press, 1997

Joan Parry Dutton, Marion Ruff Sheehan – Plants of Colonial Williamsburg – Colonial Williamsburg Foundation, 1979

Francis Halle – In Praise of Plants – Timber Press, 2002

Shri Mohan S.M. Jain, Pramod P.K. Gupta, R.J.Newton – Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 1995

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Quercus pubescens

Arbore foios, indigen (Romania), 15 m inaltime. Tulpina este de cele mai multe ori stramba, neregulata. Coroana rara, luminoasa, larga si neregulata. Scoarta este groasa, adanc brazdata, formand un ritidom crapat, in placi dreptunghiulare, de culoare brun-inchisa.

 
Salix caprea L.

Salix caprea – originara din Europa pana in nord-vestul Asiei. Specie rustica, creste pana la altitudini de 1600 m.

 
Phlomis chrysophylla

Phlomis chrysophylla - arbust sempervirescent, originar din Israel, Libia si Siria.

 
Sambucus nigra L. - soc

Sambucus nigra - arbust sau arbore mic, originar din Europa, Germania si Polonia, dar este naturalizat si in USA. Creste in locuri umbroase, pietroase, amestecate cu pamant bogat in humus.

 
Viburnum tinus

Denumiri populare: engleza – Laurestinus Viburnum, Laurel tinus, Tinus laurifolius; italiana – lentaggine, lauro-tino, alloro-tino, laurentino.

Viburnum tinus este originar din sudul Europei si regiunea Mediteraneana.

 
Magnoliopsida
Mespilus germanica L.

Mespilus – deriva din limba greaca, ‘mesos’ - jumate, si ‘pilo’ – minge, face referire la forma fructului.

germanica – deriva din exemplarele salbatice prezente in Europa Centrala.

 
Bellis perennis L. - banutei

Erbacee perena, prostrata, pubescenta, 12-20 cm inaltime. Rizom scurt, radacini fibroase. Frunze dispuse in rozeta bazala, suprafata acoperita cu peri glandulari; limb spatulat, margine crenata; nervura mediana evidenta; petiol aripat. Inflorescente solitare, 1.5-3 cm diametru; involucru 3-8 mm inaltime, bractee ovate sau ovale

 
Malus floribunda Siebold

Arbore deciduu de 4-10 m inaltime, originar din Japonia. Scoarta neteda, rosie-bruna pana la gri, pe ramurile mai batrane devine gri-bruna. Muguri floriferi sunt rosii. Frunze ovat-eliptice, alterne, marigini adanc serate, petiolate, verde inchis vara, galbene toamna, 4-8 cm lungime; nervatiune penata.

 
Raphanus sativus

Raphanus sativus - originar din estul regiunii Mediteraneene, cultivat in intreaga lume ca radacina comestibila.

 
Acanthus montanus

Acanthus montanus - erbacee perena, originara din Africa tropicala, unde este folosita in tratarea diferitelor boli precum: reumatism, hipertensiune si infectii ale pielii.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri