09
Feb
2009
Lagerstroemia indica L.
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
3
0

Denumire stiintifica – Lagerstroemia indica L.

Lagerstroemia a fost denumita dupa botanistul suedez Magnus von Lagerstroem, care a colectat plante din India pentru Carl Linne.

Sinonime

Denumiri populare – crape myrtle, queens crape myrtle, Indian lilac, sarusuberi, hyaku-jikkò.

Distributie si Habitat – originara din China.

Descriere – arbore deciduu. Coroana globoasa-espansa. Trunchi nodos, latit la baza. Ritidom subtire, alb-galbui, neted, lucios. Frunze decidue, opuse sau alterne, distice, aproape sessile, lamina glabra, elliptic-lanceolata, verde lucios pe partea superioara, verde deschis opac pe cea inferioara, margine intreaga, varf acut, 7 x 2-3 cm; toamna frunzele sunt brune-purpurii. Inflorescenta panicul terminal, 8-20 cm lungime, pedicel si peduncul bracteat. Florile circa 4 cm, roz-mov sau carmin, 2-3 cm diametru. Infloreste in iulie-august. Fructul capsula dehiscenta, de deschide doar in partea superioara.

Rata de crestere – moderata.

Cerinte – soluri umede, bine-drenate; expozitii insorite.

Management – se tunde anual dupa inflorire.

Propagare – prin seminte sau prin butasi.

Cultivaruri si Varietati – ‘Carolina Beauty’ – 6 m inaltime; flori rosii. Rezista pana la -19 °C.

‘Centennial Spirit’ – flori rosu inchis, infloreste in iunie-iulie; frunzele toamna devin rosii - portocalii. Rezista pana la -30 °C.

‘Victor’ – 0,9 m inaltime; flori rosii; infloreste in iulie-august.

Proprietati si Utilizari – arbore ornamental, folosit in parcuri si gradini, ca arbore de aliniament.

 

Bibliografie

David A. Francko – Palms Won’t Grow Here and Other Myths – Timber Press, 2003

Horace Freestone Clay, James C. Hubbard, Rick Golt – Tropical Shrubs – University of Hawaii Press, 1987

Mark K. Stebbins – Flowering Trees of Florida – Pineapple, 1999

Michael A. Dirr – Dirr’s Trees and Shrubs for Warms Climates – Timber Press, 2002

Ran Levy-Yamamori, Gerard Taafe – Garden Plants of Japan – Timber Press, 2004

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Trachelospermum jasminoides

Trachelospermum jasminoides - specie volubila, sempervirescenta, originara din sudul Chinei si Vietnam.

 
Corylus avellana - alun

Corylus avellana - arbust, specie comuna in Europa si vestul Asiei, de la campie pana la 1200 m altitudine, creste in asociatie cu Acer pseudoplatanus, Crataegus laevigata, Crataegus monogyna, Fraxinus excelsior, Lonicera xylosteum, Salix caprea, Sambucus nigra si Sorbus aria.

 
Humulus lupulus

Humulus lupulus - specie comuna in Europa, Asia si America de Nord, creste in zavoaie, lunci, tufisuri, pe marginea padurilor, pe garduri, de la campie pana la 1000 m altitudine. Specie cultivata pentru conurile sale, intrebuintate in industria berei.

 
Rosmarinus officinalis L.

Arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare

 
Angophora hispida Blaxell

Arbust sau arbore mic, 4-5 m inaltime. Scoarta gri-rosu, la inceput neteda, cu timpul se exfoliaza. Frunze opuse, sesile sau scurt petiolate, cordate, 5-10 x 2.5-4.5 cm, verde pal, pubescente. 3-7 flori intr-un corimb, 10-15 cm diametru. Sepale libere (dialisepal), verzi; petale libere (dialipetal), alb-crem. Infloreste in ianuarie. Fruct capsula.

 
Magnoliopsida
Tagetes patula L.

Tagetes patula - erbacee anuala, originara din Mexic, cultivata ca specie ornamentala penntru parcuri si gradini.

 
Marrubium vulgare - voronic

Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime.

 
Veronica persica

Veronica persica - originara din Europa, Asia si nordul Africii, creste pe terenuri ruderale si cultivate, din regiunea de campie in cea montana.

 
Wisteria sinensis - glicina

Wisteria sinensis - considerate specie invaziva in unele locuri de pe glob. In cele mai multe cazuri se naturalizeaza in locurile unde este cultivata ornamental.

Acolo unde exista pericolul ca glicina sa devina invaziva este bine se fie inlocuita cu Aristolochia macrophylla, Bignonoa capreolata, Campsis radicand, Lonicera sempervirens, Wisteria frutescens.

 
Campsis radicans

Genul a fost creat de catre botanistul portughez Joào de Loureiro (1717-1791) in Flora Cochinchinensis in 1790 pentru Campsis grandiflora. Linne a denumit specia cu Tecoma radicans, iar Thunberg ia dat numele de Bignonia radicans.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 
Flora Gradinii Deac

Sa nu trec indiferenta pe langa plantele din gradina noastra am incercat sa le determin pe toate si sa fac o lista cu Flora Gradinii Deac.

 
Orhidee salbatice

Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.

 
Fara cuvinte

Astazi in gradina

 

Categorii

Link-uri