02
Iul
2009
Lamium orvala L.
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Lamium orvala L.

Sinonime

Denumiri populare – falsa ortica maggiore, ortie rouge.

Distributie si Habitat – Originara din sudul Austriei, Ungaria, nord-estul Italiei si nordul Iugoslaviei. Creste natural in padurile de foioase, pe soluri umede, pana la 1200-1750 m altitudine.

Descriere – erbacee rizomatoasa, glabra sau hirsuta. Tulpina erecta, cilindrica sau muchiata, simpla sau ramificata, 30-60 cm x 6 mm. Frunze petiolate, limb cordiform, margine iregulat serata sau crenata, varf acuminat, baza asimetrica, nervatiune penata; petiol 9-11 cm lungime. Flori dispuse in verticile de 10-16 flori; bractee 5-7 x 1 mm, hirsute, fara peri glandulari; caliciu 12-20 mm lungime, 5 lobi de 6-9 mm; corola bilabiata, roz cu nervuri roz-inchis sau purpurii, lobul superior cu varf truncat si ondulat, pubescent; lobul inferior cu pete purpurii; antere glabre, prinse de lobul superior, 14-15 mm lungime. Infloreste in aprilie-iunie.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – inghetul; nu tolereaza umbra deasa.

Cerinte – soluri umede dar bine drenate, acide sau alcaline, in plin soare sau partial-umbrite.

Management – se uda regulat.

Propagare – prin seminte, semanate in sera rece toamna sau primavara devreme.

Boli si Daunatori – melcii sunt cei mai comuni daunatori. Lepidoptera sp., Coleophora.

Parteneri naturali si de gradina – Betula papyrifera, Digitalis purpurea, Epimedium alpinum, Eupatorium cannabinum, Hosta sp., Hyacinthoides non-scripta, Pulmonaria longifolia, Stachys byzantina, Succisa pratensis, Syringa microphylla, Vicia oroboides.

Cultivaruri si Varietati – ‘Album’ cu flori albe. ‘Silva’ are frunze cu argintiu pe mijlocul limbului.

Proprietati si Utilizari – se poate folosii ca specie ornamentala., este decorativa si usor de cultivat.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Agastache foeniculum

Agastache foeniculum - erbacee perena, originara din N America, creste pe pasuni aride, margini de drumuri.

 
Erinus alpinus L.

Erbacee perena, sempervirescenta. Tulpina ramificata, formeaza tufa, 5-15 cm inaltime. Frunze spatulate, 4 cm lungime, dintate spre varf. Flori purpurii, 1.25 cm diametru, dispuse in raceme de 6 cm lungime. Seminte elipsoidale, 0.6-0.8 x 0.35-0.45 mm, supreafata lucioasa, maro inchis.

 
Impatiens balsamina

Impatiens balsamina - specie erbacee, anuala, originara din China si India. cultivata ca planta ornamentala prin parcuri si gradini. Se poate cultiva si ca planta de ghiveci, dar trebuie udata regulat.

 
Hemerocallis lilioasphodelus L.

Erbacee perena, creste in grupuri, rizom si radacini tuberoase fusiforme. Tulpina 1-1,3 m, erecta, usor ramificata. Frunze 30-90 x 1.0-2.5 cm, verzi, lineare, varf acut. Inflorescenta terminala, cimoasa, cu 6-12 flori. Tepalele 7-10 x 2-3 cm, galben lamai, tepalele exterioare au cca 1.5 cm latime, cele interioare au 2.5 cm latime, ovoide. Infloreste in iunie-iulie.

 
Mercurialis annua

Anuala glabra sua usor pubescenta. Tulpina erecta, ramificata, 10-50 cm inaltime. Frunze stipelate, opuse, 1.5- 5 cm, ovate sau eliptic lanceolate, margine crenat-serata; petiol 0.2-1.5 cm. Dioica, ocazional monoica.

 
Magnoliopsida
Correa rubra

Correa rubra - arbust decumbent, originar din Australia.

 
Ocimum basilicum - busuioc

Ocimum basilicum - planta erbacee anuala, aromatica, originara din Africa tropicala, America tropicala, creste pe soluri bine drenate, cu expozitii insorite, de la campie pana la 600 m altitudine.

 
Salvia nemorosa

Salvia nemorosa - specie perena, originara din sud-estul Europei, cu un areal mai bogat in regiunea Carpatico-Danubiana, creste pe pasuni aride, de la campie pana la 1000 m altitudine.

 
Tribulus terrestris - coltii babei

Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie.

 
Campsis radicans

Genul a fost creat de catre botanistul portughez Joào de Loureiro (1717-1791) in Flora Cochinchinensis in 1790 pentru Campsis grandiflora. Linne a denumit specia cu Tecoma radicans, iar Thunberg ia dat numele de Bignonia radicans.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 
Flori de mai

Nu stiu cum se face ca acus e gata primavara dar nu am prea simtit-o, cand a fost foarte frig de ziceai ca e iarna, cand foarte cald, ca in iunie...oare mai avem primavara?

 
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 
Start la gradinarit

... sau cel putin sper sa fie un start adevarat, sa nu mai vina alte ninsori si valuri de frig. 

 

Categorii

Link-uri