|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Lampranthus aurantiacus Sinonime – Denumiri populare – bush ice. Distributie si Habitat – originara din Africa de Sud. Descriere – specie suculenta, perena. Tulpini erecte devin prostrate cu timpul, 30-45 cm lungime. Frunze sempervirescente, semi-cilindrice, verde-glauc, 3 cm lungime. Flori galbene sau portocalii, 5 cm diametru. Fruct capsula. Rata de crestere – moderata. Tolerante – poate tolera temperaturile pana la -7 °C daca este uscat. Cerinte – soluri bine-drenate, expozitii insorite. Propagare – prin butasi si seminte. Butasi de 8-10 cm, la inceputul primaverii, se tine la uscat pentru 3 zile dupa care partea taiata se da cu un praf rizogen care favorizeaza formarea radacinilor si se pune in pamant pentru suculente cu nisip. Cultivaruri – ‘Glaucus’ cu flori galben stralucitor; ‘Gold Nugget’ cu flori portocalii; ‘Sunman’ cu flori galben-auriu. Proprietati si Utilizari – utilizata ca specie ornamentala pentru rocarii. Curiozitati – Lampranthus deriva din limba greaca, ce inseamna stralucitor, si ‘anthos’ = floare.
Imagini
Vezi si
Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica. Kalanchoe eriophylla – a fost descrisa pentru prima data de catre R. Hilsenbeck si W. Bojer, in 1857. Originara din Madagascar, unde creste la altitudini mari, pe stancarii. Kalanchoe eriophylla - specie epifita, erbacee perena, 30 cm inaltime. Tulpina decumbenta sau pendula. Frunze opuse, sesile, in rozete la baza; limb suculent, sub-ovoid, 10-35 x 6-17 mm, pubescent, baza truncata sau amplexicaule, varf obtuz, margine intreaga sau crenata. Denumiri populare pentru Agapanthus: Engleza - Lily of the Nile; Africa – agapant; Zulu – ubani. Agapanthus a fost descries pentru prima data in 1679 si a fost denumit de catre L’Heritier in 1788. Numele deriva din greaca ‘agape’ - iubire si ‘anthis’ – referitor la floare Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei Specie perena in arealul de origine, in alte regiuni este anuala; ajunge pana la 5-60 cm inaltime, glabra, glauca. Tulpina ramificata, decumbenta. Frunze bazale si caulinare, verde-glauc, sectate, lobi lineari sau obluongi, glabri. Mugurii floriferi sunt obconici cu varful ascutit. Flori solitare, peduncul lung de 5-15 cm; caliciu acut sau acuminat, glabru, glauc; corola formata din 4 petale galbene-portocali, 5 cm lungime; numeroase stamine. Medicago lupulina - specie cosmopolita, creste in ambiente ruderale, pasuni aride, marginea campurilor, de la campie pana la 1500 m altitudine. Lathyrus laevigatus - planta perena, creste prin poieni, in regiunea montana si subalpina, pe soluri umede si bogate in nitrati, de la 450 pana la 1900 m altitudine. Teucrium chamaedrys- planta perena subfrutescenta, cu rizom ramificat. Areal limitat la coastele mediteranei, creste pe pasuni aride, rape roscioase si insorite, in padurile de pin si stejar, pana la 1700 m altitudine. Digitalis purpurea - specie ornamentala, prin marime si eleganta, in aproape orice tip de sol si situatie. Unii spun ca Vicent van Gogh a luat digitalis pentru epilepsie. Digitalis purpurea contine digitalina, un drog puternic folosit pentru bolile de inima. A fost introdus in Farmacopea Londoneza in anii 1650. Gentiana lutea - specie montana, originara din sudul Europei, creste pe substrat calcaros, pe pasuni bogate in materie organica, de la 1000 la 2200 m altitudine. Melittis melissophyllum - specie perena, ierbacee raspanidta in toata Europa, creste in paduri si tufarisuri, in subzona stejarului si a fagului, pana la 1200 m altitudine. Genul Chirita (Gesneriaceae)cuprinde 110 specii distribuite in sudul Chinei si Vietnam. In 2004, unul din autori (HJ) a gasit o specie de Chirita in timpul lucrului sau pe domeniul padurii tropicale din sudul provinciei Yunnan. Planta erbacee perena, 15-25 cm inaltime; tuber subsferic, 1,5-4 cm. Radacini fasciculate. Tulpina scurta, neramificata, laxa. Frunze dublu-tripartite, incizate, culoare verde-glauc; frunze bazale, de 3-4 ori partite cu segmente oblong-lanceolate, varf obtuz si mucronat; frunze caulinare, 2 frunze, alterne sau sub-opuse, lamina tri-penat-sectate. Originar din zona Mediteraneana, des intalnita ca specie ornamentala. Tulpina florala poate ajunge pana la 1.8 m inaltime; bracteele purpurii-roz sunt in contrast cu florile albe. Prefera solurile profunde, umede si pozitii protejate. |
Ultimele articole
Gladiolus italicus - specie originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste pe campurile cultivate cu cereale, de la zona de campie pana la 700 m altitudine. Iris germanica - geofita rizomatoasa, originara din regiunea mediteraneana, creste din zona de campie pana la 1200 m altitudine. Iris pseudacorus - specie originara din Europa, Asia de SV, Africa de Sud, creste de-a lungul raurilor, lacurilor si mlastinilor, in ape putin profunde, de la campie pana la 1000 m altitudine. Ibicella lutea - erbacee anuala, originara din Bolivia, sudul Braziliei si nordul Argentinei. In 1899, Felix Hoffmann a produs un derivat, acidul acetil salicilic, care a inceput sa fie comercializat sub numele de aspirina.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||