12
Feb
2009
Laurus nobilis
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Laurus nobilis

Sinonime

Denumiri populare – dafin, alloro, lauriello, Apollo’s laurel, Asat sinda musa, bay laurel, bay.

Distributie si Habitat – specie originara din zona mediteraneana.

Descriere – arbore mic, 8-12 m inaltime. Coroana deasa si conica, ramuri expanse si ascendente. Scoarta neteda, verde in tinerete si gri inchis sau bruna. Frunze persistente, coriacee, intregi, alterne, forma oblong-lanceolata, margine intreaga sau usor ondulata, varf acut, baza cuneata, partea superioara e lucioasa si verde inchis, partea inferioara este verde mai deschis si opaca. Flori dioice, culoare galben-verzui, parfumate, axilare, reunite in mici umbele. Infloresc in martie-aprilie. Fruct drupa pedunculata, ovoida, 1-2 cm diametru, verde inchisa, devin negre si lucioase la maturitate.

Tolerante – solurile nisipoase. Rezistenta la clime rigide, poluarea atmosferica si la tunderi dese. Tolereaza temperaturile pana la -16 °C.

Cerinte – prefera expozitiile insorite sau semi-umbra; solurile fertile, umede, bine-drenate.   

Management – se aplica tunderi pentru pastrarea unei coroane compacte.

Propagare – prin butasi.

Proprietati si Utilizari – se preteaza pentru garduri vii si arta topiaria.

Frunzele se folosesc in gastronomie, in special la mancarurile cu cartofi. Din fruct se extrag uleiuri esentiale si grase flosite in parfumerie. Lemnul  este de culoare alb-roietic, dur, greu.

Frunzele se pot culege tot anul, dar cele mai bune sunt cele din iulie-august. Fructele se culeg cand sunt maturate complet, in octombrie-noiembrie.

Frunzele se folosesc proaspete sau uscate, se usuca la umbra in locuri bine aerisite. Fructele se usuca in locuri calde sau in cuptor la temperaturi mici. Se conserva in vase de sticla.

Frunzele de dafin in apa calda de baie rezulta o baie usor parfumata, deodorant si stimulant.

Curiozitati – pe timpul grecilor si a ramanilor, ramurile de dafin erau folosite pentru a face coroane pentru capul eroilor, si  in onoarea poetilor.

Bibliografie

Claire Kowalchik, William H. Hylton – Illustrated Encyclopedia of Herbs – Rodale Books, 1998

James R. Cothran – Gardens and Historic Plants of the Antebellum South – University of South Carolina Press, 2003

Jethro Kloss – Back to Eden – Lotus Press, 1997

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997

 

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Picea glauca

Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

 
Paeonia lactiflora

Erbacee perena, 50-80 cm inaltime, radacina viguros-ramificata, cilindrica, 5-20 cm lungime si 1-2,5 cm in diametru. Tulpina fasciculata, erecta, ramificata in partile superioare. Frunze alterne, ternat-compuse, ultimul segment cu nervuri rosii, oblong-eliptic; foliolele sunt ongust-ovate sau eliptice, 8-12 x 2-4 cm. Petiol 6-10 cm lungime

 
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita

Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale

 
Angelica archangelica L. - radacina Sfantului Duh

Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh.

 
Arbori si arbusti
Thunbergia mysorensis

Thunbergia mysorensis este folosita ca specie ornamentala pentru cresterea rapida si pentru florile dispuse in raceme. Infloreste in iulie-septembrie.

 
Rhododendron hirsutum

Rhododendron hirsutum - specie endemica, creste in Carpatii centrali, Tatra si Alpi, pe substraturi calcaroase, de la 800 pana la 2400 m altitudine.

 
Sparmannia africana

Sparmannia africana - arbust sau arbore mic, originar din Africa meridionala, cultivat pe tot globul ca specie ornamentala de ghiveci sau de exterior.

 
Tilia platyphyllos - tei cu frunza mare

Tilia platyphyllos - specie termofila, creste doar la campie si pe dealurile joase, din Europa si Asia de Vest.

Arbore caduc, folosit ca arbore decorativ, in parcuri, si pentru aliniamente stradale. 

 
Juanulloa mexicana

Juanulloa mexicana - specie arbustiva, epifita, spontana in Mexic si Peru, creste de la coastele Pacificului pana la 800 m altitudine, in padurile umede.

 
Magnoliopsida
Arnica montana

Arnica montana - originara din Europa, Siberia, creste prin fanete, pasuni, tufarisuri de la 500 m pana la 2200 m altitudine.

 
Lathyrus laevigatus

Lathyrus laevigatus - planta perena,  creste prin poieni, in regiunea montana si subalpina, pe soluri umede si bogate in nitrati, de la 450 pana la 1900 m altitudine.

 
Felicia amelloides

Genul Felicia a fost numit de catre A.H.G. de Cassini in 1818 dupa Felix, un oficial german la Regensburg care a murit in 1846.

Felicia amelloides pentru prima data a fost denumita Cineraria amelloides de catre Linne, in 1763, iar in 1894 a primit numele de Felicia amelloides.

 
Orobanche portoiliciana A. Pujadas & M. B. Crespo

Specie erbacee; tulpina aeriana 15-34 cm inaltime neramificata; tulpina subterana ramificata. Tulpina aeriana subtire, 7-12 mm diametru bazei, albicioasa, glabra la inceput, vilos-glandulara cu timpul, peri 0,3 mm lungime. Frunzele bazale 4-10 x 4-8 mm, triangulare pana la lanceolate, imbricate; frunzele tulpinale 8-14 x 2-5 mm lungime

 
Anthyllis barba-jovis

Anthyllis barba-jovis - specie arbustiva, originara din bazinul occidental al Mediteranei, creste pe coastele insorite, de la 0 la 300 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri