03
Aug
2010
Lavandula stoechas
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Lavandula stoechas L.

Denumiri populare – levantica salbatica, Lavanda selvatica.

Distributie si Habitat – origine mediteraneana, difuza in Europa sud-occidentala, in Africa de nord si in Orientul Mijlociu pe coastele mediteraneene. Creste pe granit si alte substraturi acide, rar pe calcar.

Descriere – specie sempervirescenta, 30-120 cm inaltime, glaucescenta, portament erect, parfum puternic aromat. Lujeri dispusi opus, tomentosi si cu 4 muchii. Scoarta brun-rosietica, screpolata. Frunze opuse, intregi, sesile, pubescente; limb linear-lanceolat, 10-20 x 2-3 mm, margini revolute. Flori reunite in spice terminale ovoide, 2-3.5 cm, inconjurate de  4 bractee petaloide, violet, 2 cm lungime; Caliciu 0.5-0.9 cm, gamosepal, cu 4 lobi triangulari; corola albastru-violet, tub glandular la interior, 0.5 cm, lobi rotunzi si inegali; stamine 0.3 cm, sesili; ovar superior. Infloreste in aprile-mai. Polenizare entomofila. Fruct tetrachena, maro, inconjurata de caliciu persistent.

Rata de crestere

Tolerante –  temperaturile pana la -5 ̊C.

Cerinte – specie heliofila, prefera terenurile permeabile.

Management – are nevoie de irigari regulate.

Propagare – prin seminte, toamna.

Boli si Daunatori – boli ale radacini sunt Armillaria mellea, Rosellinia necatrix si Phytophthora sp. Bole ale aparatului foliar: Septoria lavandulae. Insecte Chrysomela americana dauneaza aparatul foliar; Thomasiniana lavandulae cauzeaza screpolature si caderea scoartei.

Proprietati si Utilizari – levantica salbatica poate fi folosita uscata in saculeti pentru parfumarea lenjeriei si impotriva moliilor.

Curiozitati – in trecut a fost utilizat pentru tratarea racelilor si ca expectorant, laxativ si dezinfectant.

Numele speciei deriva de la numele grec al insulelor de pe langa Marsiglia, numite Insulele Stoechades, unde planta este abundenta.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Dictamnus albus L.

Dictamnus albus L. - specie originara din sudul Europei pana in nordul Chinei; perena de 1 m; tulpina noduloasa, erecta; frunze coriacee, compuse, alterne, 9-11 lobi, ovate, serate, 7,5 cm lungime; flori iregulate, albe-roz, 2,5 cm lungime, 5 sepale si 5 petale, 10 stamine; raceme terminale; fruct capsula cu 5 lobi.

 
Veronica chamaedrys

Erbacee perena. Tulpina erecta sau ascendenta, rosietica, simpla sau ramificata, pubescenta cu peri glandulari, 10-30 cm inaltime. Frunze opuse, 1.5-3 cm, sesile sau putin petiolate, lamina ovat-lanceolata, margina dintata cu lobi rotunzi (5-11 dinti).

 
Saxifraga paniculata

Saxifraga paniculata - raspandita in zonele temperate ale Europei si Americii, creste prin fisurile rocilor, grohotisuri, pasuni cu substrat calcaros, de la 400 pana la 3000 m altitudine.

 
Galanthus elwesii

Galanthus elwesii - specie bulboasa, originara din Asia Minora, a fost descoperita in vestul Turciei, in 1874, de catre H. J. Elwes.

 
Viola biflora

Viola biflora - planta perena, erbacee. Creste in etajul subalpin, prin paduri, pe stanci umede, marginea paraielor, pe substrat calcaros.

 
Magnoliopsida
Primula auricola

Primula auricola - originara din S Europei, creste pe stanci calcaroase, uneori pajisti alpine, de la 300 m pana la 2600 m altitudine.

 
Cotinus coggygria - scumpie

Cotinus coggygria creste spontan din Europa pana in China.

Scumpia este des folosit ca specie de gradina datorita inflorescentelor purpuriu-roz si frunzelor purpurii a unor cultivare.

 
Tropaeolum majus L. - nasturium, capucine

Tropaeolum majus este originar din Peru, unde creste de-a lungul coastelor si a padurilor de foioase. Tot in Peru, se cultiva pentru prepararea salatelor. Frunzele sunt bogate in minerale, vitamina C si un antibiotic natural.

 
Robinia pseudoacacia - salcam

Arbore, 25 m inaltime; coroana iregulata, ovala, deschisa. Lujeri maroni, subtiri, prezinta spini rosi-maroni de 1.5-2.5 cm lungime. Muguri mici, suprapusi. Frunze alterne, imparipenat-compuse; 7-19 foliole eliptice, obovate, opuse, margine intreaga, nervatiune penata, 4-5 cm lungime, verde sau verde glauc, toamna devin galbene.

 
Schefflera arboricola

Arbust sempervirescent, 3-4 m inaltime. Frunze alterne, lung-petiolate, palmat-compuse, cu 7-9 foliole, coriacee; foliole obovate, glabre, margine intreaga, nervatiune penata; petiol subtire, 12-15 cm lungime. Inflorescenta terminala, glabra, 20 cm lungime; flori in raceme aranjate in umbele, 0.7-1 cm diametru; pedicel 5-8 mm lungime. Fruct drupa, ovoida, portocalie, 5 x 4 mm.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri