|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Legousia speculum-veneris (L.) Chaix. Sinonime – Specularia speculum-veneris Denumiri populare – Floarea Sfantei Vineri, Venus looking glass Distributie si Habitat – creste pe campurile de cereale, in zone insorite; pana la 800 m altitudine. Descriere – specie anuala, radacini fibroase. Tulpina ramificata, muchiata, mai mult sau mai putin pubescenta, 10-40 cm inaltime. Frunze bazale, oblong-spatulate, varf obtuz; frunzele cauline 0.5-2.5 x 0.3-1 cm, oblong-obovate, margini ondulate, sesile, semi-amplexicaule. Inflorescenta ramificata, terminala. Flori 1.5-2.3 cm diametru, sesile. Caliciu 0.7-0.8 cm, verde; 5 sepale lineare, varf acut, recurv, pubescent. Corola 0.9-1.1 cm, violet-purpuriu cu o pataalb-crem la baza; 5 petale ovate, obtuze sau acute cu mucron la varf. 5 stamine; filamente albe; antere crem. Infloreste in mai-iulie. Capsula 1.0-1.5 cm, oblunga, dehiscenta, caliciu persistent. Seminte ovale, lucioase, maronii. 2n = 20 Propagare – prin seminte, germineaza in 16 zile. Curiozitati – Legousia este nume dedicat botanistului francez Legouz de Garland, fondator al gradini botanice din Digione in 1773, speculum-veneris = oglinda Afroditei datorita formei rotunde a corolei. Legousia speculum-veneris poate devenii invaziva a campurilor de cereale.
Imagini
Vezi si
Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe Specie anuala. Tulpina subtire, striata, glabra, erecta sau geniculara, ramificata inspre varf, 20-45 cm inaltime. Frunze alterne; frunzele bazale linear-lanceolate, 2-3 penat-sectate; frunzele caulinare sunt sesile Erbacee anuala. Tulpina erbacee, simpla, viscos-pubescenta, 1 m inaltime. Frunze alterne, petiolate, palmat-compuse. Petiol 10-15 cm lungime, glandular si pubescent. Foliole 5-7, onblong-anceolate pana la eliptice, varf acut – acuminat, baza conica, 15 cm lungime, margine intreaga, glandular-pubescente la suprafata superioara si putin pubescenta pe partea inferioara. Inflorescenta racem, deasa, compacta, terminala. Specie perena, rizom ramificat, subtire, 3-5 mm diametru. Radacini fibroase. Frunze 2, verzi sau gri-verzui, lineare, 7-25 cm x 1-3 mm, 3-5 nervuri paralele, varf lung acuminat. Tulpina florala 3-20 cm lungime, subtire; spata 2, verde, margini rosu-violet, lanceolata, 2-3.5 x 0.8-1 cm. Floare solitara, violet, 3-5.5 cm diametru; pedicel 6-10 mm. Erbacee perena; rizom tuberizat, tarator. Tulpina erecta, rar ramificata, tetragona, roz-visiniu inchis, cu peri aspri pe muchiile tulpinii, 30-120 cm inaltime. Frunze caulinare superioare sunt sesile, amplexicaule, ingust-lanceolate, margine serata si usor ondulata; frunzele bazale sunt scurt petiolate. Arbust sau arbore mic, 1-5 m inaltime; lujeri rosietici, netezi sau usor striate sau tuberculate, glauci, purpurii. Frunze cu lamina ingust-lanceolata, oblong-lanceolata sau ingust-eliptica, 8-21 x 3-8 cm, baza atenuata, cuneata, varf acut sau obtuz; petiol pana la 5 mm lungime. Petale 2-3, 8-12 mm lungime, ovate. Erbacee perena, rizom cilindric. Tulpina rosietica, 80-100 cm inaltime, hirsuta-usor pubescenta, ramificata. Frunze alterne, petiolare, lanceolat-ovate, margine serata, usor pubescente; spre varful tulpinii frunzele sunt sesile. Arbore sau arbust manoic, care poate ajunge 20 m, cu tulpina adeseori stramba, coroana cu ramuri groase, ascendente, frunzis bogat, lujerii în tinerete cenusii, pubescenti. Scoarta neteda, lucioasa, cenusie albicioasa, la exemplarele batrane, spre baza cu crapaturi putin adanci. Frunzele lat eliptice pana la ovate, de 4-10 cm lungime, 4-6 cm latime, la baza rotunjite, dublu dintate si lobulate, varf ascutit, pe fata verzi cenusii, pe dos albe cenusii, paroase; dispuse altern. Arbore monoic, 21-24 m inaltime; scoarta gri deschis, neteda in tinerete, mai tarziu se fisureaza longitudinal. Lemnul este usor, usor de lucrat, si adaptabil. Lujeri anuali sunt maronii. Frunze alterne, tri-lobate, lobul treminal este emarginat-truncat. Fructe mici, oblongi cu putina pulpa. muguri florali uscati sunt cuisoarele (condiment) din comert. toate partile arborelui sunt puternic aromate. |
Ultimele articole
Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834. Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece. Scrophularia nodosa - specie perena, creste in padurile umede, rape si pe langa ape, de la 0 la 1800 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||