|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Lycium barbarum L. 1753 Numele genului Lycium deriva din grecul lykion, numele vechi al speciei Rhamnus din Lycia. Sinonime – Lycium halimifolium, Lycium vulgare. Denumiri populare – catina de garduri, gou-qi-zi, wolfberry, common matrimony-vine, licio umile, lyciet commun, Gewohnlicher Bocksdorn, tankugijanamu. Distributie si Habitat – originara din zonele umede din sudul Chinei. Descriere – arbust spinos, 1-3 m inaltime; tulpini pendente.. Frunze alterne, glabre, scurt petiolate; limb ovat-eliptic, varf acut, baza cuneata, margini intregi, 1-5.5 x 0.5-1.5 cm. Flori hermafrodite, axilare, solitare sau in grupuri; caliciu 0.3-0.4 cm lungime, cu 5 lobi sau bilabiat; corola infundibuliforma, 1-1.2 cm, mov pal, petale puternic reflexe; 5 stamine; pedicel 0.6-1.5 cm lungime. Infloreste in iunie-august. Fruct baca, elipsoidala, 0.3-0.4 cm diametru, rosu aprins. Aproximativ 20 de seminte / fruct. Rata de crestere – repede. Propagare – prin seminte, semanate primavara devreme in sera. Germineaza bine si repede; se pastreaza in sera in prima iarna. Afara, se planteaza primavara sau vara devreme. Se ciupesc tinerele ramuri pentru a stimula noi cresteri. Prin butasire, butasi cu calcai, semi-lignificati, 5-10 cm lungime, in iulie-august in sere. Divizarea tufei, iarna, lastari se planteaza direct in pozitii permanente. Cultivaruri – cv. hemp leaf – frunze verde inchis, lanceolate sau linear-lanceolate, 6-12 cm lungime; fruct rosu-aprins, 1.8-2.2 cm lungime x 0.6-1 cm diametru; proteine 20.8 %. cv. white branch – frunze verde inchis, lanceolate, 2-5 x 0.5-1 cm; ramuri gri-albe; fructe rosu-aprins, 1.4-2 cm lungime si 0.6-1 cm diametru; proteine 15.4 % cv. yellow leaf – frunze galben-verde, lanceolate; fructe oblongi, rotunde la varf, 1.4-1.8 cm lungime si 0.4-0.8 cm diametru. Proprietati si Utilizari – fructele bine coapte de Lycium barbarum sunt considerate cele mai bogate in substante nutriente, contin beta-caroten, vitamina C, vitamina B1 si B2, minerale, antioxidanti si aminoacizi. In india, fructele sunt folosite in tratarea bolilor de ochi. Pentru cataracta se face o infuzie din Lycium barbarum, Chrysanthemum morifolium si ceai verde. Pentru glaucom se face un ceai din seminte de Cassia obtussifolia si ceai verde. Flavonoizi continuti de frunzele si florile de Lycium barbarum sunt activi impotriva E. Coli, Staphylococcus aureus si Candida albicans. Polizaharidele extrase din fructe sunt imunostimulatoare, antioxidante. Fructele uscate si scoarta de radacina reduc nivelul colesterolului. Lycium barbarum poate fi folosit pentru anemie, arsuri, raceli, inflamatii, infectii ale pielii, probleme ale vederii, in tratamentele de cancer. Fructele si scoarta de radacina sunt contraindicate persoanelor cu sangerari si hipoglicemice. Cereti sfatul medicului!!! Un mix de Sida spinosa (radacina), Glycyrrhiza glabra (radacina), Lycium barbarum (frunze), Pistacia integerrima si Mesua ferrea (antere) a provocat cazuri de sterilitate in comunitatea Bhat (India). Lycium barbarum poate fi folosit ca stabilizator al nisipurilor, datorita bunului sistem radicular care se dezvolta si pe terenuri nisipoase. Mit, Legenda si Folclor – chinezii fac ciorbe din fructele de Lycium barbarum. Fructul de Lycium barbarum a fost introdus in farmacopia chineza, ca planta oficinala, in 1985, la fel si scoarta de pe radacina. Lycium barbarum a fost cultivat in Europa pentru multe secole. Lycium a fost importat din India, si a fost mentionat de catre romani ca planta medicinala indiana, cultivat in Alexandria in 176-180 e.n. Lycium barbatum a fost un arbust foarte indragit de bunicul meu. Bibliografie C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2007 Ivan A. Ross – Medicinal Plants of the World – Humana Press, 2001 Jack E. Staub – 75 Remarkable Fruits for Your Garden – Gibbs M. Smith, 2008 Johannes Seidemann – World Spice Plants – Springer, 2005 Peter Hanelt, Institute of Plant Genetics and Crop Plant Research, R Kilian, W. Kilian – Mansfeld’s Encyclopedia of Agricultural and Horticultural Crops – Springer, 2001 Shiu-Ying Hu – Food Plants of China – Chinese University Press, 2006 Steven Foster, Chong-Xi Yue, Yue Chonqxi – Herbal Emissaries – Inner Traditions Bear and Company, 1992 Sylvia Escott-Stump – Nutrition and Diagnosis-Related Care – Lippincott Williams and Wilkins, 2007 Woodland Publishing – Top 10 Supplements - Woodland Publishing, 2006 Young-Su Zhen – Tea – Bioactivity and Therapeutic Potential – CRC, 2002
Vezi si
 Farmacia Verde
Sanguisorba officinalis - sangereasa
Erbacee perena. Tulpina erecta, ramificata, galbra, 30-100 cm inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 20 - 40 cm lungime, 5-15 foliole ovale, margine neregulat dintate. Flori hermafrodite reunite in capitul terminal, brune sau negru-purpuriu, cu 2-3 bracteole; Receptacul profund concav; 4 sepale, 4 stamine (rar 2). Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore
Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee. Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului
Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate Glycine max - soia
Originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan. Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800. Calophyllum inophyllum
Arbore. Tulpina groasa, iregulat ramificata, 8-20 m inaltime; trunchi mic cu scoarta aspra si neagra; ramuri orizontale. Frunze opuse, verde inchis; limb eliptic, 10-20 x 6-9 cm, baza rotunda, varf rotund, margina intreaga; nervuri paralele si perpendiculare pe nervura mijlocie. Flori in cime axilare de 4-15 flori; rahisul inflorescentei este alb-crem; flori albe, 2.5 cm diametru si 0.8-1.4 cm lungime. Arbori si arbusti
Edgeworthia chrysantha
Genul Edgeworthia este denumit in memoria botanistului Michael Pakenham Edgeworth (1812-1881). Edgeworthia chrysantha este un arbust deciduu, de 1,8-2,4 m inaltime, originar din China, Himalaya, naturalizat in Chugoku. Lujeri bruni-roscati. Frunze dispuse altern; scurt petiolate sau sesile; limb: lanceolat, varf acuminat, marginea intreaga, baza cuneata; 8-20/3-5 cm. Lonicera xylosteum
Lonicera xylosteum - arbust originar din Europa, Caucazi si Siberia; creste la marginea padurilor de foioase, de la campie pana la 1600 m altitudine. Prefera locuri calde si calcaroase, asociat cu Cornus sanguinela, Ligustrum vulgare, Prunus padus si Rubus idaeus. Gardenia jasminoides - gardenie
Arbust sau arbore mic, creste 1-15 m inaltime. Frunze lucioase, sempervirescente, opuse, coriacee, ovale sau eliptice, de culoare verde inchis, 7-10 cm lungime. Flori mari solitare, duble sau semiduble, albe, de 5-12 cm diametru. Infloresc din mai pana in septembrie. Dalechampia spathulata
Dalechampia spathulata este un arbust din familia Euphorbiaceae. Majoritatea speciilor apartinatoare genului Dalechampia se inmultesc natural prin seminte. Frangula alnus
Frangula alnus - specie originara din Europa si Caucazi, creste in boschete, margini de rauri, lacuri si terenuri turboase, umede, de la campie pana la 1300 m altitudine. Magnoliopsida
Melilotus officinalis
Melilotus officinalis - planta bianuala,originara din Europa si Asia, creste pe pasuni, margini de strade, de la 0 la 1500 m altitudine. Noua specie de Betula din China
Arbore; tulpina 25 m inaltime si 60 cm diametru. Scoarta gri inchis sau gri-maronie, fisurata si se exfoliaza longitudinal. Ramuri rosii-maronii sau gri-maroni, dens viloase si glandular rasinoasa. Petiol 1.5-3.0 cm, dens vilos si rasinos punctat. Lonicera xylosteum
Lonicera xylosteum - arbust originar din Europa, Caucazi si Siberia; creste la marginea padurilor de foioase, de la campie pana la 1600 m altitudine. Prefera locuri calde si calcaroase, asociat cu Cornus sanguinela, Ligustrum vulgare, Prunus padus si Rubus idaeus. Skimmia japonica
Arbust sempervirescent. Ramuri erecte. Frunze verzi, alterne sau subverticilate, 6-21 x 2-5 cm, limb oblong, coriaceu, varf acuminat, margine intreaga, nervatiune penata. Flori dispuse in panicule terminale; flori mici, hermafrodite Lychnis coronaria - barba imparatului, floarea cununii
Erbacee bienala. Tulpina erecta, argintiu-pubescenta, simpla sau ramificata, 30-80 cm inaltime. Frunzele bazale sunt petiolate, oblong-lanceolate, spatulate, 5-10 cm x 10-25 mm, margini intregi, varf acut; cele caulinare sunt sesile, oblong-ovate, hirsute, 5-12 cm lungime. Inflorescenta panicul terminal, peduncul 10 cm lungime |
 
Ultimele articole
Lathyrus vernus
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale
Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum
Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea
Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare
Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
