11
Sep
2009
Lycium barbarum - catina de garduri
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaLycium barbarum L. 1753

Numele genului Lycium deriva din grecul lykion, numele vechi al speciei Rhamnus din Lycia.

Sinonime – Lycium halimifolium, Lycium vulgare.

Denumiri populare – catina de garduri, gou-qi-zi, wolfberry, common matrimony-vine, licio umile, lyciet commun, Gewohnlicher Bocksdorn, tankugijanamu.

Distributie si Habitat – originara din zonele umede din sudul Chinei.

Descriere – arbust spinos, 1-3 m inaltime; tulpini pendente.. Frunze alterne, glabre, scurt petiolate; limb ovat-eliptic, varf acut, baza cuneata, margini intregi, 1-5.5 x 0.5-1.5 cm. Flori hermafrodite, axilare, solitare sau in grupuri; caliciu 0.3-0.4 cm lungime, cu 5 lobi sau bilabiat; corola infundibuliforma, 1-1.2 cm, mov pal, petale puternic reflexe; 5 stamine; pedicel 0.6-1.5 cm lungime. Infloreste in iunie-august. Fruct baca, elipsoidala, 0.3-0.4 cm diametru, rosu aprins. Aproximativ 20 de seminte / fruct.

Rata de crestere – repede.

Propagare – prin seminte, semanate primavara devreme in sera. Germineaza bine si repede; se pastreaza in sera in prima iarna. Afara, se planteaza primavara sau vara devreme. Se ciupesc tinerele ramuri pentru a stimula noi cresteri.

Prin butasire, butasi cu calcai, semi-lignificati, 5-10 cm lungime, in iulie-august in sere.

Divizarea tufei, iarna, lastari se planteaza direct in pozitii permanente.

Cultivaruri – cv. hemp leaf – frunze verde inchis, lanceolate sau linear-lanceolate, 6-12 cm lungime; fruct rosu-aprins, 1.8-2.2 cm lungime x 0.6-1 cm diametru; proteine 20.8 %.

cv. white branch – frunze verde inchis, lanceolate, 2-5 x 0.5-1 cm; ramuri gri-albe; fructe rosu-aprins, 1.4-2 cm lungime si 0.6-1 cm diametru; proteine 15.4 %

cv. yellow leaf – frunze galben-verde, lanceolate; fructe oblongi, rotunde la varf, 1.4-1.8 cm lungime si 0.4-0.8 cm diametru.

Proprietati si Utilizari – fructele bine coapte de Lycium barbarum sunt considerate cele mai bogate in substante nutriente, contin beta-caroten, vitamina C, vitamina B1 si B2, minerale, antioxidanti si aminoacizi.

In india, fructele sunt folosite in tratarea bolilor de ochi. Pentru cataracta se face o infuzie din Lycium barbarum, Chrysanthemum morifolium si ceai verde.

Pentru glaucom se face un ceai din seminte de Cassia obtussifolia si ceai verde.

Flavonoizi continuti de frunzele si florile de Lycium barbarum sunt activi impotriva E. Coli, Staphylococcus aureus si Candida albicans.

Polizaharidele extrase din fructe sunt imunostimulatoare, antioxidante.

Fructele uscate si scoarta de radacina reduc nivelul colesterolului.

Lycium barbarum poate fi folosit pentru anemie, arsuri, raceli, inflamatii, infectii ale pielii, probleme ale vederii, in tratamentele de cancer.

Fructele si scoarta de radacina sunt contraindicate persoanelor cu sangerari si hipoglicemice. Cereti sfatul medicului!!!

Un mix de Sida spinosa (radacina), Glycyrrhiza glabra (radacina), Lycium barbarum (frunze), Pistacia integerrima si Mesua ferrea (antere) a provocat cazuri de sterilitate in comunitatea Bhat (India).

Lycium barbarum poate fi folosit ca stabilizator al nisipurilor, datorita bunului sistem radicular care se dezvolta si pe terenuri nisipoase.

Mit, Legenda si Folclor – chinezii fac ciorbe din fructele de Lycium barbarum.

Fructul de Lycium barbarum a fost introdus in farmacopia chineza, ca planta oficinala, in 1985, la fel si scoarta de pe radacina.

Lycium barbarum a fost cultivat in Europa pentru multe secole.

Lycium a fost importat din India, si a fost mentionat de catre romani ca planta medicinala indiana, cultivat in Alexandria in 176-180 e.n.

Lycium barbatum a fost un arbust foarte indragit de bunicul meu.

Bibliografie

C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2007

Ivan A. Ross – Medicinal Plants of the World – Humana Press, 2001

Jack E. Staub – 75 Remarkable Fruits for Your Garden – Gibbs M. Smith, 2008

Johannes Seidemann – World Spice Plants – Springer, 2005

Peter Hanelt, Institute of Plant Genetics and Crop Plant Research, R Kilian, W. Kilian – Mansfeld’s Encyclopedia of Agricultural and Horticultural Crops – Springer, 2001

Shiu-Ying Hu – Food Plants of China – Chinese University Press, 2006

Steven Foster, Chong-Xi Yue, Yue Chonqxi – Herbal Emissaries – Inner Traditions Bear and Company, 1992

Sylvia Escott-Stump – Nutrition and Diagnosis-Related Care – Lippincott Williams and Wilkins, 2007

Woodland Publishing – Top 10 Supplements - Woodland Publishing, 2006

Young-Su Zhen – Tea – Bioactivity and Therapeutic Potential – CRC, 2002

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Symphytum officinale - tataneasa

Specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara

 
Eucalyptus globulus Labill.

Arbore sempervirescent, 25-70 m inaltime x 5 m diametrul bazei trunchiului. Ritidom aspru, gri care se exfoliaza in partile superioare a trunchiului si ramuri, in fasii lungi. Muguri 12-15 x 12-25 mm. Frunzele tinere sunt opuse, doua cate doua, unite intre ele la baza, verde-glauc, 6-15 cm lungime; frunzele adulte alterne, 15-35 cm lungime, lanceolate si arcuate, baza asimetrica, varf lung-acuminat; petiol robust.

 
Marrubium vulgare - voronic

Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime.

 
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare

Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara.

 
Calophyllum inophyllum

Arbore. Tulpina groasa, iregulat ramificata, 8-20 m inaltime; trunchi mic cu scoarta aspra si neagra; ramuri orizontale. Frunze opuse, verde inchis; limb eliptic, 10-20 x 6-9 cm, baza rotunda, varf rotund, margina intreaga; nervuri paralele si perpendiculare pe nervura mijlocie. Flori in cime axilare de 4-15 flori; rahisul inflorescentei este alb-crem; flori albe, 2.5 cm diametru si 0.8-1.4 cm lungime.

 
Arbori si arbusti
Ziziphus jujuba Mill - jujuba

Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm.

 
Trachelospermum jasminoides

Trachelospermum jasminoides - specie volubila, sempervirescenta, originara din sudul Chinei si Vietnam.

 
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Catalpa bignonioides

Catalpa bignonioides - arbore deciduu, originar din sud-estul Statelor Unite in Alabama, Florida si Mississippi. Cultivat ca arbore ornamental.

 
Buxus sempervirens

Buxus sempervirens - arbust sempervirescent, originar din nordul Africii, Asia si Europa, pana la 800 m altitudine. Creste in padurile rare de foioase, pe substraturi calcaroase in expoziti insorite, in asociatie cu Cotoneaster integerrimus, Pyrus pyraster, Prunus spinosa si Amelanchier rotundifolia.

 
Magnoliopsida
Helleborus foetidus

Helleborus foetidus - originara din S Europa, creste la marginea padurilor, in expozitii semiumbrite, de la 1000 pana la 1800 m altitudine.

 
Verbascum blattaria

Verbascum blattaria - erbacee bienala, glabra in partea inferioara a tulpinii si cu peri glandulari inspre varf; creste spontan in locurile uscate si calde, marginea campurilor cultivate, raurilor si canalelor, pana la 800 m altitudine.

 
Anchusa italica Retz. - limba boului, miruta mare

Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana.

 
Fothergilla

Fothergilla gardenii – arbust mic, pana la 1 m inaltime. Frunze 4-8 x 1.5-5 cm, margine dintata catre varf. Flori albe, cu roz, apar inainte de infrunzire in spice terminale; stamine numeroase. Infloreste in aprilie-mai; prefera sol umed, bine-drenat, in plin soare.

 
Maclura tricuspidata

Maclura tricuspidata - originara din America de Nord, folosita ca specie ornamentala, folosita pentru perdele de protectie.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri