11
Sep
2009
Lycium barbarum - catina de garduri
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaLycium barbarum L. 1753

Numele genului Lycium deriva din grecul lykion, numele vechi al speciei Rhamnus din Lycia.

Sinonime – Lycium halimifolium, Lycium vulgare.

Denumiri populare – catina de garduri, gou-qi-zi, wolfberry, common matrimony-vine, licio umile, lyciet commun, Gewohnlicher Bocksdorn, tankugijanamu.

Distributie si Habitat – originara din zonele umede din sudul Chinei.

Descriere – arbust spinos, 1-3 m inaltime; tulpini pendente.. Frunze alterne, glabre, scurt petiolate; limb ovat-eliptic, varf acut, baza cuneata, margini intregi, 1-5.5 x 0.5-1.5 cm. Flori hermafrodite, axilare, solitare sau in grupuri; caliciu 0.3-0.4 cm lungime, cu 5 lobi sau bilabiat; corola infundibuliforma, 1-1.2 cm, mov pal, petale puternic reflexe; 5 stamine; pedicel 0.6-1.5 cm lungime. Infloreste in iunie-august. Fruct baca, elipsoidala, 0.3-0.4 cm diametru, rosu aprins. Aproximativ 20 de seminte / fruct.

Rata de crestere – repede.

Propagare – prin seminte, semanate primavara devreme in sera. Germineaza bine si repede; se pastreaza in sera in prima iarna. Afara, se planteaza primavara sau vara devreme. Se ciupesc tinerele ramuri pentru a stimula noi cresteri.

Prin butasire, butasi cu calcai, semi-lignificati, 5-10 cm lungime, in iulie-august in sere.

Divizarea tufei, iarna, lastari se planteaza direct in pozitii permanente.

Cultivaruri – cv. hemp leaf – frunze verde inchis, lanceolate sau linear-lanceolate, 6-12 cm lungime; fruct rosu-aprins, 1.8-2.2 cm lungime x 0.6-1 cm diametru; proteine 20.8 %.

cv. white branch – frunze verde inchis, lanceolate, 2-5 x 0.5-1 cm; ramuri gri-albe; fructe rosu-aprins, 1.4-2 cm lungime si 0.6-1 cm diametru; proteine 15.4 %

cv. yellow leaf – frunze galben-verde, lanceolate; fructe oblongi, rotunde la varf, 1.4-1.8 cm lungime si 0.4-0.8 cm diametru.

Proprietati si Utilizari – fructele bine coapte de Lycium barbarum sunt considerate cele mai bogate in substante nutriente, contin beta-caroten, vitamina C, vitamina B1 si B2, minerale, antioxidanti si aminoacizi.

In india, fructele sunt folosite in tratarea bolilor de ochi. Pentru cataracta se face o infuzie din Lycium barbarum, Chrysanthemum morifolium si ceai verde.

Pentru glaucom se face un ceai din seminte de Cassia obtussifolia si ceai verde.

Flavonoizi continuti de frunzele si florile de Lycium barbarum sunt activi impotriva E. Coli, Staphylococcus aureus si Candida albicans.

Polizaharidele extrase din fructe sunt imunostimulatoare, antioxidante.

Fructele uscate si scoarta de radacina reduc nivelul colesterolului.

Lycium barbarum poate fi folosit pentru anemie, arsuri, raceli, inflamatii, infectii ale pielii, probleme ale vederii, in tratamentele de cancer.

Fructele si scoarta de radacina sunt contraindicate persoanelor cu sangerari si hipoglicemice. Cereti sfatul medicului!!!

Un mix de Sida spinosa (radacina), Glycyrrhiza glabra (radacina), Lycium barbarum (frunze), Pistacia integerrima si Mesua ferrea (antere) a provocat cazuri de sterilitate in comunitatea Bhat (India).

Lycium barbarum poate fi folosit ca stabilizator al nisipurilor, datorita bunului sistem radicular care se dezvolta si pe terenuri nisipoase.

Mit, Legenda si Folclor – chinezii fac ciorbe din fructele de Lycium barbarum.

Fructul de Lycium barbarum a fost introdus in farmacopia chineza, ca planta oficinala, in 1985, la fel si scoarta de pe radacina.

Lycium barbarum a fost cultivat in Europa pentru multe secole.

Lycium a fost importat din India, si a fost mentionat de catre romani ca planta medicinala indiana, cultivat in Alexandria in 176-180 e.n.

Lycium barbatum a fost un arbust foarte indragit de bunicul meu.

Bibliografie

C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2007

Ivan A. Ross – Medicinal Plants of the World – Humana Press, 2001

Jack E. Staub – 75 Remarkable Fruits for Your Garden – Gibbs M. Smith, 2008

Johannes Seidemann – World Spice Plants – Springer, 2005

Peter Hanelt, Institute of Plant Genetics and Crop Plant Research, R Kilian, W. Kilian – Mansfeld’s Encyclopedia of Agricultural and Horticultural Crops – Springer, 2001

Shiu-Ying Hu – Food Plants of China – Chinese University Press, 2006

Steven Foster, Chong-Xi Yue, Yue Chonqxi – Herbal Emissaries – Inner Traditions Bear and Company, 1992

Sylvia Escott-Stump – Nutrition and Diagnosis-Related Care – Lippincott Williams and Wilkins, 2007

Woodland Publishing – Top 10 Supplements - Woodland Publishing, 2006

Young-Su Zhen – Tea – Bioactivity and Therapeutic Potential – CRC, 2002

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Mangifera indica L. - mango

Mangifera indica - arbore sempervirescent, creste in regiunile tropicale si subtropicale ale globului, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine. Originar din Asia tropicala, borneo, Java, Sumatra si Peninsula Malay.

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Acalypha indica L.

Originara din China, India, Taiwan, Africa tropicala si centrul Americi. Creste in locuri umbrite de-a lungul raurilor, pe soluri nisipoase, pana la 1000 m altitudine.

 
Myrsine africana

Arbust sau arbore mic sempervirescent, 1-2 m inaltime. Ramificata sau cu o singura tulpina, subtire; des ramificata, lujeri cu peri fini, acoperiti cu cicatricile frunzelor cazute. Frunze alterne; eliptic-rotunde, 5-15 x 5-10 mm, varf si baza conice-rotunde; margini fin dintate sau intregi, verde inchis lucios pe partea superioara, mai verde pal pe dos; tari; glabre, ocazional glandulare; petiol foarte scurt.

 
Arbori si arbusti
Alnus cordata

Alnus cordata este un arbore foios, originar din Italia si Corsica, creste spontan pe soluri slab drenate, la semi-umbra. Specia poate tolera expunerea maritima, conditiile de seceta si atmosfera prafoasa. Cultivat ca arbore ornamental in gradini si parcuri.

 
Microcos paniculata L.

Microcos paniculata L. – arbust sau arbore mic de 3-12 m inaltime, originar din nord-estul Indiei, Bengal si insulele Andaman. Ritidom negru-maroniu. Frunze alterne, oval-lanceolate, varf acut, marginea intreaga sau putin serata, glabra, 10-20 cm lungime; petiol de 1-1,5 cm, pubescent; stipele liniar-lanceolate, acuminate, pubescente.

 
Mahonia aquifolium Nutt.

Arbust sempervirescent. Tulpina erecta, 0.8-2 m inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 5-11 foliole, ovat-lanceolate, 3-7 cm lungime, margini dintat-spinoase, verde inchis stralucitor pe fata superioara si verde pal pe dos.

 
Dioscorea communis - untul pamantului

Dioscorea communis - erbacee perena, creste la marginea padurilor, tufarisurilor, in locuri umbrite, pe terenuri calcaroase, pana la 1500 m altitudine.

 
Caryopteris x clandonensis

Caryopteris x clandonensis - Caryopteris x clandonensis este un hibrid format din C. incana si C. mongolica, cultivat ca specie ornamentala in grupuri si borduri.

 
Magnoliopsida
Salix cinerea

Arbust deciduu, lemnos. Coroana iregulata, ramuri tinere glabre, 4-5 m inaltime. Frunze alterne, simple, rugoase, 12 x 2-4 cm lungime, partea superioara la inceput este tomentoasa dupa care devine glabra, culoare verde opac, partea inferioara este argintie, usor viloasa.

 
Verbascum lychnitis

Verbascum lychnitis - specie originara din Europa si Asia, creste pe pasuni aride, margini de drumuri, de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Alnus incana (L.) Moench - anin alb

Arbore sau arbust manoic, care poate ajunge 20 m, cu tulpina adeseori stramba, coroana cu ramuri groase, ascendente, frunzis bogat, lujerii în tinerete cenusii, pubescenti. Scoarta neteda, lucioasa, cenusie albicioasa, la exemplarele batrane, spre baza cu crapaturi putin adanci. Frunzele lat eliptice pana la ovate, de 4-10 cm lungime, 4-6 cm latime, la baza rotunjite, dublu dintate si lobulate, varf ascutit, pe fata verzi cenusii, pe dos albe cenusii, paroase; dispuse altern.

 
Eriobotrya japonica Lindl

Arbore mic, 5-10 m inaltime; trunchi erect, diviz; ramuri tomentoase, erecte si espanse; scoarta gri-bruna, neteda; coroana deschisa, umbeliforma in varste adulte. Frunze persistente, alterne, simple; limb eliptic-lanceolat; margine serata; acuminate; nervatiuni lecundare sunt groase si profunde in limb, care pare umflat intre ele

 
Bistorta officinalis Delarbre

Bistorta officinalis - erbacee perena, originara din Europa, Asia si America de N, creste pe fanete, pasuni umede, turbarii, de la 900 pana la 2000 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri