11
Sep
2009
Lycium barbarum - catina de garduri
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaLycium barbarum L. 1753

Numele genului Lycium deriva din grecul lykion, numele vechi al speciei Rhamnus din Lycia.

Sinonime – Lycium halimifolium, Lycium vulgare.

Denumiri populare – catina de garduri, gou-qi-zi, wolfberry, common matrimony-vine, licio umile, lyciet commun, Gewohnlicher Bocksdorn, tankugijanamu.

Distributie si Habitat – originara din zonele umede din sudul Chinei.

Descriere – arbust spinos, 1-3 m inaltime; tulpini pendente.. Frunze alterne, glabre, scurt petiolate; limb ovat-eliptic, varf acut, baza cuneata, margini intregi, 1-5.5 x 0.5-1.5 cm. Flori hermafrodite, axilare, solitare sau in grupuri; caliciu 0.3-0.4 cm lungime, cu 5 lobi sau bilabiat; corola infundibuliforma, 1-1.2 cm, mov pal, petale puternic reflexe; 5 stamine; pedicel 0.6-1.5 cm lungime. Infloreste in iunie-august. Fruct baca, elipsoidala, 0.3-0.4 cm diametru, rosu aprins. Aproximativ 20 de seminte / fruct.

Rata de crestere – repede.

Propagare – prin seminte, semanate primavara devreme in sera. Germineaza bine si repede; se pastreaza in sera in prima iarna. Afara, se planteaza primavara sau vara devreme. Se ciupesc tinerele ramuri pentru a stimula noi cresteri.

Prin butasire, butasi cu calcai, semi-lignificati, 5-10 cm lungime, in iulie-august in sere.

Divizarea tufei, iarna, lastari se planteaza direct in pozitii permanente.

Cultivaruri – cv. hemp leaf – frunze verde inchis, lanceolate sau linear-lanceolate, 6-12 cm lungime; fruct rosu-aprins, 1.8-2.2 cm lungime x 0.6-1 cm diametru; proteine 20.8 %.

cv. white branch – frunze verde inchis, lanceolate, 2-5 x 0.5-1 cm; ramuri gri-albe; fructe rosu-aprins, 1.4-2 cm lungime si 0.6-1 cm diametru; proteine 15.4 %

cv. yellow leaf – frunze galben-verde, lanceolate; fructe oblongi, rotunde la varf, 1.4-1.8 cm lungime si 0.4-0.8 cm diametru.

Proprietati si Utilizari – fructele bine coapte de Lycium barbarum sunt considerate cele mai bogate in substante nutriente, contin beta-caroten, vitamina C, vitamina B1 si B2, minerale, antioxidanti si aminoacizi.

In india, fructele sunt folosite in tratarea bolilor de ochi. Pentru cataracta se face o infuzie din Lycium barbarum, Chrysanthemum morifolium si ceai verde.

Pentru glaucom se face un ceai din seminte de Cassia obtussifolia si ceai verde.

Flavonoizi continuti de frunzele si florile de Lycium barbarum sunt activi impotriva E. Coli, Staphylococcus aureus si Candida albicans.

Polizaharidele extrase din fructe sunt imunostimulatoare, antioxidante.

Fructele uscate si scoarta de radacina reduc nivelul colesterolului.

Lycium barbarum poate fi folosit pentru anemie, arsuri, raceli, inflamatii, infectii ale pielii, probleme ale vederii, in tratamentele de cancer.

Fructele si scoarta de radacina sunt contraindicate persoanelor cu sangerari si hipoglicemice. Cereti sfatul medicului!!!

Un mix de Sida spinosa (radacina), Glycyrrhiza glabra (radacina), Lycium barbarum (frunze), Pistacia integerrima si Mesua ferrea (antere) a provocat cazuri de sterilitate in comunitatea Bhat (India).

Lycium barbarum poate fi folosit ca stabilizator al nisipurilor, datorita bunului sistem radicular care se dezvolta si pe terenuri nisipoase.

Mit, Legenda si Folclor – chinezii fac ciorbe din fructele de Lycium barbarum.

Fructul de Lycium barbarum a fost introdus in farmacopia chineza, ca planta oficinala, in 1985, la fel si scoarta de pe radacina.

Lycium barbarum a fost cultivat in Europa pentru multe secole.

Lycium a fost importat din India, si a fost mentionat de catre romani ca planta medicinala indiana, cultivat in Alexandria in 176-180 e.n.

Lycium barbatum a fost un arbust foarte indragit de bunicul meu.

Bibliografie

C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2007

Ivan A. Ross – Medicinal Plants of the World – Humana Press, 2001

Jack E. Staub – 75 Remarkable Fruits for Your Garden – Gibbs M. Smith, 2008

Johannes Seidemann – World Spice Plants – Springer, 2005

Peter Hanelt, Institute of Plant Genetics and Crop Plant Research, R Kilian, W. Kilian – Mansfeld’s Encyclopedia of Agricultural and Horticultural Crops – Springer, 2001

Shiu-Ying Hu – Food Plants of China – Chinese University Press, 2006

Steven Foster, Chong-Xi Yue, Yue Chonqxi – Herbal Emissaries – Inner Traditions Bear and Company, 1992

Sylvia Escott-Stump – Nutrition and Diagnosis-Related Care – Lippincott Williams and Wilkins, 2007

Woodland Publishing – Top 10 Supplements - Woodland Publishing, 2006

Young-Su Zhen – Tea – Bioactivity and Therapeutic Potential – CRC, 2002

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Luffa cylindrica

Erbacee anuala, volubila, monoica. Tulpina pentagonala in sectiune, 6 m inaltime. Frunze alterne, 5-7 lobata, baza cordata, varf acut sau acuminat, margini iregulat dintate, 5-7 nervuri, limb 15 x 15 cm; petiol 10 cm lungime, paros. Flori monoice, in cime axilare, lung-pedunculate, galbene, 8 cm diametru.

 
Bellis perennis L. - banutei

Erbacee perena, prostrata, pubescenta, 12-20 cm inaltime. Rizom scurt, radacini fibroase. Frunze dispuse in rozeta bazala, suprafata acoperita cu peri glandulari; limb spatulat, margine crenata; nervura mediana evidenta; petiol aripat. Inflorescente solitare, 1.5-3 cm diametru; involucru 3-8 mm inaltime, bractee ovate sau ovale

 
Angelica archangelica L. - radacina Sfantului Duh

Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh.

 
Calophyllum inophyllum

Arbore. Tulpina groasa, iregulat ramificata, 8-20 m inaltime; trunchi mic cu scoarta aspra si neagra; ramuri orizontale. Frunze opuse, verde inchis; limb eliptic, 10-20 x 6-9 cm, baza rotunda, varf rotund, margina intreaga; nervuri paralele si perpendiculare pe nervura mijlocie. Flori in cime axilare de 4-15 flori; rahisul inflorescentei este alb-crem; flori albe, 2.5 cm diametru si 0.8-1.4 cm lungime.

 
Aloe vera Mill.

Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei

 
Arbori si arbusti
Colutea arborescens

Colutea arborescens este un arbust deciduu de 4 m inaltime, creste pe soluri secetoase din Europa, estul Africii, Turcia, Iran, Asia Centrala, Afghanistan, Pakistan si Himalaya.

 
Dioscorea communis - untul pamantului

Dioscorea communis - erbacee perena, creste la marginea padurilor, tufarisurilor, in locuri umbrite, pe terenuri calcaroase, pana la 1500 m altitudine.

 
Fraxinus excelsior - frasin

Arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi.

 
Spiraea japonica

Spiraea japonica - arbust deciduu, originar din estul Asiei, creste pe marginea raurilor. Specie ornamentala folosita in parcuri si gradini publice sau private, ca specie de bordura sau in garduri vi.

 
Juglans regia - nuc comun

Juglans regia - arbore originar din Europa de Sud-Est, Asia de Est si China. Nucul poate fi folosit ca arbore ornamental apreciat pentru coroana sa globuloasa si deasa, buna producatoare de umbra. 

 
Magnoliopsida
Primula auricola

Primula auricola - originara din S Europei, creste pe stanci calcaroase, uneori pajisti alpine, de la 300 m pana la 2600 m altitudine.

 
Genista tinctoria

Genista tinctoria - subarbust mic, erect, deciduu, originar din Europa si Asia, creste spontan pe pasuni umede si acide, la margini de paduri, prin poieni, de la campie pana la 1800 m altitudine.

 
Kerria japonica

Kerria japonica - arbust originar din China, cultivat in parcuri si gradini ca specie ornamentala.

 
Jasminum nudiflorum Lindl.

Specie decidua originara din China. Tulpini verzi, 60-90 cm inaltime, 1-2 m diametru; muchiate; formeaza radacini adventive. Muguri florali maronii-rosietici, ovoizi. Frunze decidue, opuse, penat-compuse, 3 foliole oblonge; sesile. Flori solitare, 6 petale, 1-2 cm diametru. Perioada de inflorire ianuarie-martie, inainte de infrunzire. Fruct baca, carnos, negru la maturatie.

 
O noua specie de Eugenia din sud-estul Braziliei

Eugenia L. Este un gen cu un numar foarte mare de specii apartinand familiei Myrtaceae. Sunt estimate aproximativ 500 de specii care au fost gasite in America de Sud, 350 specii citate in Brazilia.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri