|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Maclura tricuspidata Sinonime – Denumiri populare – maclura, Osage orange, melo da siepi, melo dei cavalli. Distributie si Habitat – originara din America de Nord. Descriere – arbust sau arbore mic, de 1-8 m inaltime si 4-5 m in diametru; decidua, originar din China si Korea. Ritidom gri-maroniu. Spini 0,5-2 cm. Frunze alterne, petiol de 1-2 cm, pubescente, limb ovate pana la romboidal-ovata, trilobate, 5-14 x 3-6 cm, glabre sau slab pubescente, baza rotunda pana la cuneate, margine intreaga, varf acuminat. Inflorescenta axilara cu flori verzi, floarea 1 cm in diametru. Inflorescentele ♂ capitulate, cca 5 mm in diametru; peduncul scurt. Inflorescenta ♀ 1-1,5 cm in diametru, axilara; peduncul scurt. Fructe sferice, ploridrupe comestibile, de culoare rosu-portocaliu, 2-5 cm diametru. Infloreste in mai-iunie, fructifica iunie-iulie. Fructele se matureaza toamna tarziu si raman pe ramuri pana la primele ingheturi. Rata de crestere – Tolerante – tolereaza clima secetoasa; dar in conditii de seceta puternica are nevoie de irigare; rezista la temperaturi de -28-30°C. Tolereaza terenul nisipos. Cerinte – bine drenat, creste bine pe teren acid, neutru sau calcaros, in plin soare sau semiumbra. Intr-o expozitie bine insorita produce mai multe fructe. Management – corectarea coroanei – iarna dupa caderea fructelor, dar daca iarna se inregistreaza ingheturi puternice, este indicat ca taierile sa se faca in primavara. Se elimina circa 50 % din ramurile batrane. Propagare – prin seminte, toamna, sau prin butasi de tulpina, erbacei, vara sau iarna tarziu. Semintele trebuie sa fie din fructe bine maturate, si semanate imediat. Proprietati si Utilizari – folosita ca specie ornamentala, folosita pentru perdele de protectie. Lemn dur, de culoare portocalie. Curiozitati – genul Maclura cuprinde 12 specii de arbori, arbusti si plante cataratoare; originare din America de Nord, Asia de Est, Africa si Australia. Maclura pomifera a fost descrisa pentru prima data de Thomas Nuttall, in 1811, a denumit-o dupa geologul William Maclure. In Europa a fost introdusa in 1827.
Vezi si
 Arbori si arbusti
Abies concolor Lindl.
Bradul argintiu – arbore sempervirescent, folosit in scopuri ornamentale, datorita formei piramidale a coroanei, a colorii frunzelor si a rezistentei la geruri. Numele de ‘concolor’ se refera la faptul ca frunzele au aceasi culoare pe ambele fete. Sambucus nigra L. - soc
Arbust sau arbore mic, 4-5 m inaltime. Trunchi drept, ramificat; ramuri lungi, nodoase. Scoarta groase, scanelata, gri-albicioasa; cea de pe lujeri anuali este verde, neteda si urat mirositoare. Lemnul este dur compact, culoare galbuie, usor de curatat. Coroana tufoasa. Frunze opuse, imparipenat compuse, 5-7 foliole Magnolia baillonii
Arbore, 40 m inaltime, trunci 1 m diametru. Lujeri, petiolul si limbul frunzei sunt brun-violoase. Petiol 1.5-3 cm lungime. Frunze eliptice, ovat-eliptice, 6-22 x 4-7 cm, nervuri proeminente pe ambele suprafete, baza cuneata, varf acuminat. Abies alba - Fir
Arbore, originar din munţii din Europa Centrală şi de Sud-Est, creşte în amestec cu fag si molid, la 400-1500 m altitudine. Scoarta gri închis. Frunze de culoare verde închis, lucioase, cu două dungi albe pe partea inferioară. Lemnul mort este o componentă importantă a ecosistemelor forestiere, care contribuie la instalaţiile de depozitare de carbon şi de îmbogăţire a solului. Stratul de erbacee în pădurile de brad cuprinde Hieracium, Rubus fruticosus, Sanicula europaea şi ferigi. Calycanthus floridus L.
Arbust 1.8-4 m inaltime; tulpini multiple, erecte, pendule cele cu fructe. Mugure mic, rotund, nud, maro-pubescent. Scaorta neteda cu lenticele, aromatica prin ardere, gri-maroniu inchis. Frunze opuse, decidue, simple, ovate pana la eliptice, intreagi, aromatice daca sunt zdrobite, lucioase, dens tomentoase pe dos, primavara sunt verde deschis, toamna sunt galbene-versui sau galbene. Magnoliopsida
Petasites hybridus - podval mare
Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu. Cyclamen purpurascens
Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece. Russelia equisetiformis
Arbust, 60-150 cm inaltime. Ramuri verde deschis, subtiri, pubescente, cu 4-12 muchii. Frunze pubescente, cu catev apuncte rasinoase; frunzele dinspre baza ramurilor sunt asezate cate 3-6 in verticil, limb ovat-eliptic, 8.5-16 x 6-9 mm, varf acut, slab dintate; frunzele dinsre varful lujerilor sunt opuse, lineare, intregi. Physalis alkekengi
Physalis alkekengi - fructele coapte sunt comestibile, sunt bogate in Vitamina C si are proprietati diuretice si laxative. Hibiscus trionum L.
Specie anuala. Radacini fibroase, poate ajunge pana la 100 cm adancime. Tulpina erecta, ramificata de la baza, verde pana la maro, cilindrica, striata, dens sau slab pubescenta, 75 cm inaltime. Frunze alterne, dens sau slab pubescente, cateodata rosietici pe margini, palmat lobate, 3 lobi, cel mijlociu mai mare, lobi laterali sunt divizati, iregulat-dintate, baza truncata sau usor cordata; petiol 4 cm lungime. |
 
Ultimele articole
Lathyrus vernus
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale
Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum
Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea
Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare
Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
