|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Mahonia aquifolium Nutt. Sinonime – Berberis aquifolia Denumiri populare – creeping barberry, holy grape, mountain grape, oregon grapeholly. Distributie si Habitat – creste in padurile de conifere din America de Nord, din Colorado si vest Idaho pana in Oregon, si in nordul Canadei. Descriere – arbust sempervirescent. Tulpina erecta, 0.8-2 m inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 5-11 foliole, ovat-lanceolate, 3-7 cm lungime, margini dintat-spinoase, verde inchis stralucitor pe fata superioara si verde pal pe dos. Racem 4-8 cm lungime; flori galbene, fragrante. Infloreste in aprilie-mai. Fruct baca albastu-glauc, pedicel 10-15 mm lungime. 2-5 Seminte, lucioase, rosu-maro. 2n = 28. Rata de crestere - Tolerante – solurile secetoase si umbrite. Cerinte – soluri bine-drenate, umede, acide, usor umbrite. Management – se tunde dupa inflorire; tulpinile batrane se tund de la nivelul solului, in fiecare an. Propagare – prin butasi recoltati in iulie, noile plante se pot transplanta in primavara urmatoare. Prin seminte, recoltate toamna. Boli si daunatori – Mahonia este gazda a Puccinia graminis (rugina graului), este indicat sa nu se planteze in apropierea lanurilor de grau. Mahonia aquifolium si Mahonia bealei sunt cele mai rezistente la Puccinia graminis. Specii de rugina care ataca Mahonia: Cumminisella mirabilissima, C. texana, C. wootoniana, Puccinia koeleriae, P. Oxalidis. Pete brune-maro pe frunze sunt cauzate de: Phyllosticta berberidis, P. japonica, P. mahoniaecola; frunzele afectate se rup si se distrug. Insecte: Liosomaohis berberidis. Parteneri naturali si de gradina – Echinacea, Stillingia. Cultivaruri si varietati – ‘Apollo’, ‘Atropurpurea’, ‘Compactum’, ‘Green Ripple’, ‘King’s Ransom’, ‘Orange Flame’, ‘Versicolor’. Proprietati si Utilizari – se poate cultiva in scopuri ornamentale, langa un zid sau cai de circulatie. Alte specii de Mahonia intalnite des in parcuri si gradini sunt Mahonia repens, Mahonia nervosa si Mahonia bealei. Radacinile au proprietati antibacteriene, extractul din radacini sunt folosite pentru curatarea sangelui si in tratarea acneei, eczemelor, si ametelii. Mit, Legenda si Folclor – radacinile de Mahonia aquifolium erau folosite de triburile indiene pentru tratarea ulcerelor, reumatismului, problemelor pielii, si pentru stimularea apetitului. Tonicul de Mahonia aquifolium a aparut in magazine spre sfarsitul anilor 1800, si a fost inscrisa oficial in framacopee in jurul anilor 1950. Mahonia aquifolium este floarea statului Oregon. Bibliografie D. Frohne, H.J. Pfander – Poisonous Plants – Manson Publishing, 2004 James S. Fralish, Scott B. Franklin – Taxonomy and Ecology of Woody Plants in North American Forests – Wiley, 2002 James Green – Tha Male Herbal – The Definitive Health Care Book for Men and Boys – Crossing Press, 2007 Karan Junker – Gardening with Woodland Plants – Timber Press, 2007 Pascal P. Pirone – Diseases and Pests of Ornamental Plants, 5th Ed. – Wiley, 1978 Susan G. Wynn, Barbara Fougere – Veterinary Herbal Medicine – Mosby, 2006
Imagini
Vezi si
 Arbori si arbusti
Alnus incana (L.) Moench - anin alb
Arbore sau arbust manoic, care poate ajunge 20 m, cu tulpina adeseori stramba, coroana cu ramuri groase, ascendente, frunzis bogat, lujerii în tinerete cenusii, pubescenti. Scoarta neteda, lucioasa, cenusie albicioasa, la exemplarele batrane, spre baza cu crapaturi putin adanci. Frunzele lat eliptice pana la ovate, de 4-10 cm lungime, 4-6 cm latime, la baza rotunjite, dublu dintate si lobulate, varf ascutit, pe fata verzi cenusii, pe dos albe cenusii, paroase; dispuse altern. Santolina chamaecyparissus - limbricarita
Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor. Cocos nucifera
Palmier monoic, cu o singura tulpina. Trunchi erect, gri, 20 m inaltime si 50 cm diametru. Frunzele sunt paripenat-compuse, 200-250 perechi de foliole linear-lanceolate. Frondele au 4,5-5,5 m lungime cu petiola care face un sfert din lungime. Foliolele au 1,5-5 cm latime. Petiolul si rahisul pot fi verzi sau bronz. Citrus - citrice
Scoarta neteda, subtire, gri-maronii pana la verde. Cele mai multe specii au un singur trunchi, lemn dur. Citrus paradisi (Grapefruit) are un trunchi gros de 0,5 – o,75 m in diametru. Lujeri tineri sunt muchiati, verzi. Lujeri batrani sunt circulari in sectiune. Syringa vulgaris L.
Denumiri populare: engleza – common Lilac, Pipe Tree; japoneza – murasaki hashidoi, rairakku; romana – liliac; spaniola – lila, lilo. Syringa vulgaris este originara din regiunile muntoase din sud-estul Europei. Magnoliopsida
Alnus incana (L.) Moench - anin alb
Arbore sau arbust manoic, care poate ajunge 20 m, cu tulpina adeseori stramba, coroana cu ramuri groase, ascendente, frunzis bogat, lujerii în tinerete cenusii, pubescenti. Scoarta neteda, lucioasa, cenusie albicioasa, la exemplarele batrane, spre baza cu crapaturi putin adanci. Frunzele lat eliptice pana la ovate, de 4-10 cm lungime, 4-6 cm latime, la baza rotunjite, dublu dintate si lobulate, varf ascutit, pe fata verzi cenusii, pe dos albe cenusii, paroase; dispuse altern. Noua specie de Chirita (Gesneriaceae) din Yunnan, China
Genul Chirita (Gesneriaceae)cuprinde 110 specii distribuite in sudul Chinei si Vietnam. In 2004, unul din autori (HJ) a gasit o specie de Chirita in timpul lucrului sau pe domeniul padurii tropicale din sudul provinciei Yunnan. Diospyros kaki L. - kaki
Arbore monoic, 6-12 m inaltime. Trunchi erect; coroana conica; scoarta bruna, se exfoliaza in placi mici. Frunze caduce, coriacee, alterne; limb oval-eliptic, margine intreaga, varf acuminat, baza atenuata, verde lucios pe fata superioara si pubescente pe partea inferioara, 7-20 x 4-10 cm; petiol 1-1.5 cm lungime. Fremontodendron californicum
Fremontodendron californicum – originar din Baja California, California si Arizona. Genul a fost denumit dupa J.C. Frémont. Viburnum x bodnantense
Viburnum x bodnantense – arbust deciduu, hybrid obtinut din incrucisarea V. farreri cu V. grandiflorum. Numeroase tulpini, erecte, subtiri, 3 m inaltime. Scoarta brun deschis sau brun portocalie, striati iregulate, longitudinale, putin profunde, ramurile tinere sunt brun-rosietice, lucide, glabre. Muguri 2 x 2-3 mm, brun-rosietici, varf subobtuz pana la acut, cu peri foarte scurti. |
Ultimele articole
Caesalpinia gilliesii
Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Petunia hybrida
Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834. Parnassia palustris
Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Cyclamen purpurascens
Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece. Scrophularia nodosa
Scrophularia nodosa - specie perena, creste in padurile umede, rape si pe langa ape, de la 0 la 1800 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
