18
Mai
2009
Mangifera indica L. - mango
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Mangifera indica L.

Denumiri populare – mango, mango tree, spring tree, Cupid’s favourite, Cuckoo joy, kangit, idele, mago, manako, manggo, am, ampleam, mangko, mangot, mangue, manguier, mangueira, paho, svaay, tharye, xoai.

Distributie – creste in regiunile tropicale si subtropicale ale globului, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine. Originar din Asia tropicala, borneo, Java, Sumatra si Peninsula Malay.

Descriere – arbore sempervirescent, 15-30 m inaltime (in cultura 3-10 m). Frunze simple, fara stipele, alterne, petiol 1-12 cm lungime; limb oblong, varf acuminat sau rotund, fata superioara verde inchis lucios, si verde pal glauc pe fata inferioara; frunzele tinere sunt rosietice. Inflorescenta terminala, panicul, 60 cm lungime, pubescenta. Florile hermafrodite sunt mici (5-10 mm); 4-5 sepale, ovate, pubescente; 4-5 petale oblong-lanceolate, pubescente; doar 2 stamine din 4-5 sunt fertile. Florile mascule sunt similare celor hermafrodite dar fara pistil. Fruct drupa, rotund, ovat pana la oblong, 50 g – 2 kg, la maturitate sunt galben-portocaliu, textura neteda – fibroasa, comestibil, are nevoie de 3-6 luni pentru a se matura. Seminte, fructul contine o singura samanta, monoembrionica sau poliembrionica. 2n = 40.

Rata de crestere – repede, 1.5 m pe an in conditiile urbane.

Tolerante – toate tipurile de sol, temperaturile pana la 0 ˚C, seceta si vantul. Regenereaza repede dupa incendii. Nu tolereaza aerosolii marini. Tolereaza tunderile.

Cerinte – prefera sol cu pH 5.5-7.5 si umed, temperaturi de 24-27 ˚C, locuri insorite.

Management – udari regulate in perioadele de seceta si in perioada infloririi si a fructificarii. Daca frunzisul devine verde pal sau galbui, trebuie aplicate fertilizante, 0.5-2 kg, de 1-2 ori pe an. Tunderea ramurilor se face doar daca vreti sa controlati largimea coroanei care poate ajunge pana la 15-30 m, in schimb trebuiesc tunse ramurile uscate din interiorul coroanei.

Propagare – prin seminte si metode vegetative. Semintele se colecteaza cand sunt in plina maturare. Pentru o germinare mai buna, se indeparteaza endocarpul cu atentie sa nu taiati samanta. Viabilitatea semintelor este redusa de infectii daca nu este scoasa din fruct inainte de maturarea fructului. Dupa indepartarea endocarpului se introduce in apa pentru 24 de ore inainte de plantare. Se planteaza la 2 cm adancime, in soluri bine drenate, umbrite, dupa aparitia plantulelor se pot tine in plin soare. Se transplanteaza primavara, se reduce din aparatul foliar pentru a se stabiliza sistemul radicular.

Cea mai buna metoda de altoire este cea in V, dupa altoire, se indeparteaza frunzele pentru a reduce transpiratia, locul de altoire se protejeaza cu un manson de plastic si, se pastreaza la 5-10 ˚C.

Boli si daunatori – Aulacaspis tubercularis, Ceroplastrs rubens, Chlumetia euthysticha, Penicillaria jocosatrix, Phenacaspis dilatata, Phenacaspis cockerelli. Bactrocera dorsaila, Dacus sp., si Pardalaspis sp. isi depun ouale in fructele coapte, iar larvele isi fac tunele si se hranesc nu miezul fructului. Sternochetus mangiferae, Sternochetus gravis intra in seminte, dar nu produce daune fructului; in samnata larvele distrug cotiledoanele.

Colletotrichum gloeosporiodies ciuperca care produce pagube florilor, fructelor si frunzelor; conditiile de umiditate din timpul infloriri ajuta dezvoltarea antracnozei; cand fructul ajunge la 4 cm in diametru are un mecanism de protectie impotriva antracnozei, dar in procesul de coacere, mecanismul cade si infectia cu antracnoza se dezvolta.

Elsinoe mangiferae ciuperca, care ataca frunzele, tulpinile si fructele verzi (nematurate).+

Xanthomonas campestris este o boala care ataca frunzele si fructele; pe frunze apar leziuni negre cu margini gri; leziunile de pe fructe la inceput apar ca niste pete mici, iregulate.

Cultivaruri si varietati – ‘Ah-Ping’ are fruct de 450-900 g, galben, samanta monoembrionica; ‘Fairchild’ fruct 150-340 g, galben-verzui cu portocaliu, samanta poliembrionica; ‘Haden’ fruct 500-700 g, galben cu rosu aprins, samanta monoembrionica; ‘Mallika’ arbore moderat viguros, fruct 280-450 g, galben pana la portocaliu; ‘Pope’ fruct 250-450 g, verge-galbui cu rosu-roz, samanta monoembrionica; ‘Rosa’ arbore de marimi medii, creste greu, fruct galben pana la rosu-roz; ‘Van Dyke’ arbore moderat viguros, fruct 250-520 g, galben-portocaliu; samanta monoembrionica.

Proprietati si utilizari – se poate folosi in gradinile tropicale unde si fructifica, sau in compozitia gardurilor de protectie impotriva vantului (dar in acest caz productia si calitatea fructelor scade). Pentru o cultura de mango, distanta intre arori trebuie sa fie de minim 12 x 12 m, 70 arbori la ha.

Fructul este consumat pentru proprietatile nutritive dar si pentru proprietatile medicinale. Radacinile si scoarta sunt astringente, antisifilitice, vulnerare, antiemetice si anti-inflamatoare. Frunzele sunt astringente, racoritoare si stiptice. Florile sunt astringente, racoritoare si stiptice.

In unele parti ale Indiei, semintele sunt fierte si mancate; decoctul din scoarta uscata este folosit pentru diabetici. Frunzele tinere daca sunt fierte sunt comestibile.

In Samoa, infuzia de scoarta este folosita pentru infectii la copii.

In Tonga, infuzia din frunze de mango, Citrus sinensis, si alte specii sunt folosite pentru prepararea potiunilor impotriva gretii.

In Panama fructele sunt folosite ca laxative. Extractul din frunze este folosit in tratarea reumatismului.

In Sri Lanka, scoarta si frunzele de Ervatania dichotoma, scoarta de Mangifera indica si Ficus glomerata sunt fierte in ulei de cocos si aplicate pentru pieli aspre, ca astringente si antiseptice.

In Tanzania, decoctul din scoarta de tulpina uscata este folosita oral pentru durerile de dinti. Decoctul din radacini este luat oral pentru malarie.

Florile de mango sunt o sursa bogata de nectar pentru albine.

In Insulele Cook, lemnul de mango este folosit pentru construirea canoe.

Arborele de mango atrage pasarile si albinele.

Fructele de mango pot fi pastrate 2-3 saptamani la 13 ˚C. Fructele necoapte sunt bogate in vitamina C, si fructele mature sunt bogate in provitamina A, B, proteine, lipide, iron, calciu, fosfor, si continut scazut de vitamina C.

Bibliografie

C.B. Channabasavanna, C.A. Viraktamath – Progress in Acarology – Brill, 1989

Ivan A. Ross – Medicinal Plants of the World – Humana, 2003

Litz R. E. – The Mango Botany, Production and Uses – CABI, 2009

Orient Longman – Indian Medicinal Plants – South Asia Books, 1995

P.K. Ray – Breeding Tropical and Subtropical Fruits – Springer, 2002

S. D. Doijode – Seed Storage of Horticultural Crops – CRC, 2001

S. Mohan Jain, Pramod K. Gupta – Protocol for Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 2005

S.P. Burg – Postharvest Physiology and Hypobaric Storage of Fresh Produce – CABI, 2004

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Aloe vera Mill.

Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei

 
Phytolacca americana

Phytolacca americana - specie perena, creste pana la 2-3 m inaltime si 1,5 diametrul coroanei. Rizom subteran gros, fusiform. Frunze alterne, scurt petiolate, limb ovat-lanceolat cu baza si varful acute, marginea intreaga. Inflorescente raceme axilare, 40 cm lungime.

 
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Luffa cylindrica

Erbacee anuala, volubila, monoica. Tulpina pentagonala in sectiune, 6 m inaltime. Frunze alterne, 5-7 lobata, baza cordata, varf acut sau acuminat, margini iregulat dintate, 5-7 nervuri, limb 15 x 15 cm; petiol 10 cm lungime, paros. Flori monoice, in cime axilare, lung-pedunculate, galbene, 8 cm diametru.

 
Fraxinus ornus - mojdrean

Fraxinus ornus - originar din Europa de Sud, Asia Mica, creste in paduri, tufarisuri, coaste insorite, in regiunea de campie si de dealuri mai ales pe soluri calcaroase, uneori pietroase.

 
Arbori si arbusti
Maclura tricuspidata

Maclura tricuspidata - originara din America de Nord, folosita ca specie ornamentala, folosita pentru perdele de protectie.

 
Myrsine africana

Arbust sau arbore mic sempervirescent, 1-2 m inaltime. Ramificata sau cu o singura tulpina, subtire; des ramificata, lujeri cu peri fini, acoperiti cu cicatricile frunzelor cazute. Frunze alterne; eliptic-rotunde, 5-15 x 5-10 mm, varf si baza conice-rotunde; margini fin dintate sau intregi, verde inchis lucios pe partea superioara, mai verde pal pe dos; tari; glabre, ocazional glandulare; petiol foarte scurt.

 
Elaeagnus pungens

Elaeagnus pungens - arbust sempervirescent, originar din Japonia, cultivat in scopuri ornamentale.

 
Laburnum alpinum

Laburnum alpinum - originara din Franta, Elvetia si Italia, creste in locuri stancoase si paduroase din regiunea montana si subalpina.

 
Salix alba

Salix alba - arbore unisexuat dioic, originar din Europa, Africa de Nord si zonele temperate ale Asiei, creste in zonele de campie, dealuri, mai rar in etajul montan.

 
Magnoliopsida
Viola biflora

Viola biflora - planta perena, erbacee. Creste in etajul subalpin, prin paduri, pe stanci umede, marginea paraielor, pe substrat calcaros.

 
Anthyllis barba-jovis

Anthyllis barba-jovis - specie arbustiva, originara din bazinul occidental al Mediteranei, creste pe coastele insorite, de la 0 la 300 m altitudine.

 
Acer platanoides - paltin de camp

Acer platanoides - folosita ca specie ornamentala in parcuri si gradini, dar si in aliniamente stradale.

In Statele Unite a fost introdus in jurul anilor 1700, in estul Pensilveniei. A fost introdus ca specie ornamentala, in aliniamente stradale; in multe zone cultura a scapat de sub control si a devenit specie invaziva.

 
Orobanche portoiliciana A. Pujadas & M. B. Crespo

Specie erbacee; tulpina aeriana 15-34 cm inaltime neramificata; tulpina subterana ramificata. Tulpina aeriana subtire, 7-12 mm diametru bazei, albicioasa, glabra la inceput, vilos-glandulara cu timpul, peri 0,3 mm lungime. Frunzele bazale 4-10 x 4-8 mm, triangulare pana la lanceolate, imbricate; frunzele tulpinale 8-14 x 2-5 mm lungime

 
Primula vulgaris

Primula vulgaris - planta perena, distribuita in zonele temperate ale Europei, Asiei si Americii, creste prin tufarisuri luminoase, pe langa paraie, livezi si fanete, margini si luminisuri de paduri, pe soluri fertile.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri