18
Mai
2009
Mangifera indica L. - mango
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Mangifera indica L.

Denumiri populare – mango, mango tree, spring tree, Cupid’s favourite, Cuckoo joy, kangit, idele, mago, manako, manggo, am, ampleam, mangko, mangot, mangue, manguier, mangueira, paho, svaay, tharye, xoai.

Distributie – creste in regiunile tropicale si subtropicale ale globului, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine. Originar din Asia tropicala, borneo, Java, Sumatra si Peninsula Malay.

Descriere – arbore sempervirescent, 15-30 m inaltime (in cultura 3-10 m). Frunze simple, fara stipele, alterne, petiol 1-12 cm lungime; limb oblong, varf acuminat sau rotund, fata superioara verde inchis lucios, si verde pal glauc pe fata inferioara; frunzele tinere sunt rosietice. Inflorescenta terminala, panicul, 60 cm lungime, pubescenta. Florile hermafrodite sunt mici (5-10 mm); 4-5 sepale, ovate, pubescente; 4-5 petale oblong-lanceolate, pubescente; doar 2 stamine din 4-5 sunt fertile. Florile mascule sunt similare celor hermafrodite dar fara pistil. Fruct drupa, rotund, ovat pana la oblong, 50 g – 2 kg, la maturitate sunt galben-portocaliu, textura neteda – fibroasa, comestibil, are nevoie de 3-6 luni pentru a se matura. Seminte, fructul contine o singura samanta, monoembrionica sau poliembrionica. 2n = 40.

Rata de crestere – repede, 1.5 m pe an in conditiile urbane.

Tolerante – toate tipurile de sol, temperaturile pana la 0 ˚C, seceta si vantul. Regenereaza repede dupa incendii. Nu tolereaza aerosolii marini. Tolereaza tunderile.

Cerinte – prefera sol cu pH 5.5-7.5 si umed, temperaturi de 24-27 ˚C, locuri insorite.

Management – udari regulate in perioadele de seceta si in perioada infloririi si a fructificarii. Daca frunzisul devine verde pal sau galbui, trebuie aplicate fertilizante, 0.5-2 kg, de 1-2 ori pe an. Tunderea ramurilor se face doar daca vreti sa controlati largimea coroanei care poate ajunge pana la 15-30 m, in schimb trebuiesc tunse ramurile uscate din interiorul coroanei.

Propagare – prin seminte si metode vegetative. Semintele se colecteaza cand sunt in plina maturare. Pentru o germinare mai buna, se indeparteaza endocarpul cu atentie sa nu taiati samanta. Viabilitatea semintelor este redusa de infectii daca nu este scoasa din fruct inainte de maturarea fructului. Dupa indepartarea endocarpului se introduce in apa pentru 24 de ore inainte de plantare. Se planteaza la 2 cm adancime, in soluri bine drenate, umbrite, dupa aparitia plantulelor se pot tine in plin soare. Se transplanteaza primavara, se reduce din aparatul foliar pentru a se stabiliza sistemul radicular.

Cea mai buna metoda de altoire este cea in V, dupa altoire, se indeparteaza frunzele pentru a reduce transpiratia, locul de altoire se protejeaza cu un manson de plastic si, se pastreaza la 5-10 ˚C.

Boli si daunatori – Aulacaspis tubercularis, Ceroplastrs rubens, Chlumetia euthysticha, Penicillaria jocosatrix, Phenacaspis dilatata, Phenacaspis cockerelli. Bactrocera dorsaila, Dacus sp., si Pardalaspis sp. isi depun ouale in fructele coapte, iar larvele isi fac tunele si se hranesc nu miezul fructului. Sternochetus mangiferae, Sternochetus gravis intra in seminte, dar nu produce daune fructului; in samnata larvele distrug cotiledoanele.

Colletotrichum gloeosporiodies ciuperca care produce pagube florilor, fructelor si frunzelor; conditiile de umiditate din timpul infloriri ajuta dezvoltarea antracnozei; cand fructul ajunge la 4 cm in diametru are un mecanism de protectie impotriva antracnozei, dar in procesul de coacere, mecanismul cade si infectia cu antracnoza se dezvolta.

Elsinoe mangiferae ciuperca, care ataca frunzele, tulpinile si fructele verzi (nematurate).+

Xanthomonas campestris este o boala care ataca frunzele si fructele; pe frunze apar leziuni negre cu margini gri; leziunile de pe fructe la inceput apar ca niste pete mici, iregulate.

Cultivaruri si varietati – ‘Ah-Ping’ are fruct de 450-900 g, galben, samanta monoembrionica; ‘Fairchild’ fruct 150-340 g, galben-verzui cu portocaliu, samanta poliembrionica; ‘Haden’ fruct 500-700 g, galben cu rosu aprins, samanta monoembrionica; ‘Mallika’ arbore moderat viguros, fruct 280-450 g, galben pana la portocaliu; ‘Pope’ fruct 250-450 g, verge-galbui cu rosu-roz, samanta monoembrionica; ‘Rosa’ arbore de marimi medii, creste greu, fruct galben pana la rosu-roz; ‘Van Dyke’ arbore moderat viguros, fruct 250-520 g, galben-portocaliu; samanta monoembrionica.

Proprietati si utilizari – se poate folosi in gradinile tropicale unde si fructifica, sau in compozitia gardurilor de protectie impotriva vantului (dar in acest caz productia si calitatea fructelor scade). Pentru o cultura de mango, distanta intre arori trebuie sa fie de minim 12 x 12 m, 70 arbori la ha.

Fructul este consumat pentru proprietatile nutritive dar si pentru proprietatile medicinale. Radacinile si scoarta sunt astringente, antisifilitice, vulnerare, antiemetice si anti-inflamatoare. Frunzele sunt astringente, racoritoare si stiptice. Florile sunt astringente, racoritoare si stiptice.

In unele parti ale Indiei, semintele sunt fierte si mancate; decoctul din scoarta uscata este folosit pentru diabetici. Frunzele tinere daca sunt fierte sunt comestibile.

In Samoa, infuzia de scoarta este folosita pentru infectii la copii.

In Tonga, infuzia din frunze de mango, Citrus sinensis, si alte specii sunt folosite pentru prepararea potiunilor impotriva gretii.

In Panama fructele sunt folosite ca laxative. Extractul din frunze este folosit in tratarea reumatismului.

In Sri Lanka, scoarta si frunzele de Ervatania dichotoma, scoarta de Mangifera indica si Ficus glomerata sunt fierte in ulei de cocos si aplicate pentru pieli aspre, ca astringente si antiseptice.

In Tanzania, decoctul din scoarta de tulpina uscata este folosita oral pentru durerile de dinti. Decoctul din radacini este luat oral pentru malarie.

Florile de mango sunt o sursa bogata de nectar pentru albine.

In Insulele Cook, lemnul de mango este folosit pentru construirea canoe.

Arborele de mango atrage pasarile si albinele.

Fructele de mango pot fi pastrate 2-3 saptamani la 13 ˚C. Fructele necoapte sunt bogate in vitamina C, si fructele mature sunt bogate in provitamina A, B, proteine, lipide, iron, calciu, fosfor, si continut scazut de vitamina C.

Bibliografie

C.B. Channabasavanna, C.A. Viraktamath – Progress in Acarology – Brill, 1989

Ivan A. Ross – Medicinal Plants of the World – Humana, 2003

Litz R. E. – The Mango Botany, Production and Uses – CABI, 2009

Orient Longman – Indian Medicinal Plants – South Asia Books, 1995

P.K. Ray – Breeding Tropical and Subtropical Fruits – Springer, 2002

S. D. Doijode – Seed Storage of Horticultural Crops – CRC, 2001

S. Mohan Jain, Pramod K. Gupta – Protocol for Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 2005

S.P. Burg – Postharvest Physiology and Hypobaric Storage of Fresh Produce – CABI, 2004

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Calendula officinalis L. - galbenele

Tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm.

 
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Geranium robertianum L. - inchegatoare, napraznic

Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe

 
Fraxinus ornus - mojdrean

Fraxinus ornus - originar din Europa de Sud, Asia Mica, creste in paduri, tufarisuri, coaste insorite, in regiunea de campie si de dealuri mai ales pe soluri calcaroase, uneori pietroase.

 
Hamamelis virginiana

Specie originara din America de Nord, se gaseste la altitudini de pana la 1500 m; in Romania este foarte putin intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala.

Din frunze, ramuri si scoarta se extrage un ulei aromatic folosit in medicina. 

 
Arbori si arbusti
Rhamnus frangula

Rhamnus frangula - arbust sau arbore mic, originar din Europa, nordul Africii, si Asia Centrala, creste in paduri umede, la marginea mlastinilor si helesteelor.

 
Cytisus hirsutus

Cytisus hirsutus – originara din Europa centrala si de E,  Asia Mica, creste prin boschete, locuri aride, de la campie pana la 1400 m altitudine.

 
Phlomis chrysophylla

Phlomis chrysophylla - arbust sempervirescent, originar din Israel, Libia si Siria.

 
Prunus armeniaca - cais

Prunus armeniaca - arbust sau arbore mic, originar din nord-estul Chinei, cunoscut si cultivat in intreaga lume pentru fructele sale comestibile. 

Din semintele de Prunus armeniaca se extrage un ulei folosit in industria parfumurilor, cosmeticelor si farmaciei.

 
Laurus nobilis

Laurus nobilis - pe timpul grecilor si a ramanilor, ramurile de dafin erau folosite pentru a face coroane pentru capul eroilor, si  in onoarea poetilor.

 
Magnoliopsida
Rosmarinus officinalis L.

Arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare

 
Achillea clavenae

Achillea clavenae - creste pe pasunile alpine si subalpine, calcaroase, de la 1500-2600 m altitudine, sudul si sud-estul Europei.

 
Alliaria petiolata

Alliaria petiolata - erbacee bianuala, raspandita in Eruopa, Asia si nordul Africii, creste in locuri umbroase, prin gradini, pe langa garduri si drumuri, in boschete si paduri de foioase.

 
Viola alba - viorele albe

Viola alba - specie originara din Europa, Balcani si sud-vestul Asiei, creste in paduri rare, de la campie pana la 1000 m inaltime.

 
Lonicera xylosteum

Lonicera xylosteum - arbust originar din Europa, Caucazi si Siberia; creste la marginea padurilor de foioase, de la campie pana la 1600 m altitudine. Prefera locuri calde si calcaroase, asociat cu Cornus sanguinela, Ligustrum vulgare, Prunus padus si Rubus idaeus.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri