18
Mai
2009
Mangifera indica L. - mango
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Mangifera indica L.

Denumiri populare – mango, mango tree, spring tree, Cupid’s favourite, Cuckoo joy, kangit, idele, mago, manako, manggo, am, ampleam, mangko, mangot, mangue, manguier, mangueira, paho, svaay, tharye, xoai.

Distributie – creste in regiunile tropicale si subtropicale ale globului, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine. Originar din Asia tropicala, borneo, Java, Sumatra si Peninsula Malay.

Descriere – arbore sempervirescent, 15-30 m inaltime (in cultura 3-10 m). Frunze simple, fara stipele, alterne, petiol 1-12 cm lungime; limb oblong, varf acuminat sau rotund, fata superioara verde inchis lucios, si verde pal glauc pe fata inferioara; frunzele tinere sunt rosietice. Inflorescenta terminala, panicul, 60 cm lungime, pubescenta. Florile hermafrodite sunt mici (5-10 mm); 4-5 sepale, ovate, pubescente; 4-5 petale oblong-lanceolate, pubescente; doar 2 stamine din 4-5 sunt fertile. Florile mascule sunt similare celor hermafrodite dar fara pistil. Fruct drupa, rotund, ovat pana la oblong, 50 g – 2 kg, la maturitate sunt galben-portocaliu, textura neteda – fibroasa, comestibil, are nevoie de 3-6 luni pentru a se matura. Seminte, fructul contine o singura samanta, monoembrionica sau poliembrionica. 2n = 40.

Rata de crestere – repede, 1.5 m pe an in conditiile urbane.

Tolerante – toate tipurile de sol, temperaturile pana la 0 ˚C, seceta si vantul. Regenereaza repede dupa incendii. Nu tolereaza aerosolii marini. Tolereaza tunderile.

Cerinte – prefera sol cu pH 5.5-7.5 si umed, temperaturi de 24-27 ˚C, locuri insorite.

Management – udari regulate in perioadele de seceta si in perioada infloririi si a fructificarii. Daca frunzisul devine verde pal sau galbui, trebuie aplicate fertilizante, 0.5-2 kg, de 1-2 ori pe an. Tunderea ramurilor se face doar daca vreti sa controlati largimea coroanei care poate ajunge pana la 15-30 m, in schimb trebuiesc tunse ramurile uscate din interiorul coroanei.

Propagare – prin seminte si metode vegetative. Semintele se colecteaza cand sunt in plina maturare. Pentru o germinare mai buna, se indeparteaza endocarpul cu atentie sa nu taiati samanta. Viabilitatea semintelor este redusa de infectii daca nu este scoasa din fruct inainte de maturarea fructului. Dupa indepartarea endocarpului se introduce in apa pentru 24 de ore inainte de plantare. Se planteaza la 2 cm adancime, in soluri bine drenate, umbrite, dupa aparitia plantulelor se pot tine in plin soare. Se transplanteaza primavara, se reduce din aparatul foliar pentru a se stabiliza sistemul radicular.

Cea mai buna metoda de altoire este cea in V, dupa altoire, se indeparteaza frunzele pentru a reduce transpiratia, locul de altoire se protejeaza cu un manson de plastic si, se pastreaza la 5-10 ˚C.

Boli si daunatori – Aulacaspis tubercularis, Ceroplastrs rubens, Chlumetia euthysticha, Penicillaria jocosatrix, Phenacaspis dilatata, Phenacaspis cockerelli. Bactrocera dorsaila, Dacus sp., si Pardalaspis sp. isi depun ouale in fructele coapte, iar larvele isi fac tunele si se hranesc nu miezul fructului. Sternochetus mangiferae, Sternochetus gravis intra in seminte, dar nu produce daune fructului; in samnata larvele distrug cotiledoanele.

Colletotrichum gloeosporiodies ciuperca care produce pagube florilor, fructelor si frunzelor; conditiile de umiditate din timpul infloriri ajuta dezvoltarea antracnozei; cand fructul ajunge la 4 cm in diametru are un mecanism de protectie impotriva antracnozei, dar in procesul de coacere, mecanismul cade si infectia cu antracnoza se dezvolta.

Elsinoe mangiferae ciuperca, care ataca frunzele, tulpinile si fructele verzi (nematurate).+

Xanthomonas campestris este o boala care ataca frunzele si fructele; pe frunze apar leziuni negre cu margini gri; leziunile de pe fructe la inceput apar ca niste pete mici, iregulate.

Cultivaruri si varietati – ‘Ah-Ping’ are fruct de 450-900 g, galben, samanta monoembrionica; ‘Fairchild’ fruct 150-340 g, galben-verzui cu portocaliu, samanta poliembrionica; ‘Haden’ fruct 500-700 g, galben cu rosu aprins, samanta monoembrionica; ‘Mallika’ arbore moderat viguros, fruct 280-450 g, galben pana la portocaliu; ‘Pope’ fruct 250-450 g, verge-galbui cu rosu-roz, samanta monoembrionica; ‘Rosa’ arbore de marimi medii, creste greu, fruct galben pana la rosu-roz; ‘Van Dyke’ arbore moderat viguros, fruct 250-520 g, galben-portocaliu; samanta monoembrionica.

Proprietati si utilizari – se poate folosi in gradinile tropicale unde si fructifica, sau in compozitia gardurilor de protectie impotriva vantului (dar in acest caz productia si calitatea fructelor scade). Pentru o cultura de mango, distanta intre arori trebuie sa fie de minim 12 x 12 m, 70 arbori la ha.

Fructul este consumat pentru proprietatile nutritive dar si pentru proprietatile medicinale. Radacinile si scoarta sunt astringente, antisifilitice, vulnerare, antiemetice si anti-inflamatoare. Frunzele sunt astringente, racoritoare si stiptice. Florile sunt astringente, racoritoare si stiptice.

In unele parti ale Indiei, semintele sunt fierte si mancate; decoctul din scoarta uscata este folosit pentru diabetici. Frunzele tinere daca sunt fierte sunt comestibile.

In Samoa, infuzia de scoarta este folosita pentru infectii la copii.

In Tonga, infuzia din frunze de mango, Citrus sinensis, si alte specii sunt folosite pentru prepararea potiunilor impotriva gretii.

In Panama fructele sunt folosite ca laxative. Extractul din frunze este folosit in tratarea reumatismului.

In Sri Lanka, scoarta si frunzele de Ervatania dichotoma, scoarta de Mangifera indica si Ficus glomerata sunt fierte in ulei de cocos si aplicate pentru pieli aspre, ca astringente si antiseptice.

In Tanzania, decoctul din scoarta de tulpina uscata este folosita oral pentru durerile de dinti. Decoctul din radacini este luat oral pentru malarie.

Florile de mango sunt o sursa bogata de nectar pentru albine.

In Insulele Cook, lemnul de mango este folosit pentru construirea canoe.

Arborele de mango atrage pasarile si albinele.

Fructele de mango pot fi pastrate 2-3 saptamani la 13 ˚C. Fructele necoapte sunt bogate in vitamina C, si fructele mature sunt bogate in provitamina A, B, proteine, lipide, iron, calciu, fosfor, si continut scazut de vitamina C.

Bibliografie

C.B. Channabasavanna, C.A. Viraktamath – Progress in Acarology – Brill, 1989

Ivan A. Ross – Medicinal Plants of the World – Humana, 2003

Litz R. E. – The Mango Botany, Production and Uses – CABI, 2009

Orient Longman – Indian Medicinal Plants – South Asia Books, 1995

P.K. Ray – Breeding Tropical and Subtropical Fruits – Springer, 2002

S. D. Doijode – Seed Storage of Horticultural Crops – CRC, 2001

S. Mohan Jain, Pramod K. Gupta – Protocol for Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 2005

S.P. Burg – Postharvest Physiology and Hypobaric Storage of Fresh Produce – CABI, 2004

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Kallstroemia maxima (L.) Hook. & Arn.

Specie care creste in paduri, in sezoanele secetoase, in arii deschise, la marigini de drumuri, si campii. Creste pana la 850 m altitudine. Originara din Porto Rico, unde creste si Kallstroemia pubescens.

 
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Celtis australis L. - sambovina

Arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica

 
Arbori si arbusti
Indigofera jucunda

Indigofera jucunda - arbust sau arbore mic, sempervirescent; originara din padurile Africii, Kwazulu-Natal, pe langa roci si rauri.

 
Chorisia speciosa

Arbore deciduu, 9-18 m inaltime, coroana iregulata, sferica, piramidala. Scoarta este subtire, verde; prezinta ghimpi gri pe trunchi si ramuri. Frunze alterne, palmat-compuse, 5-7 foliole; foliole eliptice, margine serata, nervatiune penata, verzi, toamna raman tot verzi. Flori solitare, axilare, hermafrodite, pentamere, actinomorfe, roz sau albe.

 
Quercus serrata

Arbore 15-40 m inaltime, trunchi 1 m diametru. Frunze subsesile sau petiolate; petiol pana la 3 cm lungime, glabru sau glabrescent; limb obovate pana la ingust ovate, ovat-lanceolate, 6-15 x 2.5-7 cm, margini serata, baza rotunda, varf acuminat-acut.

 
Argyranthemum frutescens

Argyranthemum frutescens - arbust originar din insululele Canare, Tenerife, Gran Canaria, Gomera, creste de la 0 pana la 700 m altitudine.

 
Dracaena marginata Lemarck

Denumiri populare: engleza - red-edged dracaena, Madagascar Dragon-Tree; Hawai – money tree.

Dracaena marginata Lemarck este o specie sempervirescenta originara din Madagascar, a fost importata in Europa in secolul XVII. Arbust de 6 m inaltime, formeaza mai multe tulpini verticale. Frunze dispuse spiralat, simple, sesile, intregi, lineare, sempervirescente, verzi cu margini rosietice, 15-45 x 0,7-3 cm; nervatiuni paralele.

 
Magnoliopsida
Daphne mezereum - liliac de padure

Daphne mezereum - arbust deciduu, originar din Europa si vestul Asiei; cultivat ca arbust ornamental.

Toate speciile genului Daphne sunt toxice. Contactul cu rasina sau cu sucul fructelor produce iritatii ale pielii.

 
Thunbergia grandiflora Roxb.

Planta perena, volubila. Tulpina subtire, verde, 2 m inaltime. Frunze opuse, limb ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordata, margine intreaga, iregulat lobate sau dintate, 15 x 10 cm, scurt petiolate; 3-5 nervuri. Flori albastre cu galben, alba spre exterior, 8 x 8 cm, dispuse in buchete cu pedicel individual de 4-5 cm lungime, tubul corolei 3 cm lungime

 
Albizzia julibrissin

Albizzia julibrissin - cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini, in grupuri de cate 3, sau in aliniamente stradale.

Genul a fost denumit de catre Antonio Duranzzini, in 1772 dupa italianul Filippo degli Albizzi.

 
Echinops ritro

Echinops ritro - specie perena, raspandita in S-E Europa si Asia, creste pe soluri secetoase si pasuni insorite.

 
Thalictrum aquilegifolium

Thalictrum aquilegifolium - specie originara din Europa si Asia, creste in tufarisuri umede, fagete, de-a lungul raurilor, pasuni montane si alpine, de la 100 la 2400 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 
Start la gradinarit

... sau cel putin sper sa fie un start adevarat, sa nu mai vina alte ninsori si valuri de frig. 

 
Plante de semi-umbra

Cateva idei pentru o gradina umbrita. Daca v-ati plimbat prin padure stiti sigur ca sunt si plante carora le place umbra sau semi-umbra, si puteti folosii plantele originare sau varietatile horticole ale acestora pentru a crea o gradina de vis.

 
Va ganditi la primavara?

Inainte de a incepe perioada foarte incarcata de semanat si transplantat trebuie sa ne bucuram si de natura salbatica, de aceea abia astept sa se faca vremea umpic mai acceptabila pentru a iesi la Padurea Verde. Imi place sa ma plimb cu copii pe poteci si sa admir flora spontana si sa ascult cantecul pasarilor.

 
Sa incercam o gradina mov

Voi v-ati gandit cum o sa amenajati gradina anul viitor, sau preferati doar speciile perene ca sa nu aveti bataie de cap in fiecare an?

 

Categorii

Link-uri