18
Mai
2009
Mangifera indica L. - mango
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Mangifera indica L.

Denumiri populare – mango, mango tree, spring tree, Cupid’s favourite, Cuckoo joy, kangit, idele, mago, manako, manggo, am, ampleam, mangko, mangot, mangue, manguier, mangueira, paho, svaay, tharye, xoai.

Distributie – creste in regiunile tropicale si subtropicale ale globului, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine. Originar din Asia tropicala, borneo, Java, Sumatra si Peninsula Malay.

Descriere – arbore sempervirescent, 15-30 m inaltime (in cultura 3-10 m). Frunze simple, fara stipele, alterne, petiol 1-12 cm lungime; limb oblong, varf acuminat sau rotund, fata superioara verde inchis lucios, si verde pal glauc pe fata inferioara; frunzele tinere sunt rosietice. Inflorescenta terminala, panicul, 60 cm lungime, pubescenta. Florile hermafrodite sunt mici (5-10 mm); 4-5 sepale, ovate, pubescente; 4-5 petale oblong-lanceolate, pubescente; doar 2 stamine din 4-5 sunt fertile. Florile mascule sunt similare celor hermafrodite dar fara pistil. Fruct drupa, rotund, ovat pana la oblong, 50 g – 2 kg, la maturitate sunt galben-portocaliu, textura neteda – fibroasa, comestibil, are nevoie de 3-6 luni pentru a se matura. Seminte, fructul contine o singura samanta, monoembrionica sau poliembrionica. 2n = 40.

Rata de crestere – repede, 1.5 m pe an in conditiile urbane.

Tolerante – toate tipurile de sol, temperaturile pana la 0 ˚C, seceta si vantul. Regenereaza repede dupa incendii. Nu tolereaza aerosolii marini. Tolereaza tunderile.

Cerinte – prefera sol cu pH 5.5-7.5 si umed, temperaturi de 24-27 ˚C, locuri insorite.

Management – udari regulate in perioadele de seceta si in perioada infloririi si a fructificarii. Daca frunzisul devine verde pal sau galbui, trebuie aplicate fertilizante, 0.5-2 kg, de 1-2 ori pe an. Tunderea ramurilor se face doar daca vreti sa controlati largimea coroanei care poate ajunge pana la 15-30 m, in schimb trebuiesc tunse ramurile uscate din interiorul coroanei.

Propagare – prin seminte si metode vegetative. Semintele se colecteaza cand sunt in plina maturare. Pentru o germinare mai buna, se indeparteaza endocarpul cu atentie sa nu taiati samanta. Viabilitatea semintelor este redusa de infectii daca nu este scoasa din fruct inainte de maturarea fructului. Dupa indepartarea endocarpului se introduce in apa pentru 24 de ore inainte de plantare. Se planteaza la 2 cm adancime, in soluri bine drenate, umbrite, dupa aparitia plantulelor se pot tine in plin soare. Se transplanteaza primavara, se reduce din aparatul foliar pentru a se stabiliza sistemul radicular.

Cea mai buna metoda de altoire este cea in V, dupa altoire, se indeparteaza frunzele pentru a reduce transpiratia, locul de altoire se protejeaza cu un manson de plastic si, se pastreaza la 5-10 ˚C.

Boli si daunatori – Aulacaspis tubercularis, Ceroplastrs rubens, Chlumetia euthysticha, Penicillaria jocosatrix, Phenacaspis dilatata, Phenacaspis cockerelli. Bactrocera dorsaila, Dacus sp., si Pardalaspis sp. isi depun ouale in fructele coapte, iar larvele isi fac tunele si se hranesc nu miezul fructului. Sternochetus mangiferae, Sternochetus gravis intra in seminte, dar nu produce daune fructului; in samnata larvele distrug cotiledoanele.

Colletotrichum gloeosporiodies ciuperca care produce pagube florilor, fructelor si frunzelor; conditiile de umiditate din timpul infloriri ajuta dezvoltarea antracnozei; cand fructul ajunge la 4 cm in diametru are un mecanism de protectie impotriva antracnozei, dar in procesul de coacere, mecanismul cade si infectia cu antracnoza se dezvolta.

Elsinoe mangiferae ciuperca, care ataca frunzele, tulpinile si fructele verzi (nematurate).+

Xanthomonas campestris este o boala care ataca frunzele si fructele; pe frunze apar leziuni negre cu margini gri; leziunile de pe fructe la inceput apar ca niste pete mici, iregulate.

Cultivaruri si varietati – ‘Ah-Ping’ are fruct de 450-900 g, galben, samanta monoembrionica; ‘Fairchild’ fruct 150-340 g, galben-verzui cu portocaliu, samanta poliembrionica; ‘Haden’ fruct 500-700 g, galben cu rosu aprins, samanta monoembrionica; ‘Mallika’ arbore moderat viguros, fruct 280-450 g, galben pana la portocaliu; ‘Pope’ fruct 250-450 g, verge-galbui cu rosu-roz, samanta monoembrionica; ‘Rosa’ arbore de marimi medii, creste greu, fruct galben pana la rosu-roz; ‘Van Dyke’ arbore moderat viguros, fruct 250-520 g, galben-portocaliu; samanta monoembrionica.

Proprietati si utilizari – se poate folosi in gradinile tropicale unde si fructifica, sau in compozitia gardurilor de protectie impotriva vantului (dar in acest caz productia si calitatea fructelor scade). Pentru o cultura de mango, distanta intre arori trebuie sa fie de minim 12 x 12 m, 70 arbori la ha.

Fructul este consumat pentru proprietatile nutritive dar si pentru proprietatile medicinale. Radacinile si scoarta sunt astringente, antisifilitice, vulnerare, antiemetice si anti-inflamatoare. Frunzele sunt astringente, racoritoare si stiptice. Florile sunt astringente, racoritoare si stiptice.

In unele parti ale Indiei, semintele sunt fierte si mancate; decoctul din scoarta uscata este folosit pentru diabetici. Frunzele tinere daca sunt fierte sunt comestibile.

In Samoa, infuzia de scoarta este folosita pentru infectii la copii.

In Tonga, infuzia din frunze de mango, Citrus sinensis, si alte specii sunt folosite pentru prepararea potiunilor impotriva gretii.

In Panama fructele sunt folosite ca laxative. Extractul din frunze este folosit in tratarea reumatismului.

In Sri Lanka, scoarta si frunzele de Ervatania dichotoma, scoarta de Mangifera indica si Ficus glomerata sunt fierte in ulei de cocos si aplicate pentru pieli aspre, ca astringente si antiseptice.

In Tanzania, decoctul din scoarta de tulpina uscata este folosita oral pentru durerile de dinti. Decoctul din radacini este luat oral pentru malarie.

Florile de mango sunt o sursa bogata de nectar pentru albine.

In Insulele Cook, lemnul de mango este folosit pentru construirea canoe.

Arborele de mango atrage pasarile si albinele.

Fructele de mango pot fi pastrate 2-3 saptamani la 13 ˚C. Fructele necoapte sunt bogate in vitamina C, si fructele mature sunt bogate in provitamina A, B, proteine, lipide, iron, calciu, fosfor, si continut scazut de vitamina C.

Bibliografie

C.B. Channabasavanna, C.A. Viraktamath – Progress in Acarology – Brill, 1989

Ivan A. Ross – Medicinal Plants of the World – Humana, 2003

Litz R. E. – The Mango Botany, Production and Uses – CABI, 2009

Orient Longman – Indian Medicinal Plants – South Asia Books, 1995

P.K. Ray – Breeding Tropical and Subtropical Fruits – Springer, 2002

S. D. Doijode – Seed Storage of Horticultural Crops – CRC, 2001

S. Mohan Jain, Pramod K. Gupta – Protocol for Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 2005

S.P. Burg – Postharvest Physiology and Hypobaric Storage of Fresh Produce – CABI, 2004

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Petasites hybridus - podval mare

Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu.

 
Plantele, femeia si durerile menstruale

Vitex agnus-castus L. – Se folosesc fructele mature si uscate. O infuzie din aceste fructe poate ajuta cand va simtiti nervos, in fazele pre-menstruale, in perioada menstruala, in menopauza, creste cantitatea de lapte matern, utila impotriva acneei.

 
Acanthus mollis L. 1753 - talpa ursului

Originar din zona Mediteraneana, des intalnita ca specie ornamentala. Tulpina florala poate ajunge pana la 1.8 m inaltime; bracteele purpurii-roz sunt in contrast cu florile albe. Prefera solurile profunde, umede si pozitii protejate.

 
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Fraxinus ornus - mojdrean

Fraxinus ornus - originar din Europa de Sud, Asia Mica, creste in paduri, tufarisuri, coaste insorite, in regiunea de campie si de dealuri mai ales pe soluri calcaroase, uneori pietroase.

 
Arbori si arbusti
Senna corymbosa

Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre.

 
Morus nigra - dud

Fructele de Morus nigra contin 9% zahar, acizi organici, pectina, taninuri, vitamina A si C si alte substante. Dudele fot fi mancate crude sau uscate, in budinci, gemuri, sau sosuri. 

 
Melaleuca glomerata

Melaleuca glomerata - arbust, originar din Australia, se poate cultiva ca specie ornamentala pe solurile aride si pe solurile cu salinitate mai ridicata.

 
Diploknema butyracea

Creste spontan in regiunea Himalaya pana la altitudini de 700-1500m, de-a lungul raurilor, vai umbrite, cu o cantitate de precipitatii ce variaza de la 1000 la 2500 mm.  Se gaseste in padurile cu specii semi-deciudue si sempervirescente. Creste pe terenuri de proasta calitate, aluvionare.

 
Viburnum x bodnantense

Viburnum x bodnantense – arbust deciduu, hybrid obtinut din incrucisarea V. farreri cu V. grandiflorum. 

 
Magnoliopsida
Senecio cruentus

Senecio cruentus - specie perena, cultivata ca specie de ghiveci, dar si pentru borduri si rocarii.

 
Lamium galeobdolon - galbenita

Lamium galeobdolon - specie perena, originara din sudul Europei, creste prin paduri si tufarisuri umede si umbroase, in subzona fagului si a molidului, pana la 1500 m altitudine.

 
Calycanthus floridus L.

Arbust 1.8-4 m inaltime; tulpini multiple, erecte, pendule cele cu fructe. Mugure mic, rotund, nud, maro-pubescent. Scaorta neteda cu lenticele, aromatica prin ardere, gri-maroniu inchis. Frunze opuse, decidue, simple, ovate pana la eliptice, intreagi, aromatice daca sunt zdrobite, lucioase, dens tomentoase pe dos, primavara sunt verde deschis, toamna sunt galbene-versui sau galbene.

 
Gleditsia triacanthos - gladita

Gleditsia triacanthos - arbore, originar din America boreala, se cultiva ca planta ornamentala, iar datorita rezistentei la seceta, se foloseste in perdelele de protectie.

 
Vicia narbonensis

 Vicia narbonensis - specie anuala, originara din regiunea mediteraneeana, creste pe coaste argiloase, semanaturi.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri