|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Marrubium vulgare L. Marrubio deriva din ebraica, Mar = amar si Rob = suc. Sinonime – Denumiri populare – baltatura, catusnica salbatica, unguras, voronic, hoarhound, marube blanc, marrubio comune, mentastro, marriout, toronjil cuyano, weisser andorn. Distributie si Habitat – creste la altitudini mici, de-a lungul vailor, in zone secetoase cu precipitatii scazute si in plin soare. Descriere – planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime. Flori albe sesile, dispuse in verticile. Caliciu cu 10 lobi. Corola are 2 lobi, cel superior este bilobat, iar cel inferior este trilobat. Infloreste in iunie-iulie. Propagare – prin seminte, semanate imediat dupa maturare, germineaza toamna sau primavara. Proprietati si Utilizari – planta amara, aromatica, antiinflamatoare si antiseptica. Traditional, frunzele si partile inflorite ale plantei sunt folosite pentru tratarea tusei si afectiunilor bronhice acute. Plantele se culeg in perioada infloriri si pot fi utilizate atat proaspete cat si uscate. Principiile active continute de planta nu sunt perfect solubili in apa, de aceea este utilizata in combinatii alcolice. Mit, Legenda si Folclor – Proprietatile lui Marrubium vulgare sunt cunoascute de catre egipteni si greci de aproape 2000 de ani. In Egiptul antic, Marrubium vulgare era folosit in tratarea boliloir cailor respiratorii. Bibliografie Clarcke – Edible and Useful Plants of California – University of California Press, 1992 Jethro Kloss – Back to Eden – Lotus Press, 1998 Y.P.S Bajaj – Medicinal and Aromatic Plants – Springer, 1999
Imagini
Vezi si
Brassica nigra este erbacee anuala originara din Asia Mica, dar este cultivata pe toate continentele pentru seminte. Semintele se folosesc pentru prepararea mustarului. Agrimonia eupatoria - erbacee perena cu rizom scurt si tulpina erecta, paroasa, de regula neramificata. frunzele bazale sunt aranjate in rozete. Este comuna in toata Europa, este rara in nordul Scotiei. Numele genului, Melia, deriva din greaca, iar ‘azedarach’, cuvant din Persia si inseamna ‘arbore nobil’. Denumirii populare: Engleza: bread tree, Persian liliac, China berry; Nepal: bakaino; Tibet: smag sing. Distrubuire – in Nepal la 700-1700 m altitudine in apropierea satelor: in Iran Afghanistan, Pakistan, India, Bhutan si China. Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie. Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre. Erbacee perena. Tulpina erecta sau ascendenta, rosietica, simpla sau ramificata, pubescenta cu peri glandulari, 10-30 cm inaltime. Frunze opuse, 1.5-3 cm, sesile sau putin petiolate, lamina ovat-lanceolata, margina dintata cu lobi rotunzi (5-11 dinti). Torenia fournieri - erbacee anuala, originara din Vietnam. Cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini, pentru borduri, ghivece sau gradini de piatra, in expozitii semi umbrite. Erbacee anuala. Tulpina erecta sau procumbenta, 20-40 cm lungime, ramificata de la baza. Frunze alterne, 7-10 x 2-3 cm, obovate pana la lanceolate, lobate sau dintate, acoperite cu peri glandulari. Inflorescenta calatidiu, 15 cm diametru, albe, albastre sau purpuri Sternbergia lutea - geofita bulboasa, creste la marginea padurilor de foioase, de la 0 pana la 1200 m altitudine. Lilium bulbiferum - specie bulboasa, originara din Europa, creste in pasunile si padurile montane si submontane, de la 500 la 2200 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala pe toate continentele. Erbacee perena, 50 cm inaltime, slab paroasa; tulpini acoperite cu peri non-glandulari. Frunze opuse; lamina ovata, ± circulara, 2-9 cm lungime, 2-8 cm latime, 5-7 lobi, lobi ondulati cu margine crenata; pubescenta sau ± glabra; petiol 13 cm lungime. Flori dispuse in umbele, 4-12 flori; pedunculate, 3-10 cm lungime; pedicel 1-2 cm lungime. Lobi caliciului sunt de 4-7 mm lungime, 1-6-8 sepale, 8 mm lungime. Arbust sau arbore mic, 4-5 m inaltime. Trunchi drept, ramificat; ramuri lungi, nodoase. Scoarta groase, scanelata, gri-albicioasa; cea de pe lujeri anuali este verde, neteda si urat mirositoare. Lemnul este dur compact, culoare galbuie, usor de curatat. Coroana tufoasa. Frunze opuse, imparipenat compuse, 5-7 foliole Polygala chamaebuxus - planta perena, sempervirescenta, subfrutescenta; originara din Europa Centrala, de Est si Sud-Est; creste pe locuri stancoase, in etajul subalpin. Anethum graveolens - specie originara din Asia de SE, creste pe campuri in regiunile mediteraneene, si cultivata pe aproape tot globul. Soldanella alpina - creste in padurile de conifere si pasuni alpina, de la 1000 pana la 2500 m altitudine, pe substraturi umede, rocioase, bogate in humus. |
Ultimele articole
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||