|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Marrubium vulgare L. Marrubio deriva din ebraica, Mar = amar si Rob = suc. Sinonime – Denumiri populare – baltatura, catusnica salbatica, unguras, voronic, hoarhound, marube blanc, marrubio comune, mentastro, marriout, toronjil cuyano, weisser andorn. Distributie si Habitat – creste la altitudini mici, de-a lungul vailor, in zone secetoase cu precipitatii scazute si in plin soare. Descriere – planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime. Flori albe sesile, dispuse in verticile. Caliciu cu 10 lobi. Corola are 2 lobi, cel superior este bilobat, iar cel inferior este trilobat. Infloreste in iunie-iulie. Propagare – prin seminte, semanate imediat dupa maturare, germineaza toamna sau primavara. Proprietati si Utilizari – planta amara, aromatica, antiinflamatoare si antiseptica. Traditional, frunzele si partile inflorite ale plantei sunt folosite pentru tratarea tusei si afectiunilor bronhice acute. Plantele se culeg in perioada infloriri si pot fi utilizate atat proaspete cat si uscate. Principiile active continute de planta nu sunt perfect solubili in apa, de aceea este utilizata in combinatii alcolice. Mit, Legenda si Folclor – Proprietatile lui Marrubium vulgare sunt cunoascute de catre egipteni si greci de aproape 2000 de ani. In Egiptul antic, Marrubium vulgare era folosit in tratarea boliloir cailor respiratorii. Bibliografie Clarcke – Edible and Useful Plants of California – University of California Press, 1992 Jethro Kloss – Back to Eden – Lotus Press, 1998 Y.P.S Bajaj – Medicinal and Aromatic Plants – Springer, 1999
Imagini
Vezi si
 Farmacia Verde
Glycine max - soia
Originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan. Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800. Petasites hybridus - podval mare
Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu. Primula vulgaris
Primula vulgaris - planta perena, distribuita in zonele temperate ale Europei, Asiei si Americii, creste prin tufarisuri luminoase, pe langa paraie, livezi si fanete, margini si luminisuri de paduri, pe soluri fertile. Calophyllum inophyllum
Arbore. Tulpina groasa, iregulat ramificata, 8-20 m inaltime; trunchi mic cu scoarta aspra si neagra; ramuri orizontale. Frunze opuse, verde inchis; limb eliptic, 10-20 x 6-9 cm, baza rotunda, varf rotund, margina intreaga; nervuri paralele si perpendiculare pe nervura mijlocie. Flori in cime axilare de 4-15 flori; rahisul inflorescentei este alb-crem; flori albe, 2.5 cm diametru si 0.8-1.4 cm lungime. Senna corymbosa
Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre. Flori
Linaria genistifolia
Linaria genistifolia - erbacee perena, originara din sud-estul Europei, creste pe locuri aride, stancoase, pe langa albiile raurilor. Aphelandra squarrosa
Arbust sau subarbust, 30-60 cm. Frunze petiolate, oblong-eliptice, intregi, 25-30 x 7-10 cm, spinos-dintate, crenate sau sinuat lobate, nervuri evidente si striuri albe. Inflorescenta terminala sau axilara, spic piramidal. Flori sesile, galbene; bractei mari, ovate pana la lanceolate. Caliciu 8-10 mm. Corola galbena, 3.8-5 cm; tubul corolei 3-3.5 cm; petala superioara este erecta, cca 8 mm, bilobata; petala inferioara este tri-lobata Anthurium amnicola
Anthurium amnicola - erbacee perena, epifita, originara din Panama, creste in padurile tropicale de la 600 pana la 900 m altitudine. Chamaenerion angustifolium
Chamaenerion angustifolium - erbacee perena, originara din nordul Europei, America de Nord, Asia si Japonia. Prefera soluri uscate, la campie, pe margini de drumuri. Specie geofita. Sedum album
Sedum album - specie comuna in zonele muntoase din Europa, Asia, nordul Africii si America de Nord; creste pe roci calcaroase, pana la 2500 m altitudine. Magnoliopsida
Prunus laurocerasus L.
Arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt. Euphrasia arguta a reaparut dupa 100 de ani
Euphrasia arguta – aceasta specie a fost considerata disparuta timp de 100 de ani, ultima data a fost mentionata in iunie 1904. Specia a fost identificata si confirmata de botanistul Dr. Bill Barker. Corylus avellana - alun
Corylus avellana - arbust, specie comuna in Europa si vestul Asiei, de la campie pana la 1200 m altitudine, creste in asociatie cu Acer pseudoplatanus, Crataegus laevigata, Crataegus monogyna, Fraxinus excelsior, Lonicera xylosteum, Salix caprea, Sambucus nigra si Sorbus aria. Ballota acetabulosa
Ballota acetabulosa - originara din estul Greciei pana in Turcia, creste in zone izolate, pe soluri secetoase si bogate in calcar. Salix caprea L.
Salix caprea – originara din Europa pana in nord-vestul Asiei. Specie rustica, creste pana la altitudini de 1600 m.
Comentari
|
 
Ultimele articole
Cardamine pentaphyllos
Cardamine pentaphyllos - erbacee perena, originara din sud-vestul Europei, creste in boschete umede, in fagete, pe substraturi calcaroase, de la 200 pana la 1700 m altitudine. Pinguicula leptoceras
Pinguicula leptoceras - specie originara din Alpi, endemica, creste pe pasuni umede, pe langa rauri, terenuri acidofile, de la 500 pana la 2500 m altitudine.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
