|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numele genului, Melia, deriva din greaca, iar ‘azedarach’, cuvant din Persia si inseamna ‘arbore nobil’. Denumirii populare: Engleza: bread tree, Persian liliac, China berry; Nepal: bakaino; Tibet: smag sing. Distrubuire – in Nepal la 700-1700 m altitudine in apropierea satelor; in Iran Afghanistan, Pakistan, India, Bhutan si China. Melia azedarach este o specie originara din sud-vestul Asiei. Arbore de cca 10 m inaltime. Lemn de culori variate, durabil, oarecum fragil. Frunze alterne, bipenat compuse, 18-23 cm lungime; lobi, lanceolate pana la eliptice sau ovate, 3-6 cm lungime, margini serate. Flori in panicule axilare; sepale 5 sau 6, libere, imbricate; corola purpuriu sau alb; 5 petale spatulate, 10 mm lungime; androceau monadelf, 10-12 stamine, 0,7 cm lungime, filamentele sunt concrescute intr-un tub cilindric purpuriu inchis, glabre la exterior si pubescente pe interior. Fructul este drupa, galben-pal, sferic, 1,5-2 cm diametru; 1 (2) seminte. Perioada de inflorire – martie–iunie. Perioada de fructificare – septembrie-octombrie. Apa – creste bine pe terenuri secetoase. Temperatura – 30°C. Lumina – in soare direct sau in semi-umbra. Sol – bogat in humus, acid sau neutru. Reproducerea – in mod natural prin semintele raspandite de pasari. Prin seminte sau prin butasi. Plantele obtinute din seminte, germineaza la 26 °C, in 4-5 ani ajung la 3,5-4,5 metri. Boli si daunatori – Phalaena amasia. Proprietati – scoarta, frunzele si fructele sunt folosite in eliminarea viermilor intestinali. Pulpa fructului este foarte activa impotriva acarienilor, afidelor si a purecilor. In unele tari fructele sunt aruncate in rosarii. Mestecarea fructelor, in special daca sunt verzi, primele simptome gastrointestinale: ameteli, vomitare, diaree, confuzii mentale, oboseala. Pasta facuta din scoarta reduce durerile reumatice. Sucul din frunze are proprietati antiseptice. Decoctul din flori aplicat pe par indeparteaza paduchii. Note – Daca se planteaza mai multe exemplare din aceasta specie este nevoie de 4 metrii distanta intre plante. Fructele sunt mancate de pasari, dar daca sunt fermentate au efect toxic. Bibliografie C. Colston Burrell – Native Alternatives to Invasive Plants – Brooklyn Botanic Garden, 2006 Conley K. McMullen – Flowering Plants of the Galapagos – Cornell University Press, 1999 Delena Tull – Edible and Useful Plants of Texas and the Southwest – University of Texas Press, 1999 Esteban Nunez Melendez – Plantas venenosas de Puerto Rico y las que Producen Dermatitis – University of Puerto Rico Press, 1996 Ira Wiggins, Duncan Porter – Flora of the Galapagos Islands – Stanford University Press, 1971 Joseph Needham – Science & Civilization In China – Cambridge University Press, 1986 Michael A. Dirr – Dirr’s Trees and Shrubs for Warm Climates – Timber Press, 2002 Narayan P. Manandhar, Sanjay Manandhar – Plants and People of Nepal – Timber Press, 2002 Orient Longman – Indian Medicinal Plants – South Asia Books, 1997 Robert A. Vines – Trees of Central Texas – University of Texas Press, 1984 Spiridon E. Kintzios - Plants that Fight Cancer – CRC, 2004
Imagini
Vezi si
Tulpina foarte subtire, erecta, ramificata, fin pubescenta, 15-45 cm inaltime. Frunze ovate pana la obovat-oblonge, petiolate, slab serate, varf obtuz, baza ingusta, glabre, slab pubescente, subtiri; frunzele superioare sunt mai mici. Flori in buchete, axilare; pedicel pubescent, mai mici sau egale cu caliciul; caliciu pubescent, 3 lobi scurti si 2 lobi mai lungi. Corola alba sau albastru-violet. Infloreste in iulie-septembrie. Contine un antioxidant de 100 de ori mai puternic si eficace decat vitamina C si de 25 de ori mai eficace decat vitamina E in protejarea celulelor. Inhiba cresterea noilor celule tumorale si distruge o parte din cele existente, fara a distruge cele sanatoase. Vitex agnus-castus L. – Se folosesc fructele mature si uscate. O infuzie din aceste fructe poate ajuta cand va simtiti nervos, in fazele pre-menstruale, in perioada menstruala, in menopauza, creste cantitatea de lapte matern, utila impotriva acneei. Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana. Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm. Arbore monoic, 6-12 m inaltime. Trunchi erect; coroana conica; scoarta bruna, se exfoliaza in placi mici. Frunze caduce, coriacee, alterne; limb oval-eliptic, margine intreaga, varf acuminat, baza atenuata, verde lucios pe fata superioara si pubescente pe partea inferioara, 7-20 x 4-10 cm; petiol 1-1.5 cm lungime. Carica papaya - originara din Costa Rica, USA, ariile tropicale pana la temperate, pana la 1500 m altitudine. Fructul contine proteine, carbohidrati, potasiu, fosfor, vitamina A, vitamina C. Acacia dealbata este originar din Australia, arbore viguros, creste repede, tolereaza seceta. Flori fragrante, infloreste in ianuarie-aprilie. Teline canariensis - arbust originar (endemic) din Tenerife si Gran Canaria, creste la marginea padurilor de Pinus radiata si Laurus novo-canariensis in asociatie cu Neotinea maculata, Hypericum reflexum si Cystus sympithifolius, de la 500 pana la 1500 m altitudine. Ailanthus altissima - arbore repede crescator, cu frunze penate mari, si buchete terminale de flori verzi-albe. Tamus communis este o specie volubila al carei rizom este folosit si medicina umana traditionala, cu proprietati diuretice, purgative si antiinflamatoare. Tussilago din latinul tussis = tuse referitor la proprietatile medicinale ale plantei; farfara este vechiul nume al plopului alb, datorita asemanari intre frunze acestor specii. Tussilago farfara este singura specie a genului Tussilago. Dioscoride folosea frunze de potbal ca substitut al tabacului, pentru a-si trata tusea si astmul. Nepeta cataria are proprietati asemanatoare valerianei, amaro-tonica, antispasmotica si sedativa. Nepeta cataria var. citriodora contine mai mult citronelol in uleiul esential, folosit ca industria parfumurilor. Fructele de Morus nigra contin 9% zahar, acizi organici, pectina, taninuri, vitamina A si C si alte substante. Dudele fot fi mancate crude sau uscate, in budinci, gemuri, sau sosuri. Viola biflora - planta perena, erbacee. Creste in etajul subalpin, prin paduri, pe stanci umede, marginea paraielor, pe substrat calcaros. |
Ultimele articole
Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens. Prunella vulgaris - raspandita in Europa, Asia, Australia si nordul Africii, creste pe fanete, pasuni, tufarisuri, poieni si livezi, de la campie pana la 200 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||