02
Ian
2009
Melia azedarach L.
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Numele genului, Melia, deriva din greaca, iar ‘azedarach’, cuvant din Persia si inseamna ‘arbore nobil’.

Denumirii populare: Engleza: bread tree, Persian liliac, China berry; Nepal: bakaino; Tibet: smag sing.

Distrubuire – in Nepal la 700-1700 m altitudine in apropierea satelor; in Iran Afghanistan, Pakistan, India, Bhutan si China.

Melia azedarach este o specie originara din sud-vestul Asiei. Arbore de cca 10 m inaltime. Lemn de culori variate, durabil, oarecum fragil. Frunze alterne, bipenat compuse, 18-23 cm lungime; lobi, lanceolate pana la eliptice sau ovate, 3-6 cm lungime, margini serate. Flori in panicule axilare; sepale 5 sau 6, libere, imbricate; corola purpuriu sau alb; 5 petale spatulate, 10 mm lungime; androceau monadelf, 10-12 stamine, 0,7 cm lungime, filamentele sunt concrescute intr-un tub cilindric purpuriu inchis, glabre la exterior si pubescente pe interior. Fructul este drupa, galben-pal, sferic, 1,5-2 cm diametru; 1 (2) seminte.

Perioada de inflorire – martie–iunie.

Perioada de fructificare – septembrie-octombrie.

Apa – creste bine pe terenuri secetoase.

Temperatura – 30°C.

Lumina – in soare direct sau in semi-umbra.

Sol – bogat in humus, acid sau neutru.

Reproducerea – in mod natural prin semintele raspandite de pasari. Prin seminte sau prin butasi. Plantele obtinute din seminte, germineaza la 26 °C, in 4-5 ani ajung la 3,5-4,5 metri. 

Boli si daunatori – Phalaena amasia.

Proprietati – scoarta, frunzele si fructele sunt folosite in eliminarea viermilor intestinali. Pulpa fructului este foarte activa impotriva acarienilor, afidelor si a purecilor. In unele tari fructele sunt aruncate in rosarii. Mestecarea fructelor, in special daca sunt verzi, primele simptome gastrointestinale: ameteli, vomitare, diaree, confuzii mentale, oboseala.

Pasta facuta din scoarta reduce durerile reumatice. Sucul din frunze are proprietati antiseptice. Decoctul din flori aplicat pe par indeparteaza paduchii.

Note – Daca se planteaza mai multe exemplare din aceasta specie este nevoie de 4 metrii distanta intre plante. Fructele sunt mancate de pasari, dar daca sunt fermentate au efect toxic.

Bibliografie

C. Colston Burrell – Native Alternatives to Invasive Plants – Brooklyn Botanic Garden, 2006

Conley K. McMullen – Flowering Plants of the Galapagos – Cornell University Press, 1999

Delena Tull – Edible and Useful Plants of Texas and the Southwest – University of Texas Press, 1999

Esteban Nunez Melendez – Plantas venenosas de Puerto Rico y las que Producen Dermatitis – University of Puerto Rico Press, 1996

Ira Wiggins, Duncan Porter – Flora of the Galapagos Islands – Stanford University Press, 1971

Joseph Needham – Science & Civilization In China – Cambridge University Press, 1986

Michael A. Dirr – Dirr’s Trees and Shrubs for Warm Climates – Timber Press, 2002

Narayan P. Manandhar, Sanjay Manandhar – Plants and People of Nepal – Timber Press, 2002

Orient Longman – Indian Medicinal Plants – South Asia Books, 1997

Robert A. Vines – Trees of Central Texas – University of Texas Press, 1984

Spiridon E. Kintzios - Plants that Fight Cancer – CRC, 2004

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Brassica nigra Koek. - mustar negru

Brassica nigra este erbacee anuala originara din Asia Mica, dar este cultivata pe toate continentele pentru seminte. Semintele se folosesc pentru prepararea mustarului.

 
Kallstroemia maxima (L.) Hook. & Arn.

Specie care creste in paduri, in sezoanele secetoase, in arii deschise, la marigini de drumuri, si campii. Creste pana la 850 m altitudine. Originara din Porto Rico, unde creste si Kallstroemia pubescens.

 
Angelica archangelica L. - radacina Sfantului Duh

Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh.

 
Arbori si arbusti
Rhododendron ferrugineum

Rhododendron ferrugineum - originar din Europa meridionala, Alpi si Balcani, creste locuri stancoase si ierboase din regiunea alpina, formeaza tufarisuri intinse, de la 1600 pana la 3000 m altitudine.

 
Pelargonium cuculatum

Pelargonium cuculatum - oplanta ornamentala originara din Africa de S, creste in zonele de coasta .

 
Morus nigra - dud

Fructele de Morus nigra contin 9% zahar, acizi organici, pectina, taninuri, vitamina A si C si alte substante. Dudele fot fi mancate crude sau uscate, in budinci, gemuri, sau sosuri. 

 
Quercus serrata

Arbore 15-40 m inaltime, trunchi 1 m diametru. Frunze subsesile sau petiolate; petiol pana la 3 cm lungime, glabru sau glabrescent; limb obovate pana la ingust ovate, ovat-lanceolate, 6-15 x 2.5-7 cm, margini serata, baza rotunda, varf acuminat-acut.

 
Picea glauca

Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

 
Magnoliopsida
Laurus nobilis

Laurus nobilis - pe timpul grecilor si a ramanilor, ramurile de dafin erau folosite pentru a face coroane pentru capul eroilor, si  in onoarea poetilor.

 
Achillea roseo-alba Ehrend.

Achillea roseo-alba - originara din S si C Europei, creste pe pasuni fertile si terenuri arate, de la campie pana la 1500 m altitudine.

 
Madhuca longifolia Macb.

Arbore deciduu, 20 m inaltime, coroana rotunda. Frunze alterne, eliptice, 7.5-13 cm, margine intreaga, varf acut; 10-12 perechi de nervuri; petiol 1-2 cm lungime. Flori axilare, crem, fragrante; caliciul acoperit cu peri densi; corola galben pal, 1 cm lungime, 6-12 petale

 
Tipuana tipu

Tipuana tipu - arbore, originar din Bolivia, nordul Argentinei si Paraguay, este o specie comuna in padurile montane, formand asociatii cu Schinopsis hankeana, Schinus molle, Jacandra mimosaefolia, Acacia visco si Dodonaea viscosa.

 
Erinus alpinus L.

Erbacee perena, sempervirescenta. Tulpina ramificata, formeaza tufa, 5-15 cm inaltime. Frunze spatulate, 4 cm lungime, dintate spre varf. Flori purpurii, 1.25 cm diametru, dispuse in raceme de 6 cm lungime. Seminte elipsoidale, 0.6-0.8 x 0.35-0.45 mm, supreafata lucioasa, maro inchis.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri