![]() |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Menziesia ferruginea Smith Genul Menziesia a fost dedicat lui Archibald Menzies (1754-1842). Sinonime – Menziesia glabella Denumiri populare – menziesia, false huckleberry, fals azalea, mock azalea, rusty menziesia, skunkbrush, rustyleaf. Distributie si Habitat – arbust comun in padurile de Tsuga canadensis din America de Nord. Descriere – arbust 1-2 m inaltime; lujeri subtiri, rosi-maronii, putin pubescente; muguri in buchete terminale; scoarta rosie-maronie pana la gri-maro, subtire, devine solzoasa. Frunze alterne, decidue, nervatiune penate, obovat-eliptice, 3-6 cm lungime, verde inchis pe partea superioara si verde pal pe dos, margini intregi sau serate. Flori 0.5 cm, galben pana la portocaliu-roz; caliciu cu sepale ciliate; corola 0.7-0.8 cm lungime, cilindric-urceolate. Infloreste in mai-iulie. Fruct capsula lemnoasa, glabra, 0.5-0.8 cm lungime. Menziesia ferruginea var. ferruginea Menziesia ferruginea var. glabella Tolerante – umbra, si temperaturile pana la (-20 ˚C). Cerinte – creste bine in locuri umede si cu veri mai reci; soluri bogate in humus, acid, in expozitii partial-umbrite. Propagare – prin seminte, in containere la 13 ˚C primavara, sau in sera rece toamna; germinarea are loc dupa 1-2 luni. Butasire, butasi cu calcai semi-lignificati de 2-5 cmin iunie-iulie. Boli si daunatori - Parteneri naturali si de gradina – Alnus rubus, Blechnum spicant, Clintonia uniflora, Coptis laciniata, Cornus canadensis, Gaultheria shallon, Holodiscus discolor, Linnaea borealis, Polypodium glycyrrhiza, Selaginella oregana, Streptopus roseus, Streptopus amplexifolius, Thuja plicata, Tsuga heterophylla, Vaccinium alaskaense. Proprietati si Utilizari – frunzele au proprietati analgezice, pentru durerile de inima si stomac. Bibliografie Daniel E. Moerman – Native American Ethnobotany – Timber Press, 1998 James S. Fralish, Scott B. Franklin – Taxonomy and Ecology of Woody Plants in North American Forest – Wiley, 2002 Leroy Abrams – Illustrated Flora of the Pacific States – Stanford University Press, 1951 Les Viereck – Alaska trees and Shrubs – university of Alaska Press, 2007 Ralph W. Tiner – Wetland Indicators – CRC, 1999
Vezi si
![]() ![]() Pachira aquatica creştere natural de-a lungul raurilor in America de Sud si Centrala. Este cultivat in intreaga lume ca specie ornamentala, in garduri vii sau solitar. Rezistent la seceta si inundatii. Semintele de P. aquatica sunt delicioase crude, fierte sau prajite. Frunze tinere si florile sunt, de asemenea, comestibile. Semintele sunt bogate in proteine si ulei comestibil. ![]() Chimonanthus praecox - specie originara din China. Linné a descris aceasta specie ca varietate, sub denumirea de Calycanthus praecox. In 1819 Lindley a introdus un nou gen Chimonanthus. Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Frunze opuse, intregi, ovat-lanceolate, 7-20 cm lungime, subtiri, verde deschis, partea superioara rugoasa; toamna devin galbene. ![]() Arbore mic, 5-10 m inaltime; trunchi erect, diviz; ramuri tomentoase, erecte si espanse; scoarta gri-bruna, neteda; coroana deschisa, umbeliforma in varste adulte. Frunze persistente, alterne, simple; limb eliptic-lanceolat; margine serata; acuminate; nervatiuni lecundare sunt groase si profunde in limb, care pare umflat intre ele ![]() Cercis siliquastrum - arbore sau arbust, originar din regiunile mediteraneene, Crimeea si Asia Mica, cultivat ca planta ornamentala in parcuri si gradini. ![]() ![]() Senecio cruentus - specie perena, cultivata ca specie de ghiveci, dar si pentru borduri si rocarii. ![]() Lathyrus laevigatus - planta perena, creste prin poieni, in regiunea montana si subalpina, pe soluri umede si bogate in nitrati, de la 450 pana la 1900 m altitudine. ![]() Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana. ![]() Annona muricata specie ornamentala.Fructul este comestibil, se consuma cat e proaspat, ca desert, sau mixat cu inghetata sau lapte. Fructele contin vitamina B (0.07 mg/100g) si C (20 mg/100g), calciu si fosfor. ![]() Arbore, 6 m inaltime, ramuri paroase. Stipele 1.5-2 x 1-1.2 mm, triangulare, paroase, decidue. Frunze imparipenat-compuse, 9 foliole; petiol cca 2.4 cm lungime, paroase-tomentoase; limbul frunzei 7.5-8.3 x 2.9-3.6 cm, eliptic, oval-oblong, glabru pe fata si slab paros pe dos la nervura principala, baza acut-cuneata, apex caudat |
Ultimele articole
![]() Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire. ![]() In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. ![]() Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer... ![]() Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
![]() |