|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Menziesia ferruginea Smith Genul Menziesia a fost dedicat lui Archibald Menzies (1754-1842). Sinonime – Menziesia glabella Denumiri populare – menziesia, false huckleberry, fals azalea, mock azalea, rusty menziesia, skunkbrush, rustyleaf. Distributie si Habitat – arbust comun in padurile de Tsuga canadensis din America de Nord. Descriere – arbust 1-2 m inaltime; lujeri subtiri, rosi-maronii, putin pubescente; muguri in buchete terminale; scoarta rosie-maronie pana la gri-maro, subtire, devine solzoasa. Frunze alterne, decidue, nervatiune penate, obovat-eliptice, 3-6 cm lungime, verde inchis pe partea superioara si verde pal pe dos, margini intregi sau serate. Flori 0.5 cm, galben pana la portocaliu-roz; caliciu cu sepale ciliate; corola 0.7-0.8 cm lungime, cilindric-urceolate. Infloreste in mai-iulie. Fruct capsula lemnoasa, glabra, 0.5-0.8 cm lungime. Menziesia ferruginea var. ferruginea Menziesia ferruginea var. glabella Tolerante – umbra, si temperaturile pana la (-20 ˚C). Cerinte – creste bine in locuri umede si cu veri mai reci; soluri bogate in humus, acid, in expozitii partial-umbrite. Propagare – prin seminte, in containere la 13 ˚C primavara, sau in sera rece toamna; germinarea are loc dupa 1-2 luni. Butasire, butasi cu calcai semi-lignificati de 2-5 cmin iunie-iulie. Boli si daunatori - Parteneri naturali si de gradina – Alnus rubus, Blechnum spicant, Clintonia uniflora, Coptis laciniata, Cornus canadensis, Gaultheria shallon, Holodiscus discolor, Linnaea borealis, Polypodium glycyrrhiza, Selaginella oregana, Streptopus roseus, Streptopus amplexifolius, Thuja plicata, Tsuga heterophylla, Vaccinium alaskaense. Proprietati si Utilizari – frunzele au proprietati analgezice, pentru durerile de inima si stomac. Bibliografie Daniel E. Moerman – Native American Ethnobotany – Timber Press, 1998 James S. Fralish, Scott B. Franklin – Taxonomy and Ecology of Woody Plants in North American Forest – Wiley, 2002 Leroy Abrams – Illustrated Flora of the Pacific States – Stanford University Press, 1951 Les Viereck – Alaska trees and Shrubs – university of Alaska Press, 2007 Ralph W. Tiner – Wetland Indicators – CRC, 1999
Vezi si
 Arbori si arbusti
Mespilus germanica L.
Mespilus – deriva din limba greaca, ‘mesos’ - jumate, si ‘pilo’ – minge, face referire la forma fructului. germanica – deriva din exemplarele salbatice prezente in Europa Centrala. Akebia quinata
Liana lemnoasa, monoica, semi-sempervirescenta, perena. Tulpina gri-maronie cu lenticele proeminente. Frunze alterne, palmat-compuse, 5 foliole petiolate si stipelate. Foliolele sun oblonge pana la ovat-eliptice, baza rotunda; petiol 4,5 – 10 cm lungime. Inflorescenta racem axilar, pendule; florile barbatesti sunt dispuse terminal Goniothalamus dumontetii
Arbore mic; tulpina 6 m inaltime, subtire. Lujerii sunt pubescent. Frunze cu lamine obovate, 9-19 x 3.5-5.5 cm, varf scurt acuminat, baza acuta, subcoriacee, nervura mijlocie subglabra, nervurile secundare 10-13 perechi; petiol 3.5-10 mm, usor pubescent. Prunus laurocerasus L.
Arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt. Eremophila divaricata
Eremophila divaricata - arbust ornamental, originar din Australia, creste in regiunile aride si semi-aride, soluri neutre pana la alcaline. Magnoliopsida
Lagerstroemia indica L.
Arbore deciduu. Coroana globoasa-espansa. Trunchi nodos, latit la baza. Ritidom subtire, alb-galbui, neted, lucios. Frunze decidue, opuse sau alterne, distice, aproape sessile, lamina glabra, elliptic-lanceolata, verde lucios pe partea superioara, verde deschis opac pe cea inferioara, margine intreaga, varf acut, 7 x 2-3 cm Morus nigra - dud
Fructele de Morus nigra contin 9% zahar, acizi organici, pectina, taninuri, vitamina A si C si alte substante. Dudele fot fi mancate crude sau uscate, in budinci, gemuri, sau sosuri. Lantana camara
Lantana camara - arbust aromatic originar din America Centrala si de Sud, cultivat ca arbust ornamental in parcuri si gradini, sau ca planta de ghivece. Solanum lycopersicum - rosie
Solanum lycopersicum - planta erbacee, anuala. In Europa, Solanum lycopersicum, a fost introdus la inceputul secolului XVI. Joseph Pitton de Tournefort a fost primul care a descris tomatele sub genul Lycopersicon. Aesculus hippocastanum - castan porcesc
Aesculus hippocastanum - se foloseste in parcuri si gradini, ca arbore de aliniamente, solitar sau in grupuri. Florile sunt melifere, iar semintele contin amidon, albumine, tanin, saponina si ulei comestibil, din care se poate fabrica sapun, ulei tehnic, clei, medicamente. Specia nu prezinta interes forestier, lemnul fiind de calitate inferioara. |
 
Ultimele articole
Gladiolus italicus
Gladiolus italicus - specie originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste pe campurile cultivate cu cereale, de la zona de campie pana la 700 m altitudine. Iris germanica
Iris germanica - geofita rizomatoasa, originara din regiunea mediteraneana, creste din zona de campie pana la 1200 m altitudine. Iris pseudacorus
Iris pseudacorus - specie originara din Europa, Asia de SV, Africa de Sud, creste de-a lungul raurilor, lacurilor si mlastinilor, in ape putin profunde, de la campie pana la 1000 m altitudine. Ibicella lutea
Ibicella lutea - erbacee anuala, originara din Bolivia, sudul Braziliei si nordul Argentinei. Originea aspirinei
In 1899, Felix Hoffmann a produs un derivat, acidul acetil salicilic, care a inceput sa fie comercializat sub numele de aspirina.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
