16
Ian
2009
Mespilus germanica L.
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Mespilus – deriva din limba greaca, ‘mesos’ - jumate, si ‘pilo’ – minge, face referire la forma fructului.

germanica – deriva din exemplarele salbatice prezente in Europa Centrala.

Denumiri populare – Engleza - common medlar; Germana – Mispeln; Greaca - Mespilon; Romana – musmoana, scorus nemtesc;

Mespilus germanica este originar din Europa sud-estica si Centrala, Turcia, Caucazi, Iran. Arbore mic, 6 m inaltime. Trunchiul este scurt, sinuos si ramificat de la baza. Scoarta gri-bruna, se exfoliaza in placi. Ramurile prezinta spini drepti. Coroana espansa si sferica. Frunze alterne, caduce, scurt petiolate; limb eliptic-lanceolat, baza cuneata sau rotunda, margine intreaga sau fin dintata in partea dinspre varf, partea superioara este verde-scur si slab pubescenta, partea inferioara este verde-cenusiu, tomentos, nervatiuni evidente. Flori hermafrodite, solitare sau cate doua. Corola din 5 petale rotunde, albe, 10-18 mm lungime. Stamine numeroase, antere rosii-purpurii. Perioada de inflorire mai-iunie. Fruct poama, globos-turtit, culoare bruna, varf inconjurat de 5 sepale persistente, 15-30 mm diametru, mai mult sau mai putin paros; comestibil. Longevitate – 50-80 ani.

Creste in climate umede dar se adapteaza si in cele uscate; sol bine drenat; expozitii insorite.

Cultivare pentru fructe – ‘Hollandia’, Nottingham’, ‘Russian’ - sunt cele mai indicate.

Fructele nu se consuma imediat dupa cules pentru ca sunt dure si astringente. Se pot prepara marmelade. Scoarta si frunzele sunt pline de taninuri. Fructul este un remediu impotriva problemelor intestinale, diareei.

Fructul este sarac in vitamina C (3,7 mg /100 g), dar este bogat in potasiu si zahar.

Lemnul, radacinile, si frunzele au proprietati medicinale.

Majoritatea speciilor formeaza simbioza cu arbuscular mycorrhiza, care ajuta la stabilizare, supravietuire, crestere, si productivitate. Nectarul are culoarea scortisoarei.

Hamamelis hamamelidos, este numele grec vechi pentru Mespilus germanica.

Primele mentionari despre Mespilus germanica au fost facute de catre Theophras, in Grecia, observa 3 varietati in Istoria Plantelor.

Bibliografie

Aliza Green – Field Guide to Produce – Quirk Books, 2004

Jack Staub, Ellen Buchert – 75 Remarkable Fruits For Your Garden – Gibbs Smith, 2008

James B. Phipps, Robert J. O’Kennon, Ron W. Lance – Hawthorns and Medlars – Timber Press, 2003

Jeffrey B. Harborne, Herbert Baxter – Chemical Dictionary of Economic Plants – Wiley, 2001

National Research Council (U.S.) – Lost Crops of Africa – National Academies Press, 2008

Umberto Quattrocchi – CRC World Dictionary of Plant Names – CRC, 1999

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Rosa gallica L.

Arbust, 100-150 cm inaltime; sistem radical robust, lignificat, produce stoloni subterani. Tulpinile sunt verzi, cu puncte rosii. Frunze imparipenate; 3-7 foliole, ovale sau eliptice, sesile sau scurt petiolate, margine serata, suprafata superioara glabra si lucioasa, partea inferioara e mai deschisa si are numerosi peri glandulari

 
Cyphomandra betacea

Cyphomandra betacea - arbore mic, originar din Peru si Cile, in padurile tropicale, de la 700-2000 m altitudine. Este cultivat in Brazilia, Argentina, Columbia, Venezuela si Noua Zeelanda pentru fructele sale comestibile, sau ca arbore ornamental. Fructele pot fi consumate coapte sau crude, in salate si deserturi. Este indicat ca semintele si coaja sa fie indepartate. Fructele contin proteine, vitamina C si E, vitamina A. 

 
Rubus idaeus - zmeur, rug de munte

Rubus idaeus - originar din Europa, creste in boschete, marginea padurilor, marginea stradelor in asociatie cu Calluna vulgaris, Cornus sanguinea, Coryllus avellana, Crataegus monogyna, Cytisus scoparius, Prunus spinosa, Rosa canina de la campie pana la 1900 m altitudine; 

 
Larix decidua

Larix decidua - originara din Alpi, creste pe locuri rocioase, grohotisuri, pe pasuni alpine, in asociatii cu Picea abies si Pinus cembra, de la 1500 pana la 2000 m altitudine.

 
Crataegus monogyna

Crataegus monogyna - arbore sau arbust, originar din Europa, Africa de N si Asia, creste prin paduri, poieni si tufisuri, vegeteaza din regiunea de stepa si silvostepa pana la 1400 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Ceanothus thyrsiflorus

Arbust sau arbore mic, sempervirescent, 1-4 m inaltime. Tulpina prostrata sau ascendenta. Lujeri verzi, glabri, subtiri, flexibili, geniculati. Frunze 2-6 cm lungime, oblong-eliptice, varf obtuz sau acut, margine fin dintata; 3 nervuri proeminente, glabre pe fata superioara; petiol 12-15 mm lungime.

 
Silene vulgaris

Silene vulgaris - specie perena, ierboasa, creste pe coaste insorite, livezi, prin parcuri, fanete uscate, parloage, de la campie pana la 2600 m altitudine.

 
Gleditsia triacanthos - gladita

Gleditsia triacanthos - arbore, originar din America boreala, se cultiva ca planta ornamentala, iar datorita rezistentei la seceta, se foloseste in perdelele de protectie.

 
Colutea arborescens

Colutea arborescens este un arbust deciduu de 4 m inaltime, creste pe soluri secetoase din Europa, estul Africii, Turcia, Iran, Asia Centrala, Afghanistan, Pakistan si Himalaya.

 
Acer tataricum - artar tataresc

Acer tataricum - arbore de interes forestier si ornamental, cultivat in parcuri si gradini. Se foloseste la vopsitul fibrelor naturale.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri