|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Musa sp. Sinonime – Denumiri populare – aga, banana, banane, Bananenstaude, dessert banana, fichi d’Adamo, plantain, pomme de Paradis, cooking banana, fa’i, hopa, leka, jaina, mai’a, maika, uht, usr. Distributie si Habitat – de origine Indo-Malaeziana, Asiatica, si Australia tropicala. Creste pana la 900 m altitudine, pe o gama variata de soluri, la temepraturi de 26-30 ͦC. Descriere – erbacee perena, 2-9 m inaltime. Radacini fibroase, pot ajunge pana la 1.5 m adancime. Trunchi fals, nelignificat. 6-20 frunze, dispuse spiralat, margine intreaga la inceput, invelesc trunchiul. Flori hermafrodite unisexuate, in buchete, fiecare buchet este invelit de o bractee rosie pana la purpurie. Caliciu 3-5-dintat. 1 petala, opusa caliciului, simpla, 3-dintata. Fruct baca, galben-verde, alungit-cilindrica, mai mult sau mai putin curbata, 3-40 x 2-8 cm; varf rotund, tocit sau conic. Seminte maro-inchis, ovoide, 4 mm lungime, cu endosperm alb. Rata de crestere – repede pana la inflorire. Tolerante – seceta, umbrirea si salinitatea. Temperaturile sub (-2 ͦC) distrug planta. Daca este plantata in soluri imbibate de apa va da productie slaba. Sensibila la vanturile puternice. Cerinte – prefera soluri bine-drenate si argiloase, pH 5.5-7.5, cu expozitii insorite. Temperaturi de 2-30 ͦC. Speciile de bananier pot creste si in zonele temperate unde nu ingheata. Management – se fertilizeaza regulat, se iriga. Primavara se tunde, si se indeparteaza toate partile moarte. Propagare – cel mai bine prin divizarea rizomilor, si mai putin prin seminte. Inainte de divizarea drajonilor trebuie aplicate fertilizante, se divizeaza cand au 15 cm diametru si 50 cm inaltime; se iriga bien. Cand noile plante au 6-7 frunze, se fertilizeaza cu azot inainte cu cateva saptamani de recoltarea fructelor. Musa velutina si Musa textilis se inmultesc bine prin seminte. Semintele se pastreaza in locuri uscate si reci, nu au nevoie de stratificare, dar se pot tine cu 24-48 de ore, inainte de plantare, in apa. Se seamana pe soluri bine-drenate, in plin soare; solul se mentine umed. Boli si Daunatori – Adoretus sinicus, Aspidiotus destructor, Bacillus thuringiensis, Bactrocera dorsalis, Ceratitis capitata, Chaetanaphothrips signipennis, Chrysodeixis eriosoma, Colletotrichum musae, Cordana musae, Elixothrips brevisetis, Erwinia sp., Fusarium oxysporum, Marasmiellus inoderma, Nacoleia octasema, Odioporus longicollis, Opogona sacchari, Phyllacora musicola, Phytonemus pallidus, Planococcus citri, Polytus mellerborgi, Pseudocercospora musae, Saissetia coffeae, Sophonia rufofascia, Spodoptera litura, Trigonops sp.. Parteneri naturali si de gradina – Abelmoschus manihot, Aleurites moluccana, Areca catechu, Colocasia esculenta, Cordyline fruticosa, Cyrtosperma, Mangifera indica, Morinda citrifolia, Pandanus sp., Piper methysticum, Saccharum officinarum, Tacca leontopetaloides. Cultivaruri si Varietati – Proprietati si Utilizari – muguri de frunze sunt comestibili. In unele zone, frunzele sunt folosite in loc de umbrele. Frunzele sunt folosita ca hartie pentru tabac, in sud-vestul Pacificului. Speciile de Musa se pot folosi ca specii ornamentale pentru gradini, fiind usor de crescut. Se planteaza la 1.8-2 m intre plante. Nu se planteaza langa Syzygium cumini, Eucalyptus sp., Schinus terebinthifolius. Cu fructele de Musa paradisiaca, nematurate in intregime, se face o faina alimentara de banane. Amidonul din banane prezinta granule iregulare. Pulpa bananelor se poate folosi fermentata pentru prepararea bauturilor alcolice; sau pentru obtinerea unui otet aromatic. Frunzele bananelor, Musa textilis si Musa basjoo, se pot folosi pentru formarea fibrelor textile, pentru celuloza. Florile sunt bune in cazuri de dezinterie si diabet. Fructele sunt astringente, emoliente, afrodisiace, antiscorbutic si tonic. Bananele contin / 100 g: apa 75g, Proteine 1.2 g, Glucide 23g, Lipide 0.2 g, Celuloza 0.6, Vitamina A 0.26 mg, Vitamina B1 0.04 mg, Vitamina B2 0.05 mg, Vitamina C 10 mg, Calciu 8 mg, Fier 28 mg, Magneziu 0.68 mg. Calorii 88/100 g. Un bananier face cca 11-14 kg de fructe. Mit, Legenda si Folclor – Bibliografie Adel Kader – Post Harvest Technology of Horticultural Crops – Agriculture & Natural Resources, 2002 Gurcharan Singh – Plant Systematics – Science Publishers, 2004 Ira L. Wiggins, Duncan M. Porter – Flora of the Galapagos Islands – Stanford University Press, 1972 Orient Longman – Indian Medicinal Plants – South Asia Books, 1997 William W. Dunmire, Evangeline L. Dunmire – Gardens of New Spain – University of Texas Press, 2004 www.traditionaltree.org
Imagini
Vezi si
 Flori
Pseudofumaria lutea
Pseudofumaria lutea - erbacee perena, originara din S Alpilor, pe roci calcaroase. Cymbalaria muralis
Cymbalaria muralis - specie originara din sudul Europei, nordul Africii si vestul Asiei, creste pe stancarii si ziduri vechi, daramaturi, de la campie pana la 1500 m altitudine. Lilium bulbiferum
Lilium bulbiferum - specie bulboasa, originara din Europa, creste in pasunile si padurile montane si submontane, de la 500 la 2200 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala pe toate continentele. Hosta plantaginea - crin de toamna
Hosta plantaginea - erbacee rizomatoasa, originara din China, se cultiva ca specie ornamentala pentru locurile umbrite. Viola alba - viorele albe
Viola alba - specie originara din Europa, Balcani si sud-vestul Asiei, creste in paduri rare, de la campie pana la 1000 m inaltime. Liliopsida
Gladiolus italicus
Gladiolus italicus - specie originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste pe campurile cultivate cu cereale, de la zona de campie pana la 700 m altitudine. Asparagus sprengeri
Asparagus sprengeri - specie perena, originara din Africa de Sud, cultivata ca specie ornamentala de interior. Gagea fragifera
Gagea fragifera - originara din centrul, sudul si estul Europei, creste pe pasuni alpine si subalpine, pe terenuri acide, de la 1000 pana la 2800 m altitudine. Yucca aloifolia
Yucca aloifolia - este originara din Mexic, creste in zonele de coasta, in padurile de pin, impreuna cu Yucca gloriosa, Yucca filamentosa, Opuntia ficus-indica, Sabal etonia si Sabal palmetto, pana la 1800 m altitudine. Ornithogalum dubium Houtt.
Specie bulboasa perena, 10-50 cm inaltime; bulb cu tunici maronii-negricioase. 3-8 frunze bazale, erecte sau prostrate, lanceolate, margini fin paroase. Inflorescenta racem conic, flori portocalii, sau galbene, 2,5 cm diametru; 6 stamine, 1 pistil, ovar maroniu. |
 
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1
Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire. Gradina de trandafiri
In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. Noapte de vara
Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer... Rozarium
Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea. S-au copt capsunii
Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
