06
Iun
2009
Musa sp. - banane
Flori | Liliopsida

Denumire stiintificaMusa sp.

Sinonime

Denumiri populare – aga, banana, banane, Bananenstaude, dessert banana, fichi d’Adamo, plantain, pomme de Paradis, cooking banana, fa’i, hopa, leka, jaina, mai’a, maika, uht, usr.

Distributie si Habitat – de origine Indo-Malaeziana, Asiatica, si Australia tropicala. Creste pana la 900 m altitudine, pe o gama variata de soluri, la temepraturi de 26-30 ͦC.

Descriere – erbacee perena, 2-9 m inaltime. Radacini fibroase, pot ajunge pana la 1.5 m adancime. Trunchi fals, nelignificat. 6-20 frunze, dispuse spiralat, margine intreaga la inceput, invelesc trunchiul. Flori hermafrodite unisexuate, in buchete, fiecare buchet este invelit de o bractee rosie pana la purpurie. Caliciu 3-5-dintat. 1 petala, opusa caliciului, simpla, 3-dintata. Fruct baca, galben-verde, alungit-cilindrica, mai mult sau mai putin curbata, 3-40 x 2-8 cm; varf rotund, tocit sau conic. Seminte maro-inchis, ovoide, 4 mm lungime, cu endosperm alb.

Rata de crestere – repede pana la inflorire.

Tolerante – seceta, umbrirea si salinitatea. Temperaturile sub (-2 ͦC) distrug planta. Daca este plantata in soluri imbibate de apa va da productie slaba. Sensibila la vanturile puternice.

Cerinte – prefera soluri bine-drenate si argiloase, pH 5.5-7.5, cu expozitii insorite. Temperaturi de 2-30 ͦC. Speciile de bananier pot creste si in zonele temperate unde nu ingheata.

Management – se fertilizeaza regulat, se iriga. Primavara se tunde, si se indeparteaza toate partile moarte.

Propagare – cel mai bine prin divizarea rizomilor, si mai putin prin seminte. Inainte de divizarea drajonilor trebuie aplicate fertilizante, se divizeaza cand au 15 cm diametru si 50 cm inaltime; se iriga bien. Cand noile plante au 6-7 frunze, se fertilizeaza cu azot inainte cu cateva saptamani de recoltarea fructelor.

Musa velutina si Musa textilis se inmultesc bine prin seminte. Semintele se pastreaza in locuri uscate si reci, nu au nevoie de stratificare, dar se pot tine cu 24-48 de ore, inainte de plantare, in apa. Se seamana pe soluri bine-drenate, in plin soare; solul se mentine umed.

Boli si Daunatori – Adoretus sinicus, Aspidiotus destructor, Bacillus thuringiensis, Bactrocera dorsalis, Ceratitis capitata, Chaetanaphothrips signipennis, Chrysodeixis eriosoma, Colletotrichum musae, Cordana musae, Elixothrips brevisetis, Erwinia sp., Fusarium oxysporum, Marasmiellus inoderma, Nacoleia octasema, Odioporus longicollis, Opogona sacchari, Phyllacora musicola, Phytonemus pallidus, Planococcus citri, Polytus mellerborgi, Pseudocercospora musae, Saissetia coffeae, Sophonia rufofascia, Spodoptera litura, Trigonops sp..

Parteneri naturali si de gradinaAbelmoschus manihot, Aleurites moluccana, Areca catechu, Colocasia esculenta, Cordyline fruticosa, Cyrtosperma, Mangifera indica, Morinda citrifolia, Pandanus sp., Piper methysticum, Saccharum officinarum, Tacca leontopetaloides.

Cultivaruri si Varietati

Proprietati si Utilizari – muguri de frunze sunt comestibili. In unele zone, frunzele sunt folosite in loc de umbrele. Frunzele sunt folosita ca hartie pentru tabac, in sud-vestul Pacificului.

Speciile de Musa se pot folosi ca specii ornamentale pentru gradini, fiind usor de crescut. Se planteaza la 1.8-2 m intre plante.

Nu se planteaza langa Syzygium cumini, Eucalyptus sp., Schinus terebinthifolius.

Cu fructele de Musa paradisiaca, nematurate in intregime, se face o faina alimentara de banane.

Amidonul din banane prezinta granule iregulare.

Pulpa bananelor se poate folosi fermentata pentru prepararea bauturilor alcolice; sau pentru obtinerea unui otet aromatic.

Frunzele bananelor, Musa textilis si Musa basjoo, se pot folosi pentru formarea fibrelor textile, pentru celuloza.

Florile sunt bune in cazuri de dezinterie si diabet.

Fructele sunt astringente, emoliente, afrodisiace, antiscorbutic si tonic.

Bananele contin / 100 g: apa 75g, Proteine 1.2 g, Glucide 23g, Lipide 0.2 g, Celuloza 0.6, Vitamina A 0.26 mg, Vitamina B1 0.04 mg, Vitamina B2 0.05 mg, Vitamina C 10 mg, Calciu 8 mg, Fier 28 mg, Magneziu 0.68 mg. Calorii 88/100 g.

Un bananier face cca 11-14 kg de fructe.

Mit, Legenda si Folclor

Bibliografie

Adel Kader – Post Harvest Technology of Horticultural Crops – Agriculture & Natural Resources, 2002

Gurcharan Singh – Plant Systematics – Science Publishers, 2004

Ira L. Wiggins, Duncan M. Porter – Flora of the Galapagos Islands – Stanford University Press, 1972

Orient Longman – Indian Medicinal Plants – South Asia Books, 1997

William W. Dunmire, Evangeline L. Dunmire – Gardens of New Spain – University of Texas Press, 2004

www.traditionaltree.org

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Stachys recta - jales de camp

Stachys recta - specie originara din Europa si Asia Mica, creste pe coline aride, fanete uscate, locuri nisipoase si pietroase.

 
Saxifraga squarrosa

Saxifraga squarrosa - specie sub-endemica din Alpi sub-orientali, creste pe roci si grohotisuri calcaroase, de la 1200 m pana la 2500 m altitudine.

 
Torenia fournieri

Torenia fournieri -  erbacee anuala, originara din Vietnam. Cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini, pentru borduri, ghivece sau gradini de piatra, in expozitii semi umbrite.

 
Arabis turrita

Arabis turrita - erbacee anuala originara din Europa, creste pe stanci calcaroase, coaste pietroase, in tufisuri, din regiunea de campie pana in etajul montan.

 
Thunbergia grandiflora Roxb.

Planta perena, volubila. Tulpina subtire, verde, 2 m inaltime. Frunze opuse, limb ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordata, margine intreaga, iregulat lobate sau dintate, 15 x 10 cm, scurt petiolate; 3-5 nervuri. Flori albastre cu galben, alba spre exterior, 8 x 8 cm, dispuse in buchete cu pedicel individual de 4-5 cm lungime, tubul corolei 3 cm lungime

 
Liliopsida
Scindapsus

Planta volubila, originara din Indonezia si Filipine. Frunze cordiforme, verzi cu pete albe, 6-8 cm lungime; petiol subtire, 3-4 cm lungime; frunzele adulte oblong-lanceolate sau cordiforme, 10-15 cm lungime, petiol 1,5-2 cm lungime.

 
Areca catechu L.

Denumiri populare – engleza: areca, areca-nut, betel nut palm; franceza: arec cachou, Arequier; german: Betelnusspalme; Guam: pugua; India: pan; spaniola: palma catechou; Yap: bu.

Areca catechu – originar din estul Africii, sudul Asiei, si insulele Pacificului. Creste in clima tropicala la altitudini de 0 – 900 m.

 
Cymbidium

Genul Cymbidium este originar din Asia tropicala si Australia, cuprinde circa 50-60 de specii de orhidee terestre, dar sunt si care cresc pe teren rocios, si pe arbori.

Numele deriva de la ‘kymbos’-barca, se refera la forma labelului.

 
Tahina J.Dransf. & Rakotoarinivo, gen. nov. din familia Arecaceae

Tahina J.Dransf. & Rakotoarinivo, gen. nov. din familia Arecaceae este un gen nou din nord-vestul Madagascar, cu o singura specie Tahina spectabilis.

In 5 decembrie 2006, Bruno Leroy, rezident in Madagascar si pasionat de palmieri, a postat o poza cu un palmier neidentificat pe www.palms.org a International Palm Society.

 
Orchis simia - pribolnic

Orchis simia - specie raspandita in Europa, Caucaz, Asia Mica, Iran si nordul Africii, creste pe pajisti, margini de paduri, tufarisuri, in statiuni insorite, adapostite, mai ales pe substrate calcaroase.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri