Denumire stiintifica – Musa sp.

Sinonime –

Denumiri populare – aga, banana, banane, Bananenstaude, dessert banana, fichi d’Adamo, plantain, pomme de Paradis, cooking banana, fa’i, hopa, leka, jaina, mai’a, maika, uht, usr.

Distributie si Habitat – de origine Indo-Malaeziana, Asiatica, si Australia tropicala. Creste pana la 900 m altitudine, pe o gama variata de soluri, la temepraturi de 26-30 ͦC.

Descriere – erbacee perena, 2-9 m inaltime. Radacini fibroase, pot ajunge pana la 1.5 m adancime. Trunchi fals, nelignificat. 6-20 frunze, dispuse spiralat, margine intreaga la inceput, invelesc trunchiul. Flori hermafrodite unisexuate, in buchete, fiecare buchet este invelit de o bractee rosie pana la purpurie. Caliciu 3-5-dintat. 1 petala, opusa caliciului, simpla, 3-dintata. Fruct baca, galben-verde, alungit-cilindrica, mai mult sau mai putin curbata, 3-40 x 2-8 cm; varf rotund, tocit sau conic. Seminte maro-inchis, ovoide, 4 mm lungime, cu endosperm alb.

Rata de crestere – repede pana la inflorire.

Tolerante – seceta, umbrirea si salinitatea. Temperaturile sub (-2 ͦC) distrug planta. Daca este plantata in soluri imbibate de apa va da productie slaba. Sensibila la vanturile puternice.

Cerinte – prefera soluri bine-drenate si argiloase, pH 5.5-7.5, cu expozitii insorite. Temperaturi de 2-30 ͦC. Speciile de bananier pot creste si in zonele temperate unde nu ingheata.

Management – se fertilizeaza regulat, se iriga. Primavara se tunde, si se indeparteaza toate partile moarte.

Propagare – cel mai bine prin divizarea rizomilor, si mai putin prin seminte. Inainte de divizarea drajonilor trebuie aplicate fertilizante, se divizeaza cand au 15 cm diametru si 50 cm inaltime; se iriga bien. Cand noile plante au 6-7 frunze, se fertilizeaza cu azot inainte cu cateva saptamani de recoltarea fructelor.

Musa velutina si Musa textilis se inmultesc bine prin seminte. Semintele se pastreaza in locuri uscate si reci, nu au nevoie de stratificare, dar se pot tine cu 24-48 de ore, inainte de plantare, in apa. Se seamana pe soluri bine-drenate, in plin soare; solul se mentine umed.

Boli si Daunatori – Adoretus sinicus, Aspidiotus destructor, Bacillus thuringiensis, Bactrocera dorsalis, Ceratitis capitata, Chaetanaphothrips signipennis, Chrysodeixis eriosoma, Colletotrichum musae, Cordana musae, Elixothrips brevisetis, Erwinia sp., Fusarium oxysporum, Marasmiellus inoderma, Nacoleia octasema, Odioporus longicollis, Opogona sacchari, Phyllacora musicola, Phytonemus pallidus, Planococcus citri, Polytus mellerborgi, Pseudocercospora musae, Saissetia coffeae, Sophonia rufofascia, Spodoptera litura, Trigonops sp..

Parteneri naturali si de gradina – Abelmoschus manihot, Aleurites moluccana, Areca catechu, Colocasia esculenta, Cordyline fruticosa, Cyrtosperma, Mangifera indica, Morinda citrifolia, Pandanus sp., Piper methysticum, Saccharum officinarum, Tacca leontopetaloides.

Cultivaruri si Varietati –

Proprietati si Utilizari – muguri de frunze sunt comestibili. In unele zone, frunzele sunt folosite in loc de umbrele. Frunzele sunt folosita ca hartie pentru tabac, in sud-vestul Pacificului.

Speciile de Musa se pot folosi ca specii ornamentale pentru gradini, fiind usor de crescut. Se planteaza la 1.8-2 m intre plante.

Nu se planteaza langa Syzygium cumini, Eucalyptus sp., Schinus terebinthifolius.

Cu fructele de Musa paradisiaca, nematurate in intregime, se face o faina alimentara de banane.

Amidonul din banane prezinta granule iregulare.

Pulpa bananelor se poate folosi fermentata pentru prepararea bauturilor alcolice; sau pentru obtinerea unui otet aromatic.

Frunzele bananelor, Musa textilis si Musa basjoo, se pot folosi pentru formarea fibrelor textile, pentru celuloza.

Florile sunt bune in cazuri de dezinterie si diabet.

Fructele sunt astringente, emoliente, afrodisiace, antiscorbutic si tonic.

Bananele contin / 100 g: apa 75g, Proteine 1.2 g, Glucide 23g, Lipide 0.2 g, Celuloza 0.6, Vitamina A 0.26 mg, Vitamina B₁ 0.04 mg, Vitamina B₂ 0.05 mg, Vitamina C 10 mg, Calciu 8 mg, Fier 28 mg, Magneziu 0.68 mg. Calorii 88/100 g.

Un bananier face cca 11-14 kg de fructe.

Mit, Legenda si Folclor –

Bibliografie

Adel Kader – Post Harvest Technology of Horticultural Crops – Agriculture & Natural Resources, 2002

Gurcharan Singh – Plant Systematics – Science Publishers, 2004

Ira L. Wiggins, Duncan M. Porter – Flora of the Galapagos Islands – Stanford University Press, 1972

Orient Longman – Indian Medicinal Plants – South Asia Books, 1997

William W. Dunmire, Evangeline L. Dunmire – Gardens of New Spain – University of Texas Press, 2004

www.traditionaltree.org