06
Iun
2009
Musa sp. - banane
Flori | Liliopsida
1
0

Denumire stiintificaMusa sp.

Sinonime

Denumiri populare – aga, banana, banane, Bananenstaude, dessert banana, fichi d’Adamo, plantain, pomme de Paradis, cooking banana, fa’i, hopa, leka, jaina, mai’a, maika, uht, usr.

Distributie si Habitat – de origine Indo-Malaeziana, Asiatica, si Australia tropicala. Creste pana la 900 m altitudine, pe o gama variata de soluri, la temepraturi de 26-30 ͦC.

Descriere – erbacee perena, 2-9 m inaltime. Radacini fibroase, pot ajunge pana la 1.5 m adancime. Trunchi fals, nelignificat. 6-20 frunze, dispuse spiralat, margine intreaga la inceput, invelesc trunchiul. Flori hermafrodite unisexuate, in buchete, fiecare buchet este invelit de o bractee rosie pana la purpurie. Caliciu 3-5-dintat. 1 petala, opusa caliciului, simpla, 3-dintata. Fruct baca, galben-verde, alungit-cilindrica, mai mult sau mai putin curbata, 3-40 x 2-8 cm; varf rotund, tocit sau conic. Seminte maro-inchis, ovoide, 4 mm lungime, cu endosperm alb.

Rata de crestere – repede pana la inflorire.

Tolerante – seceta, umbrirea si salinitatea. Temperaturile sub (-2 ͦC) distrug planta. Daca este plantata in soluri imbibate de apa va da productie slaba. Sensibila la vanturile puternice.

Cerinte – prefera soluri bine-drenate si argiloase, pH 5.5-7.5, cu expozitii insorite. Temperaturi de 2-30 ͦC. Speciile de bananier pot creste si in zonele temperate unde nu ingheata.

Management – se fertilizeaza regulat, se iriga. Primavara se tunde, si se indeparteaza toate partile moarte.

Propagare – cel mai bine prin divizarea rizomilor, si mai putin prin seminte. Inainte de divizarea drajonilor trebuie aplicate fertilizante, se divizeaza cand au 15 cm diametru si 50 cm inaltime; se iriga bien. Cand noile plante au 6-7 frunze, se fertilizeaza cu azot inainte cu cateva saptamani de recoltarea fructelor.

Musa velutina si Musa textilis se inmultesc bine prin seminte. Semintele se pastreaza in locuri uscate si reci, nu au nevoie de stratificare, dar se pot tine cu 24-48 de ore, inainte de plantare, in apa. Se seamana pe soluri bine-drenate, in plin soare; solul se mentine umed.

Boli si Daunatori – Adoretus sinicus, Aspidiotus destructor, Bacillus thuringiensis, Bactrocera dorsalis, Ceratitis capitata, Chaetanaphothrips signipennis, Chrysodeixis eriosoma, Colletotrichum musae, Cordana musae, Elixothrips brevisetis, Erwinia sp., Fusarium oxysporum, Marasmiellus inoderma, Nacoleia octasema, Odioporus longicollis, Opogona sacchari, Phyllacora musicola, Phytonemus pallidus, Planococcus citri, Polytus mellerborgi, Pseudocercospora musae, Saissetia coffeae, Sophonia rufofascia, Spodoptera litura, Trigonops sp..

Parteneri naturali si de gradinaAbelmoschus manihot, Aleurites moluccana, Areca catechu, Colocasia esculenta, Cordyline fruticosa, Cyrtosperma, Mangifera indica, Morinda citrifolia, Pandanus sp., Piper methysticum, Saccharum officinarum, Tacca leontopetaloides.

Cultivaruri si Varietati

Proprietati si Utilizari – muguri de frunze sunt comestibili. In unele zone, frunzele sunt folosite in loc de umbrele. Frunzele sunt folosita ca hartie pentru tabac, in sud-vestul Pacificului.

Speciile de Musa se pot folosi ca specii ornamentale pentru gradini, fiind usor de crescut. Se planteaza la 1.8-2 m intre plante.

Nu se planteaza langa Syzygium cumini, Eucalyptus sp., Schinus terebinthifolius.

Cu fructele de Musa paradisiaca, nematurate in intregime, se face o faina alimentara de banane.

Amidonul din banane prezinta granule iregulare.

Pulpa bananelor se poate folosi fermentata pentru prepararea bauturilor alcolice; sau pentru obtinerea unui otet aromatic.

Frunzele bananelor, Musa textilis si Musa basjoo, se pot folosi pentru formarea fibrelor textile, pentru celuloza.

Florile sunt bune in cazuri de dezinterie si diabet.

Fructele sunt astringente, emoliente, afrodisiace, antiscorbutic si tonic.

Bananele contin / 100 g: apa 75g, Proteine 1.2 g, Glucide 23g, Lipide 0.2 g, Celuloza 0.6, Vitamina A 0.26 mg, Vitamina B1 0.04 mg, Vitamina B2 0.05 mg, Vitamina C 10 mg, Calciu 8 mg, Fier 28 mg, Magneziu 0.68 mg. Calorii 88/100 g.

Un bananier face cca 11-14 kg de fructe.

Mit, Legenda si Folclor

Bibliografie

Adel Kader – Post Harvest Technology of Horticultural Crops – Agriculture & Natural Resources, 2002

Gurcharan Singh – Plant Systematics – Science Publishers, 2004

Ira L. Wiggins, Duncan M. Porter – Flora of the Galapagos Islands – Stanford University Press, 1972

Orient Longman – Indian Medicinal Plants – South Asia Books, 1997

William W. Dunmire, Evangeline L. Dunmire – Gardens of New Spain – University of Texas Press, 2004

www.traditionaltree.org

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Gossypium herbaceum - bumbac

Gossypium herbaceum - fibra de bumbac este cel mai cunoscut material obtinut din aceasta planta, iar pe locul doi se afla uleiul de bumbac bogat in proteine.

 
Solanum nigrum

Solanum nigrum - specie anuala, erbacee, cosmopolita, creste pe campuri cultivate, la margini de strazi, de la campie pana la 1000 m altitudine.

 
Ratibida pinnata (Vent.) Barnh.

Ratibida pinnata - erbacee perena, originara din America de Nord, creste pe pasuni uscate si marginile drumurilor.

 
Kniphofia uvaria

Denumiri populare: Torch Lily.

Originara din sudul Africii. Kniphofia uvaria (complex de hibrizi) a fost una din primele specii introduse din Cape, in Olanda in 1690.

 
Buphthalmum salicifolium

Buphthalmum salicifolium - planta erbacee, perena. Originara din Balcani si Alpi orientali, creste terenuri calcaroase, in paduri aride, pasuni umede si insorite, de la 200 la 2100 m altitudine.

 
Liliopsida
Orchis simia - pribolnic

Orchis simia - specie raspandita in Europa, Caucaz, Asia Mica, Iran si nordul Africii, creste pe pajisti, margini de paduri, tufarisuri, in statiuni insorite, adapostite, mai ales pe substrate calcaroase.

 
Sansevieria

Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica.

 
Alstroemeria paraensis sp. nov.

Alstroemeria paraensis – erbacee perena, 1-1,4 m inaltime; tulpina cilindrica, 0,4-0,8 mm diametru, glabra. Frunzele de pe tulpina vegetativa sunt de 12-18 x 2,5-6 cm, eliptice, varf acuminat, baza atenuata, ambele fete glabre, nervuri proeminente

 
Gymnadenia conopsea

Gymnadenia conopsea – poate fi plantata prin parcuri si gradini publice, pe gazon sau pe stancarii inierbate.

Gymnadenia conopsea - numele genului Gymnadenia vine de la cuvintele grecesti ‘gymnos’ = gol si ‘aden’ = glanda.

 
Bulbine frutescens

Specie suculenta perena, rizomatoasa. Frunze bazale, lineare, cilindrice, carnoase, 10-15 cm lungime. Tulpina florala este de 45 cm lungime. Inflorescenta formata din 40-50 cm flori, aranjate in racem de 15-30 cm lungime.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantarea butasilor de trandafiri

In toamna asta am reusit sa plantez cateva soiuri de trandafiri: Golden Perfume, Elle, Falstaf, Printesa Farah, Rina Herholdt, doi butasi de Orient, Tom Tom, Blue Moon, Sika, Indigo, Pascal. Marea majoritate sunt Teahibrid si Floribunda.

 
Sarbatori Fericite!

Am pasit cu totii in cele mai frumoase zile din an, zilele in care serbam Nasterea Domnului si Ajunul de An Nou.

 
Rosiile gigant

Printre rosiile gigant din gradina noastra se numara rosiile inima de bou, Black Krim, Charlie Chaplin, Anna Russian, Soldaki. 

 
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 

Categorii

Link-uri