|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Myrsine africana Denumiri populare – African boxwood, Atulgan, baibarang, Berang, Bidang, cape myrtle, Gugil, semapo, Kakhum, Karuk, Kokhuri, sethkhisa, Shamshad, thakisa, vavarang, vlieebos mirting. Distributie si Habitat – originar din Cape pana in Africa tropicala si Asia. Descriere – arbust sau arbore mic sempervirescent, 1-2 m inaltime. Ramificata sau cu o singura tulpina, subtire; des ramificata, lujeri cu peri fini, acoperiti cu cicatricile frunzelor cazute. Frunze alterne; eliptic-rotunde, 5-15 x 5-10 mm, varf si baza conice-rotunde; margini fin dintate sau intregi, verde inchis lucios pe partea superioara, mai verde pal pe dos; tari; glabre, ocazional glandulare; petiol foarte scurt. Flori mici, 2 mm lungime, roz-albe; in buchete la axila frunzelor. Infloresc in octombrie-decembrie. Fruct baca rotunda, 5 mm latime, rosie-purpurie, in noiembrie-februarie; contin o singura samanta. Rata de crestere – incet. Cerinte – soluri argiloase si turboase, la semiumbra. Propagare – prin seminte sau butasi. Semintele se seamana primavara devreme in sera calda. Parteneri naturali si de gradina – Acer platanoides, Knowltonia africana, Pratia pedunculata. Proprietati si Utilizari – fructul are proprietati antispasmotice, purgative, folosit extern in tratarea herpesului si alte infectii ale pieli. Fructele si semintele contin acid embolic si quercitol. Fructul contine embeline peste 3 %. Decoctul din frunze este folosit pentru purificarea sangelui. Tratarea viermilor intestinali la animale: se zdrobesc 0.25 kg de frunze de Myrsine africana cu 0.5 l apa. Aceasta este suficienta pentru un animal adult. Pentru vitei se foloseste doar jumate de cantitate. Mersine africana este potrivit pentru garduri vi. Fructele sunt comestibile. Bibliografie C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2008 Narain Singh Chauhan – Medicinal and Aromatic Plants of Himachal Pradesh – Indus Publishing Company, 1999 Yang Xinrong – Traditional Chinese Medicine – Springer, 2003
Imagini
Vezi si
Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh. Erbacee perena, bulboasa. Bulb oblung. Frunze 2-3, lanceolate, margine intreaga, varf acut, 30 x 3-6 cm. Flori albe, 6-20 hermafrodite, in umbela cu spata intreaga sau lobata, caduca; 6 tepale lanceolate, cca 1 cm; 6 stamine; ovar superior; peduncul 2 cm. Infloreste in mai-iunie. Fruct capsula. Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime. Tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm. Asclepias fruticosa - arbust originar din sud-Africa, introdusa in zona mediteraneana pentru textile. Numele genului ‘Buddleja’ a fost dat dupa Adam Buddle. Numele ‘davidii’ este dat dupa misionarul si naturalist francez Father Armand David, care a descoperit specia in 1869. Specie infestanta sau invaziva. Denumiri populare: engleza – Laurestinus Viburnum, Laurel tinus, Tinus laurifolius; italiana – lentaggine, lauro-tino, alloro-tino, laurentino. Viburnum tinus este originar din sudul Europei si regiunea Mediteraneana. Carpinus betulus - arbore cu lemn greu dar putin durabil in conditii de umiditate. Suprta bine tunderile si se preteaza pentru formarea de bonsai. Arbore sempervirescent. Frunze opuse, coriacee, oblong-lanceolate pana la eliptice, 8-18 x 2-4.5 cm, varf acuminat; petiol 2-4 mm lungime. Conurile mascule sunt cilindrice, grupate cate 3-4 la axile; conurile femeiesti sunt solitare, la axila frunzelor. Aster amellus - specie originara din Europa si Asia, comuna in zona colineara, uscate si insorite, creste la marginea boschetelor, pe substrat calcaros, de la 0 la 800 m altitudine. Erbacee perena; tulpini pubescente, erecte, ramificate dicotomic. Frunze opuse, partite pana la lobat-acute, 5-7 lobi, margine serata. Flori cu simetrie radiata; corola albastru-violet, 5 petale obovate, 2 cm; 5 sepale lanceolate, mucronate; ovar superior, 10 stamine unite la baza. Infloreste in iunie-august. Leycesteria formosa, originar din Himalaya si sud-vestul Chinei. Este cultivata ca specie ornamentala de gradini. Specie anuala. Radacini fibroase, poate ajunge pana la 100 cm adancime. Tulpina erecta, ramificata de la baza, verde pana la maro, cilindrica, striata, dens sau slab pubescenta, 75 cm inaltime. Frunze alterne, dens sau slab pubescente, cateodata rosietici pe margini, palmat lobate, 3 lobi, cel mijlociu mai mare, lobi laterali sunt divizati, iregulat-dintate, baza truncata sau usor cordata; petiol 4 cm lungime. Scrophularia nodosa - specie perena, creste in padurile umede, rape si pe langa ape, de la 0 la 1800 m altitudine. |
Ultimele articole
Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens. Prunella vulgaris - raspandita in Europa, Asia, Australia si nordul Africii, creste pe fanete, pasuni, tufarisuri, poieni si livezi, de la campie pana la 200 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||