22
Mai
2014
Myrtus communis
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Myrtus communis L.

Sinonime

Denumiri populare – mirt, mirto, myrte sauvage, myrtle.

Distributie si Habitat – specie originara din Bazinul Mediteranei, insulele Canare, si Asia Centrala, creste in boschete impreuna cu Arbutus unedo, Juniperus communis, Nerium oleander si Vitex agnus-castus, de la 0 pana la 1200 m altitudine.

Descriere – arbust sempervirescent, 1-5 m inaltime. Frunze opuse sau in verticile de cate trei, coriacee, scurt petiolate, lanceolate sau ovat lanceolate, margine intreaga, lungi 1-5 cm, acuminat-lanceolate, cu glande puctiforme translucide. Flori actinomorfe, hermafrodite, pentamere, parfumate, 3 cm diametru, solitare, la axila frunzelor pe pedunculi lungi pana la 3 cm; 5 sepale libere, acute; 5 petale albe, obovate; stamine numeroase, circa 50, mai lungi decat petalele; ovar inferior. Infloreste in iunie-august. Fruct baca, negru albastrui la maturitate, 1 cm diametru. Seminte reniforme, albe. Lemnul este dur, rosietic.

Rata de crestere – incet.

Tolerante – nu tolereaza ingheturile, temperaturile mai mici de -5 °C, in timpul iernii trebuie protejat cu plase speciale sau dus in sera.

Cerinte – prefera expozitii insorite si soluri bine drenate.

Management – in luna martie se elimina ramurile care au suferit in urma inghetului, sau pentru ai da o forma.

Propagare – se poate inmultii prin seminte sau prin butasi semi-lemnosi in august. Semintele germineaza dupa 1-2 luni sau chiar mai mult.

Proprietati si Utilizari – se cultiva ca planta ornamentala.

Curiozitati – arbust iubit de greci si romani, era cultivat in apropierea templelor, si dedicat zeitei Venus (Afrodita). 

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Eremophila laanii

Eremophila laanii -  arbust sempervirescent, ornamental, originar din Australia unde creste in regiunile aride si semi aride.

 
Quercus pubescens

Arbore foios, indigen (Romania), 15 m inaltime. Tulpina este de cele mai multe ori stramba, neregulata. Coroana rara, luminoasa, larga si neregulata. Scoarta este groasa, adanc brazdata, formand un ritidom crapat, in placi dreptunghiulare, de culoare brun-inchisa.

 
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Vinca minor

Vinca minor - originara din Europa si Caucazi, creste la margini de paduri de foioase, pe terenuri umede si bogate in humus, de la campie pana la 1300 m altitudine.

 
Spartium junceum

Spartium junceum - specie des intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala, se adapta pe orice tip de teren.

In cel de-al II-lea Razboi Mondial, din tulpina acestei plante se producea o fibra pentru imbracaminte.

 
Magnoliopsida
Gynura aurantiaca

Gynura aurantiaca - erbacee perena, originara din Indonezia (Java si Sulawesi).

 
Leycesteria formosa Wall.

Leycesteria formosa, originar din Himalaya si sud-vestul Chinei. Este cultivata ca specie ornamentala de gradini.

 
Rhamnus frangula

Rhamnus frangula - arbust sau arbore mic, originar din Europa, nordul Africii, si Asia Centrala, creste in paduri umede, la marginea mlastinilor si helesteelor.

 
Drypetes natalensis (Harv.) Hutch

Arbore mic, 10 m inaltime; ramuri muchiate. Frunze alterne, limb oblong sau ingust eliptic, baza rotunda, asimetrica, margini adanc serate; verde inchis stralucitor pe fata superioara, si verde deschis pe dos. Stipele lineare, 0.1 cm. Flori in fascicule, apar la axila frunzelor si pe lemnul vechi; florile mascule au 4-5 sepale imbricate, 0 petale

 
Begonia gigabracteata H.Z. Li & H. Ma sp. nov. din Guangxi, China

Begonia gigabracteata este o planta decidua. Rizom tuberos, 2 cm in diametru. Stipele caduce. Frunze bazale; petiol 4 - 9,2 cm lungime, cilindric, rosietic sau verde, cu putini peri glandulari; limb obovat, glabru, baza cordata, varf acuminat, margine intreaga sau iregular dintata, nervatiune palmat-penata.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri