13
Oct
2011
Nigella sativa L.
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Nigella sativa L.

Sinonime

Denumiri populare – chimen negru, negrilica, Behaaeter Schwarzkummel, black cumin, Habbatul-Barakah, nigelle, faux cumin, cumin noir.

Distributie si Habitat – originara din regiunea Mediteraneeana, Balcani, Asia Mica, Caucaz, Asia Occidentala, India si Africa de Nord.

Descriere – specie anuala. Tulpina erecta, simpla sau ramificata, 40 cm inaltime, pubescenta. Frunze 2-3 cm lungime, alterne, sesile, lacinii liniare sau ingust lanceolate, intregi, acute. Inflorescenta solitara terminala. Flori pedicelate, actinomorfe, hermafrodite, pentamere. Caliciu format din 5 sepale, alungit ovate, varf obtuz, albe, spre varf albastrui-verzi, cu unguicula scurta si ingusta. Nectarii scurt unguiculate, bilabiate, cu labiul inferior bilobat; labiul superior mucronat. Infloreste in mai-august. Fruct capsula alungit globuloasa, din folicule concrescute pana la varf, pe spate rotunjite, cu cioc lung, aproape cat foliculele. Seminte trimuchiate, negre. 

Propagare – prin seminte.

Proprietati si Utilizari – cultivata ca specie ornamentala.

Curiozitati – Nigella sativa apartine familiei Ranunculaceae, creste in tarile de langa Marea Mediterana, Pakistan si India.

Nigella sativa a fost folosita timp de secole ca, curativ a numeroase boli, si condiment.

A fost folosita de catre agipteni si greci in tratarea congestionarilor nazale, durerilor de dinti, durerilor de cap, durerilor abdominale, reumatismului, si ca diuretic.

Oamenii din zona mediteranei extrag ulei semintele de N. sativa si il folosesc ca remediu natural impotriva a numeroase boli.

Semintele sunt bogate in aminoacizi, proteine, carbohidrati, si uleiuri volatile. 

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Centaurea uniflora subsp. nervosa

Centaurea uniflora subsp. nervosa - originara din nordul Apeninilor, Alpi, sud-estul Carpatilor si Balcani.  Specie hemicriptofita, creste pe pasuni secetoase si pietroase, calcaroase, de la 1100 pana la 2600 m altitudine.

 
Lamium orvala L.

Erbacee rizomatoasa, glabra sau hirsuta. Tulpina erecta, cilindrica sau muchiata, simpla sau ramificata, 30-60 cm x 6 mm. Frunze petiolate, limb cordiform, margine iregulat serata sau crenata, varf acuminat, baza asimetrica, nervatiune penata; petiol 9-11 cm lungime.

 
Cleome spinosa - floarea paianjen

Erbacee anuala. Tulpina erbacee, simpla, viscos-pubescenta, 1 m inaltime. Frunze alterne, petiolate, palmat-compuse. Petiol 10-15 cm lungime, glandular si pubescent. Foliole 5-7, onblong-anceolate pana la eliptice, varf acut – acuminat, baza conica, 15 cm lungime, margine intreaga, glandular-pubescente la suprafata superioara si putin pubescenta pe partea inferioara. Inflorescenta racem, deasa, compacta, terminala.

 
Crocosmia x crocosmiiflora

Crocosmia, provine din grecul ‘krokos’ = crocus, si ‘osme’ = miros, ‘miros de crocus’. Crocosmia a fost descris in 1851 de catre Jules Emile Planchon.

Crocosmia x crocosmiiflora a fost creat in Franta in 1880.

 
Paeonia officinalis

Paeonia este singurul gen al familiei Paeoniaceae, si cuprinde specii erbacee perene si arbustive, cu radacini tuberoase. Bujorii erbacei, Paeonia officinalis este de origine europeana, cu flori lipsite de parfum, si Paeonia lactiflora originara din Siberia, cu flori parfumate, foarte decorative. Bujorii lemnosi, sunt plante rustice originari din China si Japonia.

 
Magnoliopsida
Dalechampia spathulata

Dalechampia spathulata este un arbust din familia Euphorbiaceae. Majoritatea speciilor apartinatoare genului Dalechampia se inmultesc natural prin seminte.

 
Lamium orvala L.

Erbacee rizomatoasa, glabra sau hirsuta. Tulpina erecta, cilindrica sau muchiata, simpla sau ramificata, 30-60 cm x 6 mm. Frunze petiolate, limb cordiform, margine iregulat serata sau crenata, varf acuminat, baza asimetrica, nervatiune penata; petiol 9-11 cm lungime.

 
Lycium barbarum - catina de garduri

Arbust spinos, 1-3 m inaltime; tulpini pendente.. Frunze alterne, glabre, scurt petiolate; limb ovat-eliptic, varf acut, baza cuneata, margini intregi, 1-5.5 x 0.5-1.5 cm. Flori hermafrodite, axilare, solitare sau in grupuri; caliciu 0.3-0.4 cm lungime, cu 5 lobi sau bilabiat; corola infundibuliforma, 1-1.2 cm, mov pal, petale puternic reflexe

 
Phuopsis stylosa

Phuopsis stylosa planta erbacee anuala, originara din estul Turciei si nordul Iranului, folosita ca specie ornamentala pentru rocarii sau ca planta de ghiveci.

 
Mespilus germanica L.

Mespilus – deriva din limba greaca, ‘mesos’ - jumate, si ‘pilo’ – minge, face referire la forma fructului.

germanica – deriva din exemplarele salbatice prezente in Europa Centrala.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri