|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica - Oenothera biennis L. Oenothera biennis a fost una din primele specii introdusa din SUA in Anglia si Europa, in 1614. Denumiri populare – enotera, erba degli asini, evening primrose, sundrops, onagre bisannuelle. Distributie si Habitat – spontana in locurile aride, de-a lungul cailor ferate, pe terenuri nisipoase, pana la 1200 m altitudine. Originara din America de Nord, este naturalizata si in vestul Europei. Descriere – erbacee bienala; in primul an formeaza o rozeta de frunze; in al doilea an formeaza o tulpina de 100-150 cm inaltime, acoperita cu peri glandulari, lungi si luciosi. Frunzele bazale, reunite in rozeta, petiol lung, lamina oblong-ovala, pieloase, margine dantelata sau ondulata; frunzele tulpinale sunt alterne, scurt petiolate sau sesile, lamina oblong-lanceolate, baza cuneata. Inflorescenta racem; flori la subsoara bracteelor (asemanatoare frunzelor dar mai mici); caliciul tubular, 4 sepale oval-lanceolate si recurbate spre exterior; corola formata din 4 petale galbene, 4 cm diametru; polenizarea este facuta de catre fluturi de noapte si albine. Infloreste in iunie-octombrie. Fruct capsula verzi, la maturitate maro-brune; seminete mici fara papus. Tolerante – tolereaza seceta si solurile rocioase. Cerinte – expozitii insorite, sol sarac, bine drenat. Propagare – prin seminte. Semintele se seamana in sera, la temperaturi de (+18) - (+20) °C. Germinarea are loc dupa 4 saptamani. Parteneri naturali si de gradina – Achillea, Callirhoe, Geranium, Liatris, Nepeta, Verbena, Salvia, Yucca. Proprietati si Utilizari – intreaga planta este comestibila. Inflorescentele au proprietati anti-inflamatoare, antispasmodice, sedative. Se culeg in iunie-iulie, la inceputul infloririi, inainte de formarea fructelor. Se usuca in straturi subtiri, la umbra; se conserva in saci de hartie sau bumbac. Semintele sontin 24 % ulei. Uleiul de Oenothera biennis L. este folosit in tratarea reumatismului, sclerozei multiple, alcolismului, schizofreniei, si a sindromului premenstrual. Studii recente au demonstrat ca uleiul de Oenothera biennis L. este valabil in reducerea presiunei sangelui spre normal, si scaderea colesterolului din sange. Ca emolient si anti-inflamator se face un decoct din 6 g de inflorescente uscate in 100 ml de apa. Se aplica comprese pe partile interesate. Nu este indicata folosirea preparatelor pe baza de Oenothera biennis L. pe perioada sarcinii si alaptarii, epilepsiei. In Anglia si Germania, radacinile sunt folosite la mancaruri si tulpinile tinere la salate. Rdacinile de Oenothera biennis L. are era folosita de catre indieni americani in tratarea obezitatii. Bibliografie Barbara Ellis – Annuals – Houghton Mifflin Harcourt, 2000 Edzard Ernst, Max H. Pittler, Barbara Wider – The Desktop Guide to Complementary and Alternative Medicine – Mosby, 2006 France Royer, Richard Dickinson – Weeds of the Northern U.S. and Canada – The University of Alberta Press, 1999 Heather Boon, Michael Smith – The Complete Natural Medicine Guide to the 50 Most Common Medicinal Herbs – Robert Rose, 2004 James A. Duke – The Green Pharmacy Herbal Handbook – Rodale Books, 2000 Peter Loewer – The Evening Garden – Timber Press, 2002
Imagini
Vezi si
Agrimonia eupatoria - erbacee perena cu rizom scurt si tulpina erecta, paroasa, de regula neramificata. frunzele bazale sunt aranjate in rozete. Este comuna in toata Europa, este rara in nordul Scotiei. Specii erbacee perene, dioice. Tulpina 5 cm diametru. Frunze de culoare verde pana la verde-galbui cu nervura principala, care se termina cu un carcel de forma cilindrica care este mai lung decat limbul frunzei, terminat cu un ulcior. Inflorescenta panicul sau racem. Glandele digestive sunt localizate in interiorul peretilor ulciorului. Seminte sunt mici si filiforme. Saxifraga squarrosa - specie sub-endemica din Alpi sub-orientali, creste pe roci si grohotisuri calcaroase, de la 1200 m pana la 2500 m altitudine. Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale Alliaria petiolata - erbacee bianuala, raspandita in Eruopa, Asia si nordul Africii, creste in locuri umbroase, prin gradini, pe langa garduri si drumuri, in boschete si paduri de foioase. Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine. Canarina canariensis - erbacee volubila, glaucescenta. Endemica din insulele Canare, Tenerife; creste la marginea padurilor, de la 300 pana la 1000 m altitudine. Pimelea physodes este o specie indigena in Australia. Tulpina erecta, ramificata, 0,2-1 m inaltime si 80 cm diametru. Frunze opuse, sesile, eliptice, acute, imbricate. Capitul terminal, solitar, nutant; bractee mari, 4-6 cm, galben, verde, rosu sau purpuriu; periant pilos, tub mediu; stamine lungi. Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite |
Ultimele articole
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||