![]() |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumiri populare pentru Paeonia: Romania – Bujor; Italia – Peonia selvatica; Engleza – Commnon Peony, Crimson Peony, Grandma’s Peony Paeonia este singurul gen al familiei Paeoniaceae, si cuprinde specii erbacee perene si arbustive, cu radacini tuberoase. Bujorii erbacei, Paeonia officinalis este de origine europeana, cu flori lipsite de parfum, si Paeonia lactiflora originara din Siberia, cu flori parfumate, foarte decorative. Bujorii lemnosi, sunt plante rustice originari din China si Japonia. Paeonia officinalis este o specie perena originara din Sud-Est si Centrul Europei, a fost descrisa pentru prima data in 1636. Paeonia officinalis prezinta radacini fusiforme si tulpini erecte. Frunze alterne, pinate, cu 9 lobi oblong-eliptici. Flori solitare, 10-13 cm diametru. 3-8 sepale, imbricate, persistente. 6-18 petale, rosu inchis sau roz. Stamine numeroase. Infloreste in luna aprilie. Fructul este i folicula. Seminetele sunt maro-negricioase, netede. Paeonia officinalis subsp. officinalis originara din Franta, Elvetia, nordul Italiei, estul Ungariei si sudul Albaniei. Tulpini inalte de 35-60 cm si frunze cu lobi dintati. Flori roz. Paeonia officinalis subsp. banatica originara din Ungaria, Croatia si Romania. Tulpini de 35-50 cm lungime. Flori rosu-roz de 7-12 cm in diametru. Paeonia officinalis subsp. microcarpa originara din sud-vestul Europei. Tulpini de 25-40 cm lungime. Frunze cu lobi eliptici si aspre. Flori de 9-14 cm diametru. Paeonia officinalis subsp. villosa este originara din sudul Frantei si Italia. Bibliografie Allan Rogers – Peonies - Portland, Oregon, 2000 Allan Rogers – Armitage’s Garden Perennials – Timber Press, 2000 Barbara Damrosch – The Garden Primer – Rodale Press, 2003 Jo Ann Gardner - Herbs in Bloom - Portland, Oregon, 1998 Josef J. Halda, James W. Waddick – The Genus Paeonia – Portland, Oregon, 2004
Imagini
Vezi si
![]() ![]() Anemone hupehensis var. japonica - specie originara din China si Japonia; a fost descrisa pentru prima data de catre Carl Thunberg in Flora Japonica. ![]() Frunze in rozeta bazala, 5-12 x 1.5-3 mm, limb oblong-lanceolat, varf cuspidat 1-3 mm, baza dilatata pana la aripata, margini penat-lobate; petiol 5 cm lungime. Inflorescenta aripata, 20-40 cm, hispida; bractee de 5-10 mm. ![]() Cardamine hirsuta - specie cosmopolita, creste in locuri umbroase, pe stanci, marginea padurilor, livezi si campuri. ![]() Calystegia sepium - erbacee perena rizomatoasa, creste spontan in toata Europa si Asia, infesteaza culturile erbacee, de cereale, creste in boschete pe tulpinile arbustilor, de la 0 la 1400 m altitudine. ![]() Specie volubila, perena. Tulpina poate ajunge la 2-3 m lungime, lignificata la baza, ramificata. Frunze alterne, petiolate, ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordiforma; frunzele inferioare intregi, cele superioare sunt compuse, 3 foliole, foliola centrala mai mare decat cele laterale. Inflorescenta panicul terminal, 10-20 flori. ![]() ![]() Alnus glutinosa - denumirea genului deriva din celticul ‘al lan’ = aproape de rau, cu referire la habitatul plantelor care cresc in apropierea raurilor;numele speciei ‘glutinosa’ se refera la resina care acopera frunzele tinere si lujeri. ![]() Fragaria vesca - fructele proaspete se folosesc in combaterea bolilor de rinichi, a gutei, reumatismului si inflamatiilor canalului urinar. Fructele coapte sunt placute la gust, se consuma in stare cruda sau se utilizeaza la dulceata, lichioruri, marmelada, sirop, compot, inghetata. ![]() Centaurea uniflora subsp. nervosa - originara din nordul Apeninilor, Alpi, sud-estul Carpatilor si Balcani. Specie hemicriptofita, creste pe pasuni secetoase si pietroase, calcaroase, de la 1100 pana la 2600 m altitudine. ![]() Oxalis pes-caprae - specie originara din Sudafrica, creste in culturile de legume, in zonele de litoral, de la campie pana la 600 m altitudine. ![]() Specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara |
Ultimele articole
![]() Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire. ![]() In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. ![]() Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer... ![]() Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||
![]() |