|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumiri populare pentru Parthenocissus quinquefolia: Engleza - Virginia creeper. Prima descriere a acestei specii a fost facuta de catre Jacques Philippe, publicata in Canadensium plantarum, in 1635. Parthenocissus quinquefolia este un arbust tarator, 12-15 m inaltime. Originar din America de Nord, Mexico si Cuba; in zona Carpatica este cultivat ca arbust ornamental pentru acoperirea peretilor. Tulpina cu ritidom care se exfoliaza in fasii; tulpinile tinere sunt maronii, glabre sau putin paroase; tulpinile batrane au radacini aeriene. Mugurii sunt grupati cate 2 la un nod, conici, neascutiti, sesili. Frunze alterne, decidue, lung petiolate, palmat lobate, verzi, toamna devin portocalii-rosietice; foliole 3 – 5, eliptice pana la obovate sau oblonge, 4-15 cm lungime, margine dintate. Carcel dispus opus fata de frunze, subtire, lung, ramificat. Flori mici, rosii, 5 petale; 5 stamine; ovar superior; infloresc in iunie-iulie, nesemnificative din punct de vedere ornamental. Fruct baca, albastru-inchis , 5-8 mm diametru, in ciorchine mici; parga in luna iulie sau august; atractive pentru pasari. Seminte cordiforme sau obovoide, partea dorsala convexa, partea ventrala cu o coasta longitudinala, 4 x 3,5 mm; suprafata granulata, brun-rosietica. Rata de crestere: medie-repede. Creste bine pe soluri argiloase cu fertilitate de valoare medie, sarac in humus. Tolereaza soarele si semi-umbra, poluarea urbana si temperaturile sub 0. Se planteaza primavra sau toamna. Se inmulteste prin butasi de tulpina si seminte. Ciorchinele, fructele si frunzele sunt toxice pentru oameni. Scoarta si ramurile au proprietati astringente si expectorante. Fructele coloreaza lana in nuante de roz. Nu este indicat sa se planteze aproape de peretele casei. Bibliografie Michael A. Dirr – Dirr’s Hardy Trees and Shrubs – Timber Press, 1997 Rick Darke - The American Woodland Garden – Timber Press, 2002
Imagini
Vezi si
 Arbori si arbusti
Callicarpa L.
Callicarpa L. cuprinde 170 de specii de arbori si arbusti din zonele temperate si tropicale. Cele mai frecvent intalnite in parcuri si gradini sunt Callicarpa americana, Callicarpa bodinieri, Callicarpa dichotoma, Callicarpa japonica si Callicarpa macrophylla. Celtis australis L. - sambovina
Arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica Alnus incana (L.) Moench - anin alb
Arbore sau arbust manoic, care poate ajunge 20 m, cu tulpina adeseori stramba, coroana cu ramuri groase, ascendente, frunzis bogat, lujerii în tinerete cenusii, pubescenti. Scoarta neteda, lucioasa, cenusie albicioasa, la exemplarele batrane, spre baza cu crapaturi putin adanci. Frunzele lat eliptice pana la ovate, de 4-10 cm lungime, 4-6 cm latime, la baza rotunjite, dublu dintate si lobulate, varf ascutit, pe fata verzi cenusii, pe dos albe cenusii, paroase; dispuse altern. Ceratonia siliqua L.
Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara Morinda citrifolia
Morinda citrifolia - originara din Queensland, Australia. Fructul este comestibil; din seminte se obtine un ulei repelent pentru insecte. Magnoliopsida
Acalypha hispida
Acalypha hispida - specie dioica, folosita ca specie ornamentala datorita spicelor rosii, decorative. In Asia este folosita ca specie medicinala. In Malaya decoctul de frunze si flori este folosit intern ca laxativ si diuretic. Doronicum grandiflorum
Doronicum grandiflorum - geofita rizomatoasa, originara din Europa meridionala, Peninsula Iberica si Balcani, creste pe substrat calcaros, in etajul montan si alpin, pe grohotisuri, pante, de la 2000 la 2500 m altitudine. Tasmannia purpurascens
Arbust sau arbore mic, 1-5 m inaltime; lujeri rosietici, netezi sau usor striate sau tuberculate, glauci, purpurii. Frunze cu lamina ingust-lanceolata, oblong-lanceolata sau ingust-eliptica, 8-21 x 3-8 cm, baza atenuata, cuneata, varf acut sau obtuz; petiol pana la 5 mm lungime. Petale 2-3, 8-12 mm lungime, ovate. Hibiscus syriacus
Hibiscus syriacus - arbust, pana la 3 m inaltime; originar din India si China, naturalizata in sudul Europei. cultivat ca arbust ornamental, in parcuri si gradini publice, in aliniamente stradale sau sub forma de garduri vii. Diploknema butyracea
Creste spontan in regiunea Himalaya pana la altitudini de 700-1500m, de-a lungul raurilor, vai umbrite, cu o cantitate de precipitatii ce variaza de la 1000 la 2500 mm. Se gaseste in padurile cu specii semi-deciudue si sempervirescente. Creste pe terenuri de proasta calitate, aluvionare. |
 
Ultimele articole
Lathyrus vernus
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale
Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum
Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea
Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare
Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
