|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Petasites hybridus G. Gaertn., B.Mey. Scherb Sinonime – Petasites officinalis Moench Denumiri populare – brustur dulce, buedea ciumei, butterbur, Gemeine Pestwurz, farfaraccio, pétasite vulgaire, podbel, podval mare, umbrella. Distributie si Habitat – creste in locuri umede, aluvionare, de-a lungul cursurilor de apa si a cascadelor din zona montana si alpina, Alpi si Apenini, Europa, nordul Asiei si America de Nord. Descriere – planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu. Flori rosi sau purpurii in inflorescenta tip racem-compus cu capitule. Infloreste in februarie-aprilie, inaintea aparitiei frunzelor. Fruct achena cu papus galbui, 3 mm. Rata de crestere – repede. Cerinte – prefera solurile fertile, bogate in humus, umede dar nu cu apa stagnanta, in expozitii umbrite sau partial umbrite. Propagare – prin seminte, imediat dupa maturare in sera rece. Divizarea rizomilor, in orice perioada a anului Parteneri naturali si de gradina – Eupatorium cannabinum, Juncus articulatus, Mentha aquatica, Nasturtium officinale, Populus sp., Salix sp., Veronica anagallis-aquatica. Proprietati si Utilizari – rizomul, are proprietati diuretice, tonice, stomatice, sudorifere, in tratarea artritei. Rizomii se recolteaza in martie sau in septembrie-noiembrie, cel mai bun moment fiind cel inaintea infloriri. Pulberea obtinuta din uscarea si macinarea rizomilor, 1-2 g pentru 100 ml apa, 2-3 ori pe zi; decoct din 2-3 g in 100 ml apa – 3-5 cesti pe zi. Frunzele si inflorescentele se recolteaza in iunie-iulie, au proprietati astringente, sudorifere, si expectorante. Infuzie din 2-5 g in 100 ml apa, 1-4 cani pe zi. Pentru uz extern, frunzele proaspete, aplicate cataplasme, pentru tratarea abceselor, ulcerelor superficiale, si durerilor articulare. Recent, in studiile farmacologice au fost descoperite si proprietati analgezice la care se adauga si proprietati citoprotective. Ramane problema legata de continutul de alcaloizi pirolizidinici, care duce la interzicerea utilizarii acestei plante fara sfatul medicului. Este contraindicata persoanelor alergice, in periaoada sarcinii sau alaptarii. Nu este indicata folosirea exemplarelor femeiesti, deoarece poate devenii invaziva. Nu este indicata cultivarea in gradini de mici dimensiuni. Mit, Legenda si Folclor – in medicina traditionala se foloseste in tratarea tusei si iritatiilor cailor urinare. Radacinile erau utilizate in tratarea durerilor de cap si gat. Bibliografie A.Bruni - Farmacognosia Generale Applicata – Piccin, 1999 C.Greg Speichert, Sue Speichert – Timber Press Pocket Guide to Water Garden Plants – Timber Press, 2008 Capasso F, Grandolini G, Pescitelli R. – Fitotterapia in uno sguardo – Springer, 2008 Ingrid Kohlstadt – Food and Nutrients in Disease Management – CRC Press, 2009 Nathan D.Zasler, Douglas I Katz, Ross D. Zafinte – Brain Injury Medicine, Principles and Practice – Demos, 2007 Uberto Tosco – Piante aromatiche e medicinali – Paoline, 1985
Imagini
Vezi si
 Farmacia Verde
Capparis spinosa L. - caperi
Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet. Cichorium intybus - cicoare
Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate. Stellaria media (L.) Vill.
Denumiri populare – Italia: centocchio, erba lugarina, erba di li addine; engleza: chickweed, satin flower. Stellaria media - erbacee perena, 80 cm; tulpina verde, patrata in sectiune, taratoare cu ramuri ascendente, la internoduri emite radacini la contactul cu pamantul. Frunze oval-eliptice, baza laminei este rotunda sau cordiforma, varful este acuminat, margine intreaga Proprietatile ceaiului verde
Contine un antioxidant de 100 de ori mai puternic si eficace decat vitamina C si de 25 de ori mai eficace decat vitamina E in protejarea celulelor. Inhiba cresterea noilor celule tumorale si distruge o parte din cele existente, fara a distruge cele sanatoase. Allium ursinum L. - aliu de iunie, leurda, usturoi salbatic
Erbacee perena, bulboasa. Bulb oblung. Frunze 2-3, lanceolate, margine intreaga, varf acut, 30 x 3-6 cm. Flori albe, 6-20 hermafrodite, in umbela cu spata intreaga sau lobata, caduca; 6 tepale lanceolate, cca 1 cm; 6 stamine; ovar superior; peduncul 2 cm. Infloreste in mai-iunie. Fruct capsula. Flori
Convolvulus cantabrica
Convolvulus cantabrica prefera terenurile calcaroase si expozitiile insorite, de la 500-1000 m altitudine. Convolvulus cantabrica este variabila ca pubescenta si culoarea florii, care poate fi si alba. Amaryllis belladonna L.
Amaryllis belladonna este originar din sudul Africii. Specie bulboasa, bulb de 2,5 cm, maroniu, rotund, otravitor pentru oameni. Tulpina are circa 75 cm lungime, de culoare verde. Frunze erecte, 18-50 cm lungime, glabre, verde deschis, lucioase, apar dupa inflorire. Galium verum
Galium verum - specie raspandita in Europa si Asia, creste in fanete, tufarisuri, margini de drumuri, paduri de la campie pana la 1700 m altitudine. Scandix pecten-veneris
Scandix pecten-veneris - originara din regiunea mediteraneana, creste la margini de drumuri, santiere, de la campie pana la 1200 m altitudine. Magnoliopsida
Menziesia ferruginea Smith
Arbust 1-2 m inaltime; lujeri subtiri, rosi-maronii, putin pubescente; muguri in buchete terminale; scoarta rosie-maronie pana la gri-maro, subtire, devine solzoasa. Frunze alterne, decidue, nervatiune penate, obovat-eliptice, 3-6 cm lungime, verde inchis pe partea superioara si verde pal pe dos, margini intregi sau serate. Ostrya carpinifolia
Ostrya carpinifolia - utilizat ca specie ornamentala pentru parcuri si gradini sau aliniamente stradale. Ostrya deriva de la grecul ‘Ostrya’, cu referire la forma bracteelor care protejeaza fructele. Bupleurum stellatum
Bupleurum stellatum - hemicroptofita endemica in Alpi si Corsica, creste pe substrat siliceu, pietros, de la 600-2700 m altitudine. Cardamine enneaphyllos
Cardamine enneaphyllos - specie perena, geofita rizomatoasa, originara din centrul si sudul Europei, in fagete pure sau mixte cu brad, pe substraturi calcaroase, de la 200 la 1600 m altitudine. |
 
Ultimele articole
Gladiolus italicus
Gladiolus italicus - specie originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste pe campurile cultivate cu cereale, de la zona de campie pana la 700 m altitudine. Iris germanica
Iris germanica - geofita rizomatoasa, originara din regiunea mediteraneana, creste din zona de campie pana la 1200 m altitudine. Iris pseudacorus
Iris pseudacorus - specie originara din Europa, Asia de SV, Africa de Sud, creste de-a lungul raurilor, lacurilor si mlastinilor, in ape putin profunde, de la campie pana la 1000 m altitudine. Ibicella lutea
Ibicella lutea - erbacee anuala, originara din Bolivia, sudul Braziliei si nordul Argentinei. Originea aspirinei
In 1899, Felix Hoffmann a produs un derivat, acidul acetil salicilic, care a inceput sa fie comercializat sub numele de aspirina.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
