21
Apr
2009
Petasites hybridus - podval mare
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Petasites hybridus G. Gaertn., B.Mey. Scherb

Sinonime – Petasites officinalis Moench

Denumiri populare – brustur dulce, buedea ciumei, butterbur, Gemeine Pestwurz, farfaraccio, pétasite vulgaire, podbel, podval mare, umbrella.

Distributie si Habitat – creste in locuri umede, aluvionare, de-a lungul cursurilor de apa si a cascadelor din zona montana si alpina, Alpi si Apenini, Europa, nordul Asiei si America de Nord.

Descriere – planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu. Flori rosi sau purpurii in inflorescenta tip racem-compus cu capitule. Infloreste in februarie-aprilie, inaintea aparitiei frunzelor. Fruct achena cu papus galbui, 3 mm.

Rata de crestere – repede.

Cerinte – prefera solurile fertile, bogate in humus, umede dar nu cu apa stagnanta, in expozitii umbrite sau partial umbrite.

Propagare – prin seminte, imediat dupa maturare in sera rece. Divizarea rizomilor, in orice perioada a anului

Parteneri naturali si de gradinaEupatorium cannabinum, Juncus articulatus, Mentha aquatica, Nasturtium officinale, Populus sp., Salix sp., Veronica anagallis-aquatica.

Proprietati si Utilizari – rizomul, are proprietati diuretice, tonice, stomatice, sudorifere, in tratarea artritei.

Rizomii se recolteaza in martie sau in septembrie-noiembrie, cel mai bun moment fiind cel inaintea infloriri. Pulberea obtinuta din uscarea si macinarea rizomilor, 1-2 g pentru 100 ml apa, 2-3 ori pe zi; decoct din 2-3 g in 100 ml apa – 3-5 cesti pe zi.

Frunzele si inflorescentele se recolteaza in iunie-iulie, au proprietati astringente, sudorifere, si expectorante. Infuzie din 2-5 g in 100 ml apa, 1-4 cani pe zi.

Pentru uz extern, frunzele proaspete, aplicate cataplasme, pentru tratarea abceselor, ulcerelor superficiale, si durerilor articulare.

Recent, in studiile farmacologice au fost descoperite si proprietati analgezice la care se adauga si proprietati citoprotective.

Ramane problema legata de continutul de alcaloizi pirolizidinici, care duce la interzicerea utilizarii acestei plante fara sfatul medicului.

Este contraindicata persoanelor alergice, in periaoada sarcinii sau alaptarii.

Nu este indicata folosirea exemplarelor femeiesti, deoarece poate devenii invaziva.

Nu este indicata cultivarea in gradini de mici dimensiuni.

Mit, Legenda si Folclor – in medicina traditionala se foloseste in tratarea tusei si iritatiilor cailor urinare. Radacinile erau utilizate in tratarea durerilor de cap si gat.

Bibliografie

A.Bruni - Farmacognosia Generale Applicata – Piccin, 1999

C.Greg Speichert, Sue Speichert – Timber Press Pocket Guide to Water Garden Plants – Timber Press, 2008

Capasso F, Grandolini G, Pescitelli R. – Fitotterapia in uno sguardo – Springer, 2008

Ingrid Kohlstadt – Food and Nutrients in Disease Management – CRC Press, 2009

Nathan D.Zasler, Douglas I Katz, Ross D. Zafinte – Brain Injury Medicine, Principles and Practice – Demos, 2007

Uberto Tosco – Piante aromatiche e medicinali – Paoline, 1985

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Senna corymbosa

Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre.

 
Nigella damascena L.

Specie anuala. Tulpina subtire, striata, glabra, erecta sau geniculara, ramificata inspre varf, 20-45 cm inaltime. Frunze alterne; frunzele bazale linear-lanceolate, 2-3 penat-sectate; frunzele caulinare sunt sesile

 
Hamamelis virginiana

Specie originara din America de Nord, se gaseste la altitudini de pana la 1500 m; in Romania este foarte putin intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala.

Din frunze, ramuri si scoarta se extrage un ulei aromatic folosit in medicina. 

 
Glycine max - soia

Originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan.

Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800.

 
Brassica nigra Koek. - mustar negru

Brassica nigra este erbacee anuala originara din Asia Mica, dar este cultivata pe toate continentele pentru seminte. Semintele se folosesc pentru prepararea mustarului.

 
Flori
Bellis perennis L. - banutei

Erbacee perena, prostrata, pubescenta, 12-20 cm inaltime. Rizom scurt, radacini fibroase. Frunze dispuse in rozeta bazala, suprafata acoperita cu peri glandulari; limb spatulat, margine crenata; nervura mediana evidenta; petiol aripat. Inflorescente solitare, 1.5-3 cm diametru; involucru 3-8 mm inaltime, bractee ovate sau ovale

 
Chelone obliqua

Chelone obliqua - specie originara din America de N, creste in albiile inundabile ale raurilor mari.

 
Catharanthus roseus

Catharanthus roseus - specie perena erbacee sau subarbust, originar din Madagascar, creste pe nisipuri, in paduri.

 
Maianthemum bifolium

Maianthemum bifolium - geofita rizomatoasa, creste in padurile de fag si molid, pe substrat acid, de la campie pana la 2100 m altitudine.

 
Cymbalaria muralis

Cymbalaria muralis - specie originara din sudul Europei, nordul Africii si vestul Asiei, creste pe stancarii si ziduri vechi, daramaturi, de la campie pana la 1500 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Ballota acetabulosa

Ballota acetabulosa - originara din estul Greciei pana in Turcia, creste in zone izolate, pe soluri secetoase si bogate in calcar.

 
Russelia equisetiformis

Arbust, 60-150 cm inaltime. Ramuri verde deschis, subtiri, pubescente, cu 4-12 muchii. Frunze pubescente, cu catev apuncte rasinoase; frunzele dinspre baza ramurilor sunt asezate cate 3-6 in verticil, limb ovat-eliptic, 8.5-16 x 6-9 mm, varf acut, slab dintate; frunzele dinsre varful lujerilor sunt opuse, lineare, intregi.

 
Aphelandra squarrosa

Arbust sau subarbust, 30-60 cm. Frunze petiolate, oblong-eliptice, intregi, 25-30 x 7-10 cm, spinos-dintate, crenate sau sinuat lobate, nervuri evidente si striuri albe. Inflorescenta terminala sau axilara, spic piramidal. Flori sesile, galbene; bractei mari, ovate pana la lanceolate. Caliciu 8-10 mm. Corola galbena, 3.8-5 cm; tubul corolei 3-3.5 cm; petala superioara este erecta, cca 8 mm, bilobata; petala inferioara este tri-lobata

 
Magnolia baillonii

Arbore, 40 m inaltime, trunci 1 m diametru. Lujeri, petiolul si limbul frunzei sunt brun-violoase. Petiol 1.5-3 cm lungime. Frunze eliptice, ovat-eliptice, 6-22 x 4-7 cm, nervuri proeminente pe ambele suprafete, baza cuneata, varf acuminat.

 
Leonotis leonurus

Leonotis leonurus - specie originara din sudul Africii dar cultivata pe tot globul ca specie ornamentala in parcuri si gradini.

Leonotis deriva de la grecum ‘leon’ = leu, si ‘otis’ = ureche facand aluzie la forma corolei.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri