21
Apr
2009
Petasites hybridus - podval mare
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Petasites hybridus G. Gaertn., B.Mey. Scherb

Sinonime – Petasites officinalis Moench

Denumiri populare – brustur dulce, buedea ciumei, butterbur, Gemeine Pestwurz, farfaraccio, pétasite vulgaire, podbel, podval mare, umbrella.

Distributie si Habitat – creste in locuri umede, aluvionare, de-a lungul cursurilor de apa si a cascadelor din zona montana si alpina, Alpi si Apenini, Europa, nordul Asiei si America de Nord.

Descriere – planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu. Flori rosi sau purpurii in inflorescenta tip racem-compus cu capitule. Infloreste in februarie-aprilie, inaintea aparitiei frunzelor. Fruct achena cu papus galbui, 3 mm.

Rata de crestere – repede.

Cerinte – prefera solurile fertile, bogate in humus, umede dar nu cu apa stagnanta, in expozitii umbrite sau partial umbrite.

Propagare – prin seminte, imediat dupa maturare in sera rece. Divizarea rizomilor, in orice perioada a anului

Parteneri naturali si de gradinaEupatorium cannabinum, Juncus articulatus, Mentha aquatica, Nasturtium officinale, Populus sp., Salix sp., Veronica anagallis-aquatica.

Proprietati si Utilizari – rizomul, are proprietati diuretice, tonice, stomatice, sudorifere, in tratarea artritei.

Rizomii se recolteaza in martie sau in septembrie-noiembrie, cel mai bun moment fiind cel inaintea infloriri. Pulberea obtinuta din uscarea si macinarea rizomilor, 1-2 g pentru 100 ml apa, 2-3 ori pe zi; decoct din 2-3 g in 100 ml apa – 3-5 cesti pe zi.

Frunzele si inflorescentele se recolteaza in iunie-iulie, au proprietati astringente, sudorifere, si expectorante. Infuzie din 2-5 g in 100 ml apa, 1-4 cani pe zi.

Pentru uz extern, frunzele proaspete, aplicate cataplasme, pentru tratarea abceselor, ulcerelor superficiale, si durerilor articulare.

Recent, in studiile farmacologice au fost descoperite si proprietati analgezice la care se adauga si proprietati citoprotective.

Ramane problema legata de continutul de alcaloizi pirolizidinici, care duce la interzicerea utilizarii acestei plante fara sfatul medicului.

Este contraindicata persoanelor alergice, in periaoada sarcinii sau alaptarii.

Nu este indicata folosirea exemplarelor femeiesti, deoarece poate devenii invaziva.

Nu este indicata cultivarea in gradini de mici dimensiuni.

Mit, Legenda si Folclor – in medicina traditionala se foloseste in tratarea tusei si iritatiilor cailor urinare. Radacinile erau utilizate in tratarea durerilor de cap si gat.

Bibliografie

A.Bruni - Farmacognosia Generale Applicata – Piccin, 1999

C.Greg Speichert, Sue Speichert – Timber Press Pocket Guide to Water Garden Plants – Timber Press, 2008

Capasso F, Grandolini G, Pescitelli R. – Fitotterapia in uno sguardo – Springer, 2008

Ingrid Kohlstadt – Food and Nutrients in Disease Management – CRC Press, 2009

Nathan D.Zasler, Douglas I Katz, Ross D. Zafinte – Brain Injury Medicine, Principles and Practice – Demos, 2007

Uberto Tosco – Piante aromatiche e medicinali – Paoline, 1985

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita

Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale

 
Primula vulgaris

Primula vulgaris - planta perena, distribuita in zonele temperate ale Europei, Asiei si Americii, creste prin tufarisuri luminoase, pe langa paraie, livezi si fanete, margini si luminisuri de paduri, pe soluri fertile.

 
Anchusa italica Retz. - limba boului, miruta mare

Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana.

 
Sambucus nigra L. - soc

Sambucus nigra - arbust sau arbore mic, originar din Europa, Germania si Polonia, dar este naturalizat si in USA. Creste in locuri umbroase, pietroase, amestecate cu pamant bogat in humus.

 
Madhuca longifolia Macb.

Arbore deciduu, 20 m inaltime, coroana rotunda. Frunze alterne, eliptice, 7.5-13 cm, margine intreaga, varf acut; 10-12 perechi de nervuri; petiol 1-2 cm lungime. Flori axilare, crem, fragrante; caliciul acoperit cu peri densi; corola galben pal, 1 cm lungime, 6-12 petale

 
Flori
Gentiana lutea

Gentiana lutea - specie montana, originara din sudul Europei, creste pe substrat calcaros, pe pasuni bogate in materie organica, de la 1000 la 2200 m altitudine.

 
Viola odorata - toporas

Viola odorata - planta erbacee, perena, originara din Europa si Asia Mica, creste prin zavoaie, tufarisuri, lunci, pe marginea padurilor de foioase, in regiunea de campie si deluroasa.

 
Lycopus europaeus

Lycopus europaeus - specie perena, raspandita in regiunea euroasiatica, creste la marginea apelor, locuri umede, gropi, de la campie pana in zona montana (1100 m altit.).

 
Melittis melissophyllum

Melittis melissophyllum - specie perena, ierbacee raspanidta in toata Europa, creste in paduri si tufarisuri, in subzona stejarului si a fagului, pana la 1200 m altitudine.

 
Vicia hirsuta

Vicia hirsuta - originara din Europa, creste pe langa locuri cultivate si necultivate, pe langa drumuri, prin fanete si paduri.

 
Magnoliopsida
Erica canaliculata

Erica canaliculata - arbust originar din sudul Africii, folosit ca specie ornamentala in parcuri si gradini.

 
Mirabilis jalapa

Mirabilis jalapa - specie originara din Peru, creste pe terenuri fertile, bogate in substante organice, de la campie pana la 600 m altitudine.

 
Nepenthes L.

Specii erbacee perene, dioice. Tulpina 5 cm diametru. Frunze de culoare verde pana la verde-galbui cu nervura principala, care se termina cu un carcel de forma cilindrica care este mai lung decat limbul frunzei, terminat cu un ulcior. Inflorescenta panicul sau racem. Glandele digestive sunt localizate in interiorul peretilor ulciorului. Seminte sunt mici si filiforme.

 
Centranthus ruber

Centranthus ruber - originara din regiunea mediteraneana si a macroneziei, creste pe coaste, pereti vechilor cetati, de la campie pana la 1200 m altitudine.

 
Cytisus hirsutus

Cytisus hirsutus – originara din Europa centrala si de E,  Asia Mica, creste prin boschete, locuri aride, de la campie pana la 1400 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri