15
Ian
2009
Picea glauca
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Pinopsida

Denumire stiintifica – Picea glauca

Sinonime

Denumiri populare – White Spruce

Distributie si Habitat – specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

Descriere – port piramidal, columnar; coroana deasa; 14-21 m inaltime si 30-45 cm diamteru trunchiului; radacini superficiale; scoarta subtire, mai putin de 2,5 cm grosime, gri-purpurie. Ramuri subtiri, gri-verzui devin brun-portocaliu si apoi maronii. Muguri ovoizi, obtuzi, brun deschis, 3-6 mm lungime. Lemn usor, moale, galben deschis, aproape alb, cu alburn de aceasi culoare. Frunze lineare, margine intreaga, varf acut, nervatiuni paralele; 1-3 cm lungime; culoare glauca sau verde glauc; dispuse spiralat; persistente pentru 7-10 ani. Flori rosii sau galbene, infloresc primavara. Polenizarea este facuta de vant. Con de 2,5-5 cm lungime, aproape sesile; conurile barbatesti sunt rosu pal spre galben, iar cele femele sunt verde deschi si rosu-maroniu inaintea maturarii semintelor; apar in mai-iunie, persistent pe arbore. Semintele oblong-cilindrice, aranjate spiral fata de o axa centrala; raman in con 12 saptamani la temperaturi de 5 °C pentru o maturare atrificiala germineaza bine dupa 2 ani de la extractie, trebuie protejate de inghet.

Rata de crestere – medie. Longevitate 250-300 de ani.

Tolerante –  tolerant la seceta si umbrire. Temperatura pana la care se poate aclimatiza este de -58°C.

Cerinte – creste pe soluri bogate in humus, argilos, nisipos; usor alcalin; acid; bine drenat.

Management

Propagare – prin seminte sau butasire. Semintele se stratifica 21 de zile.

Boli si Daunatori – Choristoneura fumiferana, capusele si afidele. Afidele pot crea probleme vara cand este foarte cald si seceta.

Parteneri de gradina

Cultivaruri – var. albertiana ‘Conica’, var. albertiana ‘Alberta Blue’, var. albertiana ‘Alberta Globe’, var. albertiana ‘Tiny’, var. porsildii, ‘Conica’, ‘Sanders Blue’, ‘Arneson’s Blue Variegated’, ‘Blue Wonder’, ‘Cecilia’, ‘Blue Plante’, ‘Rainbow’s End’.

Proprietati si Utilizari – Picea glauca este ideal pentru padurile de protectie, brad de Craciun.

Lemnul de Picea Glauca este folosit pentru fabricarea lambriurilor, ornamente interioare, instrumente muzicale, canoe.

Curiozitati – Picea glauca a fost unul din primele conifere cultivat si propagat in vitro.

Bibliografie

Adrian Bloom – Gardening with Conifers – Frances Lincoln Publishers, 2001

Bruce MacDonald – Practical Woody Plant Propagation for Nursery Growers – Timber Press, 1987

Burton V. Barnes, Warren H. Wagner – Michigan Trees – University of Michigan Press, 2004

Daniel E. Moerman – Native American Ethnobotany – Timber Press, 1998

F.J. Bigras, Stephen J. Colombo – Conifer Cold Hardiness – Springer, 2000

Geoffrey A. J.Scoot – Canada’s Vegetation A World Perspective – McGill-Queen’s University Press, 1995

Hugh M. French, Olav Slaymaker – Canada’s Cold Environments – McGill-Queen’s University Press, 1997

Les Viereck – Alaska Trees and Shrubs – University of Alaska Press, 2007

Mary L. Duryea, Gregory N. Brown – Seedling Physiology and reforestation Succes – Springer, 1984

Michael G.Barbour, William Dwight Billings – North American Terrestrial Vegetation – Cambridge University Press, 1999

Richard DeGraaf, Paul E. Sendak – Native and Naturalized Trees of New England and Adjacent Canada – UPNE, 2006

P.J. Burton, C. Messier, D.W. Smith – Towards Sustainable Management of the Boreal Forest – NRC Research Press, 2003

S. Mohan Jain, Pramod K. Gupta – Protocol for Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 2005

 

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Aloe vera Mill.

Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei

 
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Ziziphus jujuba Mill - jujuba

Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm.

 
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Hamamelis mollis

Specie originara din China (Anhui, Hubei, Hunan, Jiangxi, Sichuan), la altitudini de 800-1400 m, unde creste alturi de Quercus serrata, Corylopsis sinensis, Castanea seguinii, Rhododendron simsii, Hosta ventricosa si Lindera sp..

 
Arbori si arbusti
Chorisia speciosa

Arbore deciduu, 9-18 m inaltime, coroana iregulata, sferica, piramidala. Scoarta este subtire, verde; prezinta ghimpi gri pe trunchi si ramuri. Frunze alterne, palmat-compuse, 5-7 foliole; foliole eliptice, margine serata, nervatiune penata, verzi, toamna raman tot verzi. Flori solitare, axilare, hermafrodite, pentamere, actinomorfe, roz sau albe.

 
Lycium barbarum - catina de garduri

Arbust spinos, 1-3 m inaltime; tulpini pendente.. Frunze alterne, glabre, scurt petiolate; limb ovat-eliptic, varf acut, baza cuneata, margini intregi, 1-5.5 x 0.5-1.5 cm. Flori hermafrodite, axilare, solitare sau in grupuri; caliciu 0.3-0.4 cm lungime, cu 5 lobi sau bilabiat; corola infundibuliforma, 1-1.2 cm, mov pal, petale puternic reflexe

 
Rosa gallica L.

Arbust, 100-150 cm inaltime; sistem radical robust, lignificat, produce stoloni subterani. Tulpinile sunt verzi, cu puncte rosii. Frunze imparipenate; 3-7 foliole, ovale sau eliptice, sesile sau scurt petiolate, margine serata, suprafata superioara glabra si lucioasa, partea inferioara e mai deschisa si are numerosi peri glandulari

 
Vinca minor

Vinca minor - originara din Europa si Caucazi, creste la margini de paduri de foioase, pe terenuri umede si bogate in humus, de la campie pana la 1300 m altitudine.

 
Spartium junceum

Spartium junceum - specie des intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala, se adapta pe orice tip de teren.

In cel de-al II-lea Razboi Mondial, din tulpina acestei plante se producea o fibra pentru imbracaminte.

 
Pinopsida
Abies concolor Lindl.

Bradul argintiu – arbore sempervirescent, folosit in scopuri ornamentale, datorita formei piramidale a coroanei, a colorii frunzelor si a rezistentei la geruri. Numele de ‘concolor’ se refera la faptul ca frunzele au aceasi culoare pe ambele fete.

 
Nageia fleuryi

Arbore sempervirescent. Frunze opuse, coriacee, oblong-lanceolate pana la eliptice, 8-18 x 2-4.5 cm, varf acuminat; petiol 2-4 mm lungime. Conurile mascule sunt cilindrice, grupate cate 3-4 la axile; conurile femeiesti sunt solitare, la axila frunzelor.

 
Pinus radiata

Arbore; tulpina de 20-30 m inaltime, 30-100 cm diametru, cintorsionata sau dreapta, coroana conica, devine rotunda-plata. Scoarta gri pana la rosietic-bruna, adanc breazdata. Ramuri curbate; lujeri subtiri, rosi-brune, cateodata glauce.

 
Larix decidua

Larix decidua - originara din Alpi, creste pe locuri rocioase, grohotisuri, pe pasuni alpine, in asociatii cu Picea abies si Pinus cembra, de la 1500 pana la 2000 m altitudine.

 
Taxus baccata

Taxus baccata - specie raspandita in Europa, Asia de V, Africa de N, creste sporadic in etajul montan, prin paduri de fag, adesea pe stanci, izolat sau in palcuri.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri