15
Ian
2009
Picea glauca
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Pinopsida

Denumire stiintifica – Picea glauca

Sinonime

Denumiri populare – White Spruce

Distributie si Habitat – specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

Descriere – port piramidal, columnar; coroana deasa; 14-21 m inaltime si 30-45 cm diamteru trunchiului; radacini superficiale; scoarta subtire, mai putin de 2,5 cm grosime, gri-purpurie. Ramuri subtiri, gri-verzui devin brun-portocaliu si apoi maronii. Muguri ovoizi, obtuzi, brun deschis, 3-6 mm lungime. Lemn usor, moale, galben deschis, aproape alb, cu alburn de aceasi culoare. Frunze lineare, margine intreaga, varf acut, nervatiuni paralele; 1-3 cm lungime; culoare glauca sau verde glauc; dispuse spiralat; persistente pentru 7-10 ani. Flori rosii sau galbene, infloresc primavara. Polenizarea este facuta de vant. Con de 2,5-5 cm lungime, aproape sesile; conurile barbatesti sunt rosu pal spre galben, iar cele femele sunt verde deschi si rosu-maroniu inaintea maturarii semintelor; apar in mai-iunie, persistent pe arbore. Semintele oblong-cilindrice, aranjate spiral fata de o axa centrala; raman in con 12 saptamani la temperaturi de 5 °C pentru o maturare atrificiala germineaza bine dupa 2 ani de la extractie, trebuie protejate de inghet.

Rata de crestere – medie. Longevitate 250-300 de ani.

Tolerante –  tolerant la seceta si umbrire. Temperatura pana la care se poate aclimatiza este de -58°C.

Cerinte – creste pe soluri bogate in humus, argilos, nisipos; usor alcalin; acid; bine drenat.

Management

Propagare – prin seminte sau butasire. Semintele se stratifica 21 de zile.

Boli si Daunatori – Choristoneura fumiferana, capusele si afidele. Afidele pot crea probleme vara cand este foarte cald si seceta.

Parteneri de gradina

Cultivaruri – var. albertiana ‘Conica’, var. albertiana ‘Alberta Blue’, var. albertiana ‘Alberta Globe’, var. albertiana ‘Tiny’, var. porsildii, ‘Conica’, ‘Sanders Blue’, ‘Arneson’s Blue Variegated’, ‘Blue Wonder’, ‘Cecilia’, ‘Blue Plante’, ‘Rainbow’s End’.

Proprietati si Utilizari – Picea glauca este ideal pentru padurile de protectie, brad de Craciun.

Lemnul de Picea Glauca este folosit pentru fabricarea lambriurilor, ornamente interioare, instrumente muzicale, canoe.

Curiozitati – Picea glauca a fost unul din primele conifere cultivat si propagat in vitro.

Bibliografie

Adrian Bloom – Gardening with Conifers – Frances Lincoln Publishers, 2001

Bruce MacDonald – Practical Woody Plant Propagation for Nursery Growers – Timber Press, 1987

Burton V. Barnes, Warren H. Wagner – Michigan Trees – University of Michigan Press, 2004

Daniel E. Moerman – Native American Ethnobotany – Timber Press, 1998

F.J. Bigras, Stephen J. Colombo – Conifer Cold Hardiness – Springer, 2000

Geoffrey A. J.Scoot – Canada’s Vegetation A World Perspective – McGill-Queen’s University Press, 1995

Hugh M. French, Olav Slaymaker – Canada’s Cold Environments – McGill-Queen’s University Press, 1997

Les Viereck – Alaska Trees and Shrubs – University of Alaska Press, 2007

Mary L. Duryea, Gregory N. Brown – Seedling Physiology and reforestation Succes – Springer, 1984

Michael G.Barbour, William Dwight Billings – North American Terrestrial Vegetation – Cambridge University Press, 1999

Richard DeGraaf, Paul E. Sendak – Native and Naturalized Trees of New England and Adjacent Canada – UPNE, 2006

P.J. Burton, C. Messier, D.W. Smith – Towards Sustainable Management of the Boreal Forest – NRC Research Press, 2003

S. Mohan Jain, Pramod K. Gupta – Protocol for Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 2005

 

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Nigella damascena L.

Specie anuala. Tulpina subtire, striata, glabra, erecta sau geniculara, ramificata inspre varf, 20-45 cm inaltime. Frunze alterne; frunzele bazale linear-lanceolate, 2-3 penat-sectate; frunzele caulinare sunt sesile

 
Rosmarinus officinalis L.

Arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare

 
Celtis australis L. - sambovina

Arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Kallstroemia maxima (L.) Hook. & Arn.

Specie care creste in paduri, in sezoanele secetoase, in arii deschise, la marigini de drumuri, si campii. Creste pana la 850 m altitudine. Originara din Porto Rico, unde creste si Kallstroemia pubescens.

 
Arbori si arbusti
Cotoneaster horizontalis

Arbust deciduu sau semi-sempervirescent, prostrat, 50-150 cm inaltime si 1,2-1,8 m latime, des ramificat, cu ramuri dispuse orizontal. Mugurii sunt roz care se deschid primavara. Frunzele suborbiculare sau eliptice, lucioase, verzi inchis. Florile sunt roz, mici, aproape sesile, 1-2; antere albe; infloreste in mai-iunie; atrag albinele.

 
Ostrya carpinifolia

Ostrya carpinifolia -  utilizat ca specie ornamentala pentru parcuri si gradini sau aliniamente stradale.

Ostrya deriva de la grecul ‘Ostrya’, cu referire la forma bracteelor care protejeaza fructele.

 
Teline nervosa

Teline nervosa - endemic al insulelor Canare, creste pe rape, de la 650 pana la 700 m altitudine, in asociatie cu Aeonium undulatum, Carlina salicifolia, Crambe pritzelii, Hypericum canariensis, Olea europaea subsp. cerasiformis, Sonchus leptocephalus.

 
Rubus ulmifolius

Rubus ulmifolius - specie originara din centrul Europei, regiunea mediteranei, de la 100 pana la 1500 m altitudine.

 
Syringa vulgaris L.

Syringa vulgaris este originar din regiunile muntoase din sud-estul Europei.

 
Pinopsida
Pinus radiata

Arbore; tulpina de 20-30 m inaltime, 30-100 cm diametru, cintorsionata sau dreapta, coroana conica, devine rotunda-plata. Scoarta gri pana la rosietic-bruna, adanc breazdata. Ramuri curbate; lujeri subtiri, rosi-brune, cateodata glauce.

 
Abies alba - brad

Abies alba -  specie originara din centrul Europei, are o raspandire mare in etajul fagului si al bradului, dar formand si arborete pure – bradete. Limita superioara ajunge la altitudinea de 1500 m in Carpatii sudici, dar in Nordul Moldovei unde media temperaturilor este mai joasa, coboara pana la 400 m altitudine.

 
Pinus coulteri D. Don

Arbore monoic, 15-25 m inaltime, trunchi 40-120 cm diametru; coroana larga, piramidala, iregulata. Scoarta gri-maronie, andanc brazdata, cu solxi lungi, iregulati. Ramuri ascendente; lujeri anuali subtiri, maroni-violet, glauci, rugosi, devin negri dupa cativa ani.

 
Larix decidua

Larix decidua - originara din Alpi, creste pe locuri rocioase, grohotisuri, pe pasuni alpine, in asociatii cu Picea abies si Pinus cembra, de la 1500 pana la 2000 m altitudine.

 
Genul Cedrus

Genul Cedrus cuprinde arbori sempervirescenti, din familia Pinaceae, originari din versanti occidentali ai Himalaya pana in bazinul Marii Mediteraneene. Poate ajunge pana la 50 m, lemnul contine rasina aromatica. Frunzele sunt aciforme, persistente, reunite in manunchiuri de 20-40 de ace.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 
Start la gradinarit

... sau cel putin sper sa fie un start adevarat, sa nu mai vina alte ninsori si valuri de frig. 

 
Plante de semi-umbra

Cateva idei pentru o gradina umbrita. Daca v-ati plimbat prin padure stiti sigur ca sunt si plante carora le place umbra sau semi-umbra, si puteti folosii plantele originare sau varietatile horticole ale acestora pentru a crea o gradina de vis.

 
Va ganditi la primavara?

Inainte de a incepe perioada foarte incarcata de semanat si transplantat trebuie sa ne bucuram si de natura salbatica, de aceea abia astept sa se faca vremea umpic mai acceptabila pentru a iesi la Padurea Verde. Imi place sa ma plimb cu copii pe poteci si sa admir flora spontana si sa ascult cantecul pasarilor.

 
Sa incercam o gradina mov

Voi v-ati gandit cum o sa amenajati gradina anul viitor, sau preferati doar speciile perene ca sa nu aveti bataie de cap in fiecare an?

 

Categorii

Link-uri