15
Ian
2009
Picea glauca
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Pinopsida

Denumire stiintifica – Picea glauca

Sinonime

Denumiri populare – White Spruce

Distributie si Habitat – specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

Descriere – port piramidal, columnar; coroana deasa; 14-21 m inaltime si 30-45 cm diamteru trunchiului; radacini superficiale; scoarta subtire, mai putin de 2,5 cm grosime, gri-purpurie. Ramuri subtiri, gri-verzui devin brun-portocaliu si apoi maronii. Muguri ovoizi, obtuzi, brun deschis, 3-6 mm lungime. Lemn usor, moale, galben deschis, aproape alb, cu alburn de aceasi culoare. Frunze lineare, margine intreaga, varf acut, nervatiuni paralele; 1-3 cm lungime; culoare glauca sau verde glauc; dispuse spiralat; persistente pentru 7-10 ani. Flori rosii sau galbene, infloresc primavara. Polenizarea este facuta de vant. Con de 2,5-5 cm lungime, aproape sesile; conurile barbatesti sunt rosu pal spre galben, iar cele femele sunt verde deschi si rosu-maroniu inaintea maturarii semintelor; apar in mai-iunie, persistent pe arbore. Semintele oblong-cilindrice, aranjate spiral fata de o axa centrala; raman in con 12 saptamani la temperaturi de 5 °C pentru o maturare atrificiala germineaza bine dupa 2 ani de la extractie, trebuie protejate de inghet.

Rata de crestere – medie. Longevitate 250-300 de ani.

Tolerante –  tolerant la seceta si umbrire. Temperatura pana la care se poate aclimatiza este de -58°C.

Cerinte – creste pe soluri bogate in humus, argilos, nisipos; usor alcalin; acid; bine drenat.

Management

Propagare – prin seminte sau butasire. Semintele se stratifica 21 de zile.

Boli si Daunatori – Choristoneura fumiferana, capusele si afidele. Afidele pot crea probleme vara cand este foarte cald si seceta.

Parteneri de gradina

Cultivaruri – var. albertiana ‘Conica’, var. albertiana ‘Alberta Blue’, var. albertiana ‘Alberta Globe’, var. albertiana ‘Tiny’, var. porsildii, ‘Conica’, ‘Sanders Blue’, ‘Arneson’s Blue Variegated’, ‘Blue Wonder’, ‘Cecilia’, ‘Blue Plante’, ‘Rainbow’s End’.

Proprietati si Utilizari – Picea glauca este ideal pentru padurile de protectie, brad de Craciun.

Lemnul de Picea Glauca este folosit pentru fabricarea lambriurilor, ornamente interioare, instrumente muzicale, canoe.

Curiozitati – Picea glauca a fost unul din primele conifere cultivat si propagat in vitro.

Bibliografie

Adrian Bloom – Gardening with Conifers – Frances Lincoln Publishers, 2001

Bruce MacDonald – Practical Woody Plant Propagation for Nursery Growers – Timber Press, 1987

Burton V. Barnes, Warren H. Wagner – Michigan Trees – University of Michigan Press, 2004

Daniel E. Moerman – Native American Ethnobotany – Timber Press, 1998

F.J. Bigras, Stephen J. Colombo – Conifer Cold Hardiness – Springer, 2000

Geoffrey A. J.Scoot – Canada’s Vegetation A World Perspective – McGill-Queen’s University Press, 1995

Hugh M. French, Olav Slaymaker – Canada’s Cold Environments – McGill-Queen’s University Press, 1997

Les Viereck – Alaska Trees and Shrubs – University of Alaska Press, 2007

Mary L. Duryea, Gregory N. Brown – Seedling Physiology and reforestation Succes – Springer, 1984

Michael G.Barbour, William Dwight Billings – North American Terrestrial Vegetation – Cambridge University Press, 1999

Richard DeGraaf, Paul E. Sendak – Native and Naturalized Trees of New England and Adjacent Canada – UPNE, 2006

P.J. Burton, C. Messier, D.W. Smith – Towards Sustainable Management of the Boreal Forest – NRC Research Press, 2003

S. Mohan Jain, Pramod K. Gupta – Protocol for Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 2005

 

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Allium cepa L. - ceapa

Erbacee bienala; bulb alb, auriu, rosu sau violaceu, 5-8 x 3-10 cm. Frunze persistente, 4-10, fistuloase, 30-100 x 3-20 mm. Inflorescenta umbela persistenta, erecta, compacta; spate caduce, ovate, ± egal, varf acut pana la acuminat.

 
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Ziziphus jujuba Mill - jujuba

Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm.

 
Arbori si arbusti
Asclepias currasavica

Asclepias currasavica - specie folosita ca planta ornamentala pentru gradini mici, in asociatie cu alte plante precum Echinacea purpurea, Ratibida pinnata, graminee ornamentale.

Numele genului deriva de la grecul ‘ Asklepios’ - zeul medicinii, referitor la proprietatile medicinale a unor specii a genului.

 
Wisteria sinensis - glicina

Wisteria sinensis - considerate specie invaziva in unele locuri de pe glob. In cele mai multe cazuri se naturalizeaza in locurile unde este cultivata ornamental.

Acolo unde exista pericolul ca glicina sa devina invaziva este bine se fie inlocuita cu Aristolochia macrophylla, Bignonoa capreolata, Campsis radicand, Lonicera sempervirens, Wisteria frutescens.

 
Rosmarinus officinalis L.

Arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare

 
Hibiscus syriacus

Hibiscus syriacus - arbust, pana la 3 m inaltime; originar din India si China, naturalizata in sudul Europei. cultivat ca arbust ornamental, in parcuri si gradini publice, in aliniamente stradale sau sub forma de garduri vii. 

 
Yucca aloifolia

Yucca aloifolia - este originara din Mexic, creste in zonele de coasta, in padurile de pin, impreuna cu Yucca gloriosa, Yucca filamentosa, Opuntia ficus-indica, Sabal etonia si Sabal palmetto, pana la 1800 m altitudine.

 
Pinopsida
Pinus radiata

Arbore; tulpina de 20-30 m inaltime, 30-100 cm diametru, cintorsionata sau dreapta, coroana conica, devine rotunda-plata. Scoarta gri pana la rosietic-bruna, adanc breazdata. Ramuri curbate; lujeri subtiri, rosi-brune, cateodata glauce.

 
Abies concolor Lindl.

Bradul argintiu – arbore sempervirescent, folosit in scopuri ornamentale, datorita formei piramidale a coroanei, a colorii frunzelor si a rezistentei la geruri. Numele de ‘concolor’ se refera la faptul ca frunzele au aceasi culoare pe ambele fete.

 
Pinus coulteri D. Don

Arbore monoic, 15-25 m inaltime, trunchi 40-120 cm diametru; coroana larga, piramidala, iregulata. Scoarta gri-maronie, andanc brazdata, cu solxi lungi, iregulati. Ramuri ascendente; lujeri anuali subtiri, maroni-violet, glauci, rugosi, devin negri dupa cativa ani.

 
Taxus baccata

Taxus baccata - specie raspandita in Europa, Asia de V, Africa de N, creste sporadic in etajul montan, prin paduri de fag, adesea pe stanci, izolat sau in palcuri.

 
Nageia fleuryi

Arbore sempervirescent. Frunze opuse, coriacee, oblong-lanceolate pana la eliptice, 8-18 x 2-4.5 cm, varf acuminat; petiol 2-4 mm lungime. Conurile mascule sunt cilindrice, grupate cate 3-4 la axile; conurile femeiesti sunt solitare, la axila frunzelor.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 
Flori de mai

Nu stiu cum se face ca acus e gata primavara dar nu am prea simtit-o, cand a fost foarte frig de ziceai ca e iarna, cand foarte cald, ca in iunie...oare mai avem primavara?

 

Categorii

Link-uri