15
Ian
2009
Picea glauca
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Pinopsida

Denumire stiintifica – Picea glauca

Sinonime

Denumiri populare – White Spruce

Distributie si Habitat – specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

Descriere – port piramidal, columnar; coroana deasa; 14-21 m inaltime si 30-45 cm diamteru trunchiului; radacini superficiale; scoarta subtire, mai putin de 2,5 cm grosime, gri-purpurie. Ramuri subtiri, gri-verzui devin brun-portocaliu si apoi maronii. Muguri ovoizi, obtuzi, brun deschis, 3-6 mm lungime. Lemn usor, moale, galben deschis, aproape alb, cu alburn de aceasi culoare. Frunze lineare, margine intreaga, varf acut, nervatiuni paralele; 1-3 cm lungime; culoare glauca sau verde glauc; dispuse spiralat; persistente pentru 7-10 ani. Flori rosii sau galbene, infloresc primavara. Polenizarea este facuta de vant. Con de 2,5-5 cm lungime, aproape sesile; conurile barbatesti sunt rosu pal spre galben, iar cele femele sunt verde deschi si rosu-maroniu inaintea maturarii semintelor; apar in mai-iunie, persistent pe arbore. Semintele oblong-cilindrice, aranjate spiral fata de o axa centrala; raman in con 12 saptamani la temperaturi de 5 °C pentru o maturare atrificiala germineaza bine dupa 2 ani de la extractie, trebuie protejate de inghet.

Rata de crestere – medie. Longevitate 250-300 de ani.

Tolerante –  tolerant la seceta si umbrire. Temperatura pana la care se poate aclimatiza este de -58°C.

Cerinte – creste pe soluri bogate in humus, argilos, nisipos; usor alcalin; acid; bine drenat.

Management

Propagare – prin seminte sau butasire. Semintele se stratifica 21 de zile.

Boli si Daunatori – Choristoneura fumiferana, capusele si afidele. Afidele pot crea probleme vara cand este foarte cald si seceta.

Parteneri de gradina

Cultivaruri – var. albertiana ‘Conica’, var. albertiana ‘Alberta Blue’, var. albertiana ‘Alberta Globe’, var. albertiana ‘Tiny’, var. porsildii, ‘Conica’, ‘Sanders Blue’, ‘Arneson’s Blue Variegated’, ‘Blue Wonder’, ‘Cecilia’, ‘Blue Plante’, ‘Rainbow’s End’.

Proprietati si Utilizari – Picea glauca este ideal pentru padurile de protectie, brad de Craciun.

Lemnul de Picea Glauca este folosit pentru fabricarea lambriurilor, ornamente interioare, instrumente muzicale, canoe.

Curiozitati – Picea glauca a fost unul din primele conifere cultivat si propagat in vitro.

Bibliografie

Adrian Bloom – Gardening with Conifers – Frances Lincoln Publishers, 2001

Bruce MacDonald – Practical Woody Plant Propagation for Nursery Growers – Timber Press, 1987

Burton V. Barnes, Warren H. Wagner – Michigan Trees – University of Michigan Press, 2004

Daniel E. Moerman – Native American Ethnobotany – Timber Press, 1998

F.J. Bigras, Stephen J. Colombo – Conifer Cold Hardiness – Springer, 2000

Geoffrey A. J.Scoot – Canada’s Vegetation A World Perspective – McGill-Queen’s University Press, 1995

Hugh M. French, Olav Slaymaker – Canada’s Cold Environments – McGill-Queen’s University Press, 1997

Les Viereck – Alaska Trees and Shrubs – University of Alaska Press, 2007

Mary L. Duryea, Gregory N. Brown – Seedling Physiology and reforestation Succes – Springer, 1984

Michael G.Barbour, William Dwight Billings – North American Terrestrial Vegetation – Cambridge University Press, 1999

Richard DeGraaf, Paul E. Sendak – Native and Naturalized Trees of New England and Adjacent Canada – UPNE, 2006

P.J. Burton, C. Messier, D.W. Smith – Towards Sustainable Management of the Boreal Forest – NRC Research Press, 2003

S. Mohan Jain, Pramod K. Gupta – Protocol for Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 2005

 

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Geranium robertianum L. - inchegatoare, napraznic

Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare

Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara.

 
Celtis australis L. - sambovina

Arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica

 
Arbori si arbusti
Catalpa bignonioides

Catalpa bignonioides - arbore deciduu, originar din sud-estul Statelor Unite in Alabama, Florida si Mississippi. Cultivat ca arbore ornamental.

 
Dioscorea communis - untul pamantului

Dioscorea communis - erbacee perena, creste la marginea padurilor, tufarisurilor, in locuri umbrite, pe terenuri calcaroase, pana la 1500 m altitudine.

 
Medinilla cumingii

Medinilla cumingii - arbust, originar din insulele Philippines de la 700-1000 m altitudine. Medinilla este un gen cu 150 de specii de plante florifere apartinand familiei Melastomataceae, originare din regiunile tropicale ale Africii, Madagascar, Asia pana in insulele oceanului Pacific.

 
Fagus sylvatica

Spontan in Europa, Balcani, Crimea. Creste la o altitudine cuprinsa între 300 – 1200 m. In afara arealului sau continuu, fagul se mai întalneste numai sporadic sub forma de palcuri ori ca exemplare izolate.

 
Calycanthus floridus L.

Arbust 1.8-4 m inaltime; tulpini multiple, erecte, pendule cele cu fructe. Mugure mic, rotund, nud, maro-pubescent. Scaorta neteda cu lenticele, aromatica prin ardere, gri-maroniu inchis. Frunze opuse, decidue, simple, ovate pana la eliptice, intreagi, aromatice daca sunt zdrobite, lucioase, dens tomentoase pe dos, primavara sunt verde deschis, toamna sunt galbene-versui sau galbene.

 
Pinopsida
Abies concolor Lindl.

Bradul argintiu – arbore sempervirescent, folosit in scopuri ornamentale, datorita formei piramidale a coroanei, a colorii frunzelor si a rezistentei la geruri. Numele de ‘concolor’ se refera la faptul ca frunzele au aceasi culoare pe ambele fete.

 
Pinus radiata

Arbore; tulpina de 20-30 m inaltime, 30-100 cm diametru, cintorsionata sau dreapta, coroana conica, devine rotunda-plata. Scoarta gri pana la rosietic-bruna, adanc breazdata. Ramuri curbate; lujeri subtiri, rosi-brune, cateodata glauce.

 
Nageia fleuryi

Arbore sempervirescent. Frunze opuse, coriacee, oblong-lanceolate pana la eliptice, 8-18 x 2-4.5 cm, varf acuminat; petiol 2-4 mm lungime. Conurile mascule sunt cilindrice, grupate cate 3-4 la axile; conurile femeiesti sunt solitare, la axila frunzelor.

 
Pinus coulteri D. Don

Arbore monoic, 15-25 m inaltime, trunchi 40-120 cm diametru; coroana larga, piramidala, iregulata. Scoarta gri-maronie, andanc brazdata, cu solxi lungi, iregulati. Ramuri ascendente; lujeri anuali subtiri, maroni-violet, glauci, rugosi, devin negri dupa cativa ani.

 
Larix decidua

Larix decidua - originara din Alpi, creste pe locuri rocioase, grohotisuri, pe pasuni alpine, in asociatii cu Picea abies si Pinus cembra, de la 1500 pana la 2000 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri