01
Apr
2009
Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida
0
0

Denumire stiintifica – Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore

Sinonime – Amomus acris, Caryophyllus racemosus, Pimenta acris, Myrtus pimenta.

Denumiri populare – west Indian, bay leaf, bay rum tree, bay-berry, bois d’Inde.

Distributie si Habitat – originar din Puerto Rico, creste pana la 750 m altitudine.

Descriere – arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee. Flori albe, pentamere, mici, in panicule de 1.2-7.5 lungime. Infloreste in aprilie-august. Fructe subgloboase, 6-12 mm diametru, contine 1-4 seminte. 2n = 22

Rata de crestere

Tolerante – nu tolereaza inghetul.

Cerinte – prefera precipitatii 2500 mm anual, creste bine la temperaturi la 15-35 ˚C. Trebuie aplicati fertilizanti; 250 g de 10-10-10 NPK.

Management

Propagare – prin seminte. Semintele se iau din fructe, se spala si plantati in 2 zile. Germinarea are loc in 2-6 saptamani. Plantele se transplanteaza in camp deschis dupa 18-24 ani. Dupa plantare, se protejeaza de soarele direct pana ce rasadul este stabilizat. Distanta intre plante este determinata de topografia terenului; la campie 2-5 m x 5-10 m.

Boli si Daunatori – Puccinia psidii, acopera frunzele tinere, lujeri si inflorescentele cu o masa de spor galben deshis. Ceratocystis fimbriata afecteaza arbori batrani. Oeceticus abboti.

Parteneri de gradina

Cultivaruri

Proprietati si Utilizari – uleiul de Pimenta racemosa; este foarte lichid, galbui, are un parfum asemanator cu cel al garofitelor.

Frunzele si lujeri de Pimenta racemosa prin distilare produce ulei pentru baie.

Uleiul esential extras din frunze este folosit pentru bai impotriva reumatismului; este folosit si in producerea sampoanelor, lotiunilor pentru par, pentru stimularea cresteri; are actiuni calmante si relaxante, intareste sistemul nervos, stimuleaza circulatia, apetitul, ajuta stomacul, si are un efect antispetic in raceli.

Uleiul este folosit in parfumerie, pentru produsele cosmetice, lotiuni de par, aftershave.

Fructele sunt consumate de catre pasari, care sunt agenti principali in dispersarea semintelor.

Curiozitati
Bibliografie

Henry A. Liogier – Descriptive Flora of Puerto Rico and Adjacent Islands – La Editorial Universidad de Puerto Rico, 1994

Johannes Seidemann – World Spice Plants – Springer, 2005

Peter Hanelt, Institute of Plant Genetics and Crop Plant research – Mansfeld’s Encyclopedia of Agricultural and Horticultural Crops – Springer, 2001

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Melia azedarach L.

Numele genului, Melia, deriva din greaca, iar ‘azedarach’, cuvant din Persia si inseamna ‘arbore nobil’.

Denumirii populare: Engleza: bread tree, Persian liliac, China berry; Nepal: bakaino; Tibet: smag sing.

Distrubuire – in Nepal la 700-1700 m altitudine in apropierea satelor: in Iran Afghanistan, Pakistan, India, Bhutan si China.

 
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Quillaja saponaria

Arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

 
Arbori si arbusti
Caryopteris x clandonensis

Caryopteris x clandonensis - Caryopteris x clandonensis este un hibrid format din C. incana si C. mongolica, cultivat ca specie ornamentala in grupuri si borduri.

 
Mangifera indica L. - mango

Mangifera indica - arbore sempervirescent, creste in regiunile tropicale si subtropicale ale globului, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine. Originar din Asia tropicala, borneo, Java, Sumatra si Peninsula Malay.

 
Drypetes natalensis (Harv.) Hutch

Arbore mic, 10 m inaltime; ramuri muchiate. Frunze alterne, limb oblong sau ingust eliptic, baza rotunda, asimetrica, margini adanc serate; verde inchis stralucitor pe fata superioara, si verde deschis pe dos. Stipele lineare, 0.1 cm. Flori in fascicule, apar la axila frunzelor si pe lemnul vechi; florile mascule au 4-5 sepale imbricate, 0 petale

 
Caragana arborescens

Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Scoarta gri; ramurile tinere sunt galben-verzui. Frunze alterne; paripenat-compuse, 4-6 perechi de foliole oval-eliptice, 10-35 mm lungime; verzi inchis vara si galbene toamna; 5-10 cm lungime; stiple spinescente. Flori solitare; corola galbena, 20-25 mm lungime; cresc la axila frunzelor; infloresc din mai - iunie.

 
Schefflera arboricola

Arbust sempervirescent, 3-4 m inaltime. Frunze alterne, lung-petiolate, palmat-compuse, cu 7-9 foliole, coriacee; foliole obovate, glabre, margine intreaga, nervatiune penata; petiol subtire, 12-15 cm lungime. Inflorescenta terminala, glabra, 20 cm lungime; flori in raceme aranjate in umbele, 0.7-1 cm diametru; pedicel 5-8 mm lungime. Fruct drupa, ovoida, portocalie, 5 x 4 mm.

 
Magnoliopsida
Mahonia aquifolium Nutt.

Arbust sempervirescent. Tulpina erecta, 0.8-2 m inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 5-11 foliole, ovat-lanceolate, 3-7 cm lungime, margini dintat-spinoase, verde inchis stralucitor pe fata superioara si verde pal pe dos.

 
Ailanthus altissima - cenuser, fals otetar

Ailanthus altissima -  arbore repede crescator, cu frunze penate mari, si buchete terminale de flori verzi-albe.

 
Cucumis sativus L. - castraveti

Erbacee anuala, monoica, cataratoare, 1-4 m. Frunze alterne, palmat-lobate, lobi acuti si angulosi-dintati, 7-20 x 7-15 cm, scabre; petiol 5-20 cm lungime. Flori unisexuat-monoice, pentamere; caliciu vilos, 5 sepale ingust-triunghiulare, 0.5-1 cm lungime; corola campanulata, galben-auriu, petale 2 cm lungime

 
Rhamnus frangula

Rhamnus frangula - arbust sau arbore mic, originar din Europa, nordul Africii, si Asia Centrala, creste in paduri umede, la marginea mlastinilor si helesteelor.

 
Scabiosa ochroleuca

Scabiosa ochroleuca - specie perena, raspandita in Europa Centrala, Balcani, creste in fanete uscate, poieni, coaste insorite.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zinnia angustifolia Kunth.

Zinnia angustifolia - specie erbacee originara sud-vestul USA si Mexic.

 
Plantago media L.

Plantago media - planta erbacee perena, originara din Europa si Asia, creste pe pasuni aride, de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Daphne striata Tratt.

Daphne striata - specie originara din Alpi, creste pe pasuni pietroase, uscate si paduri rare, de la 1500 pana la 2700 m altitudine.

 
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
Veronica aphylla L.

Veronica aphylla - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe pasuni alpine, de la 1500 pana la 2800 m altitudine.

 

Categorii

Link-uri