07
Mai
2009
Pinus coulteri D. Don
Arbori si arbusti | Pinopsida

Denumire stiintifica – Pinus coulteri D. Don

Pinul cu conul cel mai mare din lume, cantareste 2-3 kg.

Sinonime

Denumiri populare – coulter pine, bigcone, pitch pine, pino real.

Distributie si Habitat – originar din California si Mexic, 800-2100 m altitudine, creste pe pante rocioase. Creste spontan pe Mount Diablo.

Descriere – arbore monoic, 15-25 m inaltime, trunchi 40-120 cm diametru; coroana larga, piramidala, iregulata. Scoarta gri-maronie, andanc brazdata, cu solxi lungi, iregulati. Ramuri ascendente; lujeri anuali subtiri, maroni-violet, glauci, rugosi, devin negri dupa cativa ani. Muguri ovoizi, rosu-maroniu inchis, 1.5-3 cm, rasinosi; solzi cu margini franjurate, albe, varf cuspidat. Frunze cate 3 intr-un fascicul, rasucite, gri-verzui, cu linii pale de stomate, varf abrupt subulat. Conurile mascule sunt ovoide-cilindrice, 25 mm, purpuriu-maronii, la batranete portocaliu-maronii. Conurile femeiesti se matureaza in doi ani, simetrice la baza, ovoide inainte de deschidere, ovoid-cilindric cand e deschis, 20-40 x 15 cm, galben-maroniu deschis, resinos, peduncul pana la 3 cm; apofiza rombica, puternica si aspra, elongata, curbata. Conurile verzi cantaresc 2.5 – 3.6 kg. Seminte ovoide, 15-22 mm, brun inchis; aripi pana la 2.5 cm. 2n = 24

Rata de crestere – repede.

Tolerante – seceta, incendiile, temperaturile minime de (-5 ˚C) – (-10 ˚C) si maxime de +39 ˚C.

Cerinte – pH 5.0-8.0; soluri umede, nisipoase sau argiloase. Precipitatii anuale 250-450 mm.

Propagare – prin seminte, in sera rece, imediat dupa maturare. Se stratifica 6 saptamani pentru a incuraja germinarea. Se transplanteaza la loc definitiv cand au 30-90 cm.

Boli si daunatori – Elytroderma deformans, Sirococcus strobilinus.

Parteneri naturali si de gradinaAbies concolor, Abies bracteata, Aquilegia eximia, Arctostaphylos glauca, Calocedrus decurrensPinus attenuata, Pinus jeffreyi, Quercus chrysolepis, Quercus durata, Rhamnus tomentella.

Proprietati si Utilizari – secretiile frunzei inhiba cresterea plantelor sub acesta specie. Regenereaza repede dupa incendii.

Combate eroziunea solului.

Bibliografie

Earl B. Alexander, Robert G. Coleman, Todd Keeler Wolfe – Serpentine Geoecology of Western North America: Geology, Soils and Vegetation – Oxford University Press, 2006

Forestry Compendium – Pines of Silvicultural Importance – CABI, 2002

LeRoy Abrams – Illustrated Flora of the Pacific States – Standford University Press, 1923

Michael G. Barbour, William Dwight Billings – North American Terrestrial Vegetation – Cambridge University Press, 1999

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Prunus armeniaca - cais

Prunus armeniaca - arbust sau arbore mic, originar din nord-estul Chinei, cunoscut si cultivat in intreaga lume pentru fructele sale comestibile. 

Din semintele de Prunus armeniaca se extrage un ulei folosit in industria parfumurilor, cosmeticelor si farmaciei.

 
Robinia pseudoacacia - salcam

Arbore, 25 m inaltime; coroana iregulata, ovala, deschisa. Lujeri maroni, subtiri, prezinta spini rosi-maroni de 1.5-2.5 cm lungime. Muguri mici, suprapusi. Frunze alterne, imparipenat-compuse; 7-19 foliole eliptice, obovate, opuse, margine intreaga, nervatiune penata, 4-5 cm lungime, verde sau verde glauc, toamna devin galbene.

 
Asclepias fruticosa

Asclepias fruticosa - arbust originar din sud-Africa, introdusa in zona mediteraneana pentru textile.

 
Maclura tricuspidata

Maclura tricuspidata - originara din America de Nord, folosita ca specie ornamentala, folosita pentru perdele de protectie.

 
Cotoneaster horizontalis

Arbust deciduu sau semi-sempervirescent, prostrat, 50-150 cm inaltime si 1,2-1,8 m latime, des ramificat, cu ramuri dispuse orizontal. Mugurii sunt roz care se deschid primavara. Frunzele suborbiculare sau eliptice, lucioase, verzi inchis. Florile sunt roz, mici, aproape sesile, 1-2; antere albe; infloreste in mai-iunie; atrag albinele.

 
Pinopsida
Larix decidua

Larix decidua - originara din Alpi, creste pe locuri rocioase, grohotisuri, pe pasuni alpine, in asociatii cu Picea abies si Pinus cembra, de la 1500 pana la 2000 m altitudine.

 
Pinus radiata

Arbore; tulpina de 20-30 m inaltime, 30-100 cm diametru, cintorsionata sau dreapta, coroana conica, devine rotunda-plata. Scoarta gri pana la rosietic-bruna, adanc breazdata. Ramuri curbate; lujeri subtiri, rosi-brune, cateodata glauce.

 
Abies concolor Lindl.

Bradul argintiu – arbore sempervirescent, folosit in scopuri ornamentale, datorita formei piramidale a coroanei, a colorii frunzelor si a rezistentei la geruri. Numele de ‘concolor’ se refera la faptul ca frunzele au aceasi culoare pe ambele fete.

 
Genul Cedrus

Genul Cedrus cuprinde arbori sempervirescenti, din familia Pinaceae, originari din versanti occidentali ai Himalaya pana in bazinul Marii Mediteraneene. Poate ajunge pana la 50 m, lemnul contine rasina aromatica. Frunzele sunt aciforme, persistente, reunite in manunchiuri de 20-40 de ace.

 
Abies alba - brad

Abies alba -  specie originara din centrul Europei, are o raspandire mare in etajul fagului si al bradului, dar formand si arborete pure – bradete. Limita superioara ajunge la altitudinea de 1500 m in Carpatii sudici, dar in Nordul Moldovei unde media temperaturilor este mai joasa, coboara pana la 400 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri