07
Mai
2009
Pinus coulteri D. Don
Arbori si arbusti | Pinopsida

Denumire stiintifica – Pinus coulteri D. Don

Pinul cu conul cel mai mare din lume, cantareste 2-3 kg.

Sinonime

Denumiri populare – coulter pine, bigcone, pitch pine, pino real.

Distributie si Habitat – originar din California si Mexic, 800-2100 m altitudine, creste pe pante rocioase. Creste spontan pe Mount Diablo.

Descriere – arbore monoic, 15-25 m inaltime, trunchi 40-120 cm diametru; coroana larga, piramidala, iregulata. Scoarta gri-maronie, andanc brazdata, cu solxi lungi, iregulati. Ramuri ascendente; lujeri anuali subtiri, maroni-violet, glauci, rugosi, devin negri dupa cativa ani. Muguri ovoizi, rosu-maroniu inchis, 1.5-3 cm, rasinosi; solzi cu margini franjurate, albe, varf cuspidat. Frunze cate 3 intr-un fascicul, rasucite, gri-verzui, cu linii pale de stomate, varf abrupt subulat. Conurile mascule sunt ovoide-cilindrice, 25 mm, purpuriu-maronii, la batranete portocaliu-maronii. Conurile femeiesti se matureaza in doi ani, simetrice la baza, ovoide inainte de deschidere, ovoid-cilindric cand e deschis, 20-40 x 15 cm, galben-maroniu deschis, resinos, peduncul pana la 3 cm; apofiza rombica, puternica si aspra, elongata, curbata. Conurile verzi cantaresc 2.5 – 3.6 kg. Seminte ovoide, 15-22 mm, brun inchis; aripi pana la 2.5 cm. 2n = 24

Rata de crestere – repede.

Tolerante – seceta, incendiile, temperaturile minime de (-5 ˚C) – (-10 ˚C) si maxime de +39 ˚C.

Cerinte – pH 5.0-8.0; soluri umede, nisipoase sau argiloase. Precipitatii anuale 250-450 mm.

Propagare – prin seminte, in sera rece, imediat dupa maturare. Se stratifica 6 saptamani pentru a incuraja germinarea. Se transplanteaza la loc definitiv cand au 30-90 cm.

Boli si daunatori – Elytroderma deformans, Sirococcus strobilinus.

Parteneri naturali si de gradinaAbies concolor, Abies bracteata, Aquilegia eximia, Arctostaphylos glauca, Calocedrus decurrensPinus attenuata, Pinus jeffreyi, Quercus chrysolepis, Quercus durata, Rhamnus tomentella.

Proprietati si Utilizari – secretiile frunzei inhiba cresterea plantelor sub acesta specie. Regenereaza repede dupa incendii.

Combate eroziunea solului.

Bibliografie

Earl B. Alexander, Robert G. Coleman, Todd Keeler Wolfe – Serpentine Geoecology of Western North America: Geology, Soils and Vegetation – Oxford University Press, 2006

Forestry Compendium – Pines of Silvicultural Importance – CABI, 2002

LeRoy Abrams – Illustrated Flora of the Pacific States – Standford University Press, 1923

Michael G. Barbour, William Dwight Billings – North American Terrestrial Vegetation – Cambridge University Press, 1999

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Thunbergia alata - Suzana cu ochi negri

Thunbergia alata - specie originara din Africa tropicala, dar des intalnita ca planta ornamentala.

 
Arbutus unedo

Arbust sempervirescent originar din sudul Irlandei si regiunile Mediteraneene; creste incet, pana la 3 – 10 m; scoarta rosietica, ramurile tinere sunt rosii-aprins, coroana densa. Frunze alterne, eliptic-lanceolate, 5-10 cm lungime, serate, netede cu exceptie nervurile, de culoare verde inchis lucios; nervatiune penata. Flori albe pana la roz pal, cateodata patate cu rosu, 5-10 mm lungime, campanulate, inodore, dispuse in panicule de 5 cm lungime; antere pendule.

 
Viburnum opulus L. - calin, bulgare de zapada

Originar din Europa, creste spontan in Olanda; pe soluri bogate, in paduri, si la marginea padurilor. Descriere – arbust, 1,3-3,5 m inaltime; ritidom neted, se exfoliaza in fasii, cenusie deschis, la exterior, maro-galbena la interior; tulpina ramificata. Frunze opuse, 3-lobate, margine iregulat serata, baza rotunda sau truncata, varf acuminat, glabre pe fata superioara, pubescenta pe fata inferioara, verde inchis vara, galben-portocaliu toamna.

 
Abies alba - brad

Abies alba -  specie originara din centrul Europei, are o raspandire mare in etajul fagului si al bradului, dar formand si arborete pure – bradete. Limita superioara ajunge la altitudinea de 1500 m in Carpatii sudici, dar in Nordul Moldovei unde media temperaturilor este mai joasa, coboara pana la 400 m altitudine.

 
Salix cinerea

Arbust deciduu, lemnos. Coroana iregulata, ramuri tinere glabre, 4-5 m inaltime. Frunze alterne, simple, rugoase, 12 x 2-4 cm lungime, partea superioara la inceput este tomentoasa dupa care devine glabra, culoare verde opac, partea inferioara este argintie, usor viloasa.

 
Pinopsida
Picea glauca

Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

 
Larix decidua

Larix decidua - originara din Alpi, creste pe locuri rocioase, grohotisuri, pe pasuni alpine, in asociatii cu Picea abies si Pinus cembra, de la 1500 pana la 2000 m altitudine.

 
Abies concolor Lindl.

Bradul argintiu – arbore sempervirescent, folosit in scopuri ornamentale, datorita formei piramidale a coroanei, a colorii frunzelor si a rezistentei la geruri. Numele de ‘concolor’ se refera la faptul ca frunzele au aceasi culoare pe ambele fete.

 
Pinus radiata

Arbore; tulpina de 20-30 m inaltime, 30-100 cm diametru, cintorsionata sau dreapta, coroana conica, devine rotunda-plata. Scoarta gri pana la rosietic-bruna, adanc breazdata. Ramuri curbate; lujeri subtiri, rosi-brune, cateodata glauce.

 
Abies alba - brad

Abies alba -  specie originara din centrul Europei, are o raspandire mare in etajul fagului si al bradului, dar formand si arborete pure – bradete. Limita superioara ajunge la altitudinea de 1500 m in Carpatii sudici, dar in Nordul Moldovei unde media temperaturilor este mai joasa, coboara pana la 400 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri